Glasul Bucovinei, noiembrie 1920 (Anul 3, nr. 553-576)

1920-11-26 / nr. 573

P.*. 2 Constituiea federalei Cooperati­velor la Cernăuți. Mereuri în 24 Noembrie a. c. ora 4 d. a. »’a ținut la sala Primăriei din Cernăuți adunarea generală constitutivă a federalei coperativ­eor din Bucovina cu numele : Federala „Moldova de Sus“. Adunarea a fost prezidată de d­l Dr. A. Grigorovici, delegat a copera­­tivei din Suceava și In prezența d-lui laspistor central E. R. Tuffis, reprezentantul Ministerial Muncii și Ocrotirilor Sociale n’au Îndeplinit formele legale de afiliare a diferitelor cooperative pe lângâ federala ci îna ființă. Au luat parte și s’au atașat federalei„ Mol­dova de Sus“ următoarele cooperative : „Renașterea“, „Munca" „Sporul“ și Cooperativa societații meseria­șilor, toate din Cernăuți, spor cooperativ la din Su­ceava, Sirete, Gura Humorului, Rădăuți, Storojineț, Coț­­masi și Vijnița. in consiliul de adm­inistrație au fost aleși d­in I . Dori Popovici, președintef I. Tomoiagă, vicepreședinte I., Ion Baltotescu, vicepreșed. I., Dr. Ipolit Tarnavschi, A. Lak­otiîs:«, Dimitrie Popovici, M­iai Bărtoi, George Hatsu, George Janina, Arcadie Vidnean, Alex. Ursu, Alex. Baga, Orest Popovici, Z. Anastasia. Cetkor­ au fost aleși ci nic : I. polinschi, N. Gherghel, I. Badheliță, iar supleanți : D. Drob, I. Hosikc și A. Chelariu. Desigur tetențiunea de a pune bazele unei solide organizațiuni românești este economice din cele mai salu­tare. Decât tendința vădu­l de po­lticianizare și a federalei nou înființate, tendință manifesta­ă ca atâta cinism, am­ putea zice, și cu prilejul constituirii federalei „Moldova de sus", numai spre folosul acțiunii pornite cu va putea fi. Cetitorul n'are decât să parcurgă lista numelor celor aleși in primul consiliu de administrație pentru a se convinge de al modera în care s'a ținut adanar­a aceasta. Nu mai insistăm asupra caracterist celor enun­țaținaî și comentarii ale ilustrului propunător al list­e ce­or pro­puși pentru a fi aleși în consillul de administrație, în­trucât pentru col nu poate fi ceva nou declarațiunea d-sale că „ăwnia lor“ au un „eminent interes“ ca lista propusă să reușească fără modificări. Ne facem însă datoria de a-i preveni din timp pe cei chemați să ve­gheze asupra acestor organizațiuni econonice, lămurin­­du-l de pe acum — dacă mai este necesar — asupra primejdioasei cangrene a politicianismului, care ch­ar dela început se furișează și în acest organ zm. O pră­­bușire a întregii clădiri economice, în care to t Remânul de bine trebuia să găsească unice de adăp­s­ire, pră­­bușire provocată prin frivolitatea și lipsa de scrupule a politicianilor acaparatori, va fi pentru noi toți un dezastru ! ——— ......8 8 ——------—­— Programul deschiderii Parlamentului In 28 cor. la orele 11 dim. se va celebra un Te-deum la Mitropolie în prezența : Domnilor M­aiștri, Domnilor Senatori și Deputați, Înaltei Curți de Casațiane, haltei Curți de Conturi, Academiei Române, Consiliului Administrativ perma­nent, Consiliului superior de Agricultură, Corpului pro­fesoral Universitar, Academiei de înalte studii Comer­ciale și Industriale, Curților, Tribunalilor, Autorităților Administrative și Militare, Primăriei Capitalei și Ca­merei de Comerț. La orele 11 iam. înaltele Corpuri și Autorități se vor întruni în sala ședințelor Adunării. Pornirea cortegiului regal de la Palat se va a­­ctitița prin 101 tunuri. La ora 12 Majestatea Sa Regele intră in sala ședințelor Adunării precedat de adjutanții săi și de Curtea Regală, Majestatea Sa Regale înconjurat de miniștri, ci­tește Mesajul de des­cr­iere a Corpurilor Legiuitoare. După plecarea Majestății Sale Rigetei, Adună­­rile legiutoare prevect 1n lucrările lor. ...———­■ [UNK] [UNK] ......... — Tulburările din Praga „Biroul presei Cehoslovace“ în București dez­minte categoric zvonurile relative la excesele anti­­germine din Praga. Ni se arata că ziarul pangerman „Bohemia“ din Praga a publicat un articol violent contra guvernului cehoslovac, aprobând demonstecțiunile prngermanize ce s’au făcut zilele trecute în Tepisz și Eger, cu care ocaziune o școală națională ceha a fost cu totul de­vastată de un­ grup de germani, de asemenea portret al președintelui Masaryk mânjit și mai mulți cetățeni de național­tats cehă maltratați. Ca răspuns la aceste demonstrațiile­ pangerm­ane a urmat la Praga un meeting de protestare al popo­rului ceh, la care s-a hotărât desființarea complectă a tuturor statuetelor Habsburgilor și Hohenzolerailor ră­mase la diferite institute germane și crearea unui bloc național ceh contra tuturor tendințelor­­ iredentiste anticehe. Demonstrațiunile din Praga — relatează „biroul presei cehosovace“— au avut toate un caracter pur ideal și național, nepricinuind inst­tutelor germane nici o pagubă materială și neaducând nemțitor din Praga nici o atingere personală. GLASUL BUCOVINEI Congresul bisericesc. M­ di doritul congres bisericesc a fost odată, prin anii 1894 — realzat în Bucovina. Alegerile se făcuse. Deputații se adunară în sima sinodală la ședință. Dar guvernul austriac nu dorea să 1 vadă realizat. Și con­tele Pace, președinție Bucovinei de atunci a aflat un pretext și a zădărnicit funcționarea congresului. Con­gresul era privit ca ceva neoportan pentru guvernul austriac. Congresul ar fi cerut administrația averii bi­sericești cu m­untă tărie, și acest lucru nu-i era pe plac guvernater. Astăzi piedicile de odinioară nu mai există. Ne­cesitatea acționării congresului bisericesc i s-a devenit mai mică, ci dimpotrivă ea este de tot actuală. Averea fondului bisericesc reclamă imperios acest lucru. E timpul suprem ca factorii responzabili de viitorul bise­ricii să cugete serios la importanța congresului bi­sericesc. Congresul bisericesc, reprezentanța regală a bisericii din Bucovina, ar fi în măsură a apăra viața fondulsi religionar contra tuturor boatelor sociale ce încep a-i amenința. Unificarea bisericii va avea drept urmare și uni­ficarea fondului b­sericesc. Cu secularizarea fondului se va reduce biserica d­­n Bucovina la nivelul bisericii din vechiul regat. A distruge emal­­siue decât a clădi. Tendința de­­ școlarizare a fondului religionar axată în anumite cercuri. Fon­dul religios&r a scăpat Buco­vina de ruteniz­re prin școlile susținute din mijloacele lui abundente. Fără fondul religionar, nația română și confesiunea ortodoxă »’ar fi stâns poate cu totul în cei 150 de ani de stăpânire austriacă. Clerul a fost in vremuri grea^g mnicul factor de doamne Frută In privința culturalTM**­Biserica are trebu­nță de avere. Secu­arizându se averea, îi se ia bisericei razimul cel mai puternic. Biserica ort. și poporul român sânt factori iden­tici. Deci poporul romă­n din Buco­vina, prin reprezen­tanții săi clerici și laici ca mitropolitul în frunte, au dătoria sfântă și neamânabilă a păși cu toată seriozi­tatea la realizarea congresului bisericesc. O îce­trăgănare in privința realizării congresului începe a deveni fatală pentru biserică. In anul 1919 s’a făcut puțină agitație pentru ideea această atât de salutară. In anul acesta se ob­servă o tăcere mormân­tală, deși prima j­da nu se micșorează, ci tot crește. Congresul ca o corporați­e de controld și apă­rare a averii bisericești, este o necesitate și o garanță de prima ordine pentru promovarea intereselor bisericii și ale fondului. Prof. P. Popescul. —----------------------------------------­Cooperativele m • Câtionstam noțiunea aceasta încă dinainte de război­, cân­d um mănunchi de oameni s’a străduit să creeze cooperative și la coi. S’a făcut atuncea „pră­vălia românească" ln Cernăuți, care a inaintat apoi câteva filiale la țară. Lipsa de personal pregătit pen­tru conducere, lipsa de experiență a inițiatorilor și mai ales lipsa de sprijin și control din partea statului a compromis încercarea aceasta încă de la început și ne-am ales doar cu o totală neîncredere a miselor într’o viitoare încercare de felul acesta. Cu toate acestea astăzi, după unire, când vedem că acțiunea cooperatistă a dat road­e însemnate in vechiul regat și mai ales în Basarabia, nu putem ră­mânea în neîncrederea ce ne a cuprins privind se părători cum anume speculanți spoliază în mod ne­­omenos mai ales țărănimea și fanct­ontrimia crater cu produsele de cari țara noastră e atât de bogată cum e grâas| porumbul, petrolul, sarea lemnul ș. a. Ne bucură nespus de mult faptul că statul prin inspectoratul aprovizionării și refscsr­i a luat ini­țiativa de a crea cooperative și la Br­ovina ca o centrală la Crruiați. Sprij­nul și controlul statului în viața cooperatistă este o garanță că vom fi feriți de păcatele din trecut. , Totuși va lucra pe pans pe gânduri. Sânt în țara aceasta oameni, pretinși conducători ai destinelor poporului, cari privesc ori­ce lucru prin prisma poli­­ticianUmului și în darul de­ a se impune și împinși în s­guranță și de interese materiale, încearcă ca ocazia inăințirii cooperativelor județene să aducă în fruntea acestor coop­rative partizani de-ai lor, oameni de afaceri, cari în timpul războiului și chiar acuma după războiu au realizat ve­cinul speculând aceeași mulțime care crede că-și va sila acuma salvarea la cooperative. As­f­i s’a încercat la Suceava, la Gura Caumo­­rului, la S’or­i­neț etc. In adunările constitutive din locurile am­it­te s’au petrecut scene, cari nu dovedesc că cele susținute de noi sunt absolut adevărate. La Suceavă n’a putut să lipsească din fruntea cooperti­vei, device bunî președinte general D. Eose­­b­e Popovici și admiratorul și imitatorul său intru toate pr^otel­e Sârbu. Mai rămâne ca d. Popovici, când se va ad­tea cooperativa, care o­­ face „din ordinul guvernului“, să-și plaseze și aice vre-o ad­miratoare, cum s'a întâmplat la casa de economii și la orfelinat și afacerea va merge strană. Nr. h1 « La Gara humorului domnii administrator supe­rior de finanțe I. Paier», înv. Larionescu și Gribov­­schi, cu toții mari admiratori «I d-lui senator Cos­­miuc, au produs in adunare, când au vizut că aceasta nu se acomodează vederilor lor, scene ne­demne de niște funcționari­­ publici. Mai ales d. Palca s’a eșufat Intr’atâta că secre­tariatul de finanțe ar trebui să-I dea un concediu mai ales in urma „muncii“ istovitoare ce­ a prestat-o în oficiu în ultimii doi ani. D. senator Jemna a aranjat-o mai cu esp­ia Storojireț. D-Iul a dec­arat în adunare că „un partid politic se poate sprijini numai pe o organizație eco­nomică și prin urmare în cooperativă vor fi primiți ca me­mbri numai aceia cari se vor înscrie în par­tida­ poporului. Țăranii adunați, când au auzit despre acest lucru, au plecat și comitetul cooperativei s’a și ales apoi numai din averescani să dea în frunte ca părintele Filievici, care ca paroh, gerent, catchet și profesor de limba română era și cel mai indicat. Cât de multe au învățat averescanii noștri in școala d-te î Tăslăuanu ! Dar s’iu trezit cam târziu, căci la urma purtării­ lor dela alegeri până acuma lumea cenosște prea bine și nu-i vă urma pe calea pe care au apucat. Sastem convinși că nu vor avea nici timpul necesar de a face din cooperativa instituțiani de co­interesare avere sosiță, căci evenimentele se precipită numai astfel vor fi salvate cooperat­vele. F. Doboș. N. R. — Sântem informați că părintele Fu­lo­­vici a fost sult în timpul din urmă să renunțe la această cinste. ---------------------ma--------------------­Cereț­ de pe acum calendarul „Glasul Bucovinei" Asociația corpului didactic român din Bucovina — Un bilanț — D. V. Păurtescu, președintele „Asociației gene­rale a corpului didactic primar din România ne înști­ințează ca actualul comitet central a h­otării publica­rea unei reviste „Școala Românească“ și e pe cale să înființeze un fasticul de editură. Totodată roagă adresele învățătorilor din Bucovina și a secțiii­­lor județene ala asociației. Adresele le-am cerut de la d-nii revizori școlarii șî-i rugăm și pe calea aceasta să ne răspundă sau să încredințeze această unui mem­bru setiv al asociației județene. Adresele președinților secților le-am­ trimis d-la­ Păunescu.­­Pentru o înțelegere asupra colaborării asociaților din toate provinciile, d. Pidycsck va conchema o șe­dință a reprezentanților tuturor asociațiilor provin­ciale. Datoria în­vățătorimii va fi de a sprijini din răs­puteri această revistă care va fi mijlo­n­ de înche­gare între toți invățâtorii României Mari. Cum însă o astfel de revistă poate trata numai în linia­mente generale chestiile școlare și învățătorești, vom avea lipsă și de o revistă regională potera Bu­covina sau cercul administrativ căruia vom aparținea. Căci și în viitoarea organizare profesională vom tre­bui sa tindem cătră o cât mai largă dscentralizare. De prezent domnește pe toată linia o deseriintare completă pentru chestiunile șeb­are și invâțătorești. Dacă noi Inș’ne nu vom cultiva și propaga în cercui nostru Interesul pentru chestiunile culturale și materiale ale ș­otei primare­ române, nu se va afla nime care s’o facă aceasta , școala primară va pătimi, prestigiul nostru se va cobori, iar pe noi ne va aștepta un vii­tor foarte amar. Vedem foarte bine cum ne lipsește un mijloc de îngriină. Adunările sunt costisitoare și nu sunte frec­ventate de toți învățătorii. Asociațiile n’au mijloace pentru a putea informa învățătorimea despre toate ches­­tiuo­le cari sunt la ordinea zilei. Cel m­ai ieftin și ușor nor­oc de legătură ar fi u­n organ. Asociațille județene greșesc însă când cer toate cotizațiile și abo­­nimentat deodată. In 5 luni de când am pubicat pri­mul ap I, s’ar fi putut colecta ceva pentru revistă. Bilențul activității asociaților județene ne pre­zintă următoarele.- In județele 1. Cernăuți — reral, 2 Storojin­i, 3. Rădăuți și 4. Câmpulung s’a colectat sau se mai colectează. In jud. 5. Șirete s'a discutat la utima­­ dunăre gentrilă. Din jud. 6. Cernăuți-urban 7. Suceava și 8. G­ara-Hatnom­ii nici un răspuns. Dacă se va lucra și pe viitor așa prin jud­ețe, nu garantăm că vom ajunge la o organizare puternică. Nu se va afla oare în fiecare județ măcar un coleg activ și de inițativă? învățătorimea e mulțămită cu apatia și letargia asociațiilor județene? Sunt întrebări cari așteaptă răspunsuri. Secretar ■ Președinte : N. Simionovici, C. Ciain. S­ -— --------—----­ -— ...... ..... Peste câteva zile apare calendarul „Glasul Bucovinei"

Next