Glasul Bucovinei, noiembrie 1920 (Anul 3, nr. 553-576)
1920-11-26 / nr. 573
* *a ■f H k iL Anul III 35 in Bih. Universității APARE ZILNIC ABONAMENTUL: g*, m m jwi *ț* *n 4Q »ai, pe trei taw 2® tó. pentes P**js! a&ttk.* șe sn ek 40 tó, pt%ozi®S tó, pe U« taæ W tó* temui H®s8M.«d ée Dsæâttisft «a ss W tó, p* Hi sat 5 tei, pe tal totó 1.9# tó .ît.■ mirul 50 bani Cernăuți, Vineri 26 Noembrie 1920 Nr. 573 partidului democrat al unirii Telefon H®. 05 P&ndtâori SmÍ Pwșosg^i REDACȚiA Șl ADfAINlSTRÂȚIA: Carn&aț!, Strada Dïüm«as«ft ISo. Ä Se primesc, sama; articfrie iMftütá» ftsMMMKStaeie m m tnspcta» «MUMȚURI Șl RECLAME: » «ribe&*y& teri și stt grisasse is sűmíáaá$toa@h testés. Dűmnaasel Ka. 83 Ptas?» kmsp^a ta MM staotol m vm& Ihm m W% . Mai ölne ori_ mai röu ? Ran a fost războiul. Toată lumea o știa. L a sfârșit războiul, lumea a Început să resufle mai ușor. Era natura sa aștepte popoarele o viață mai bună decât a războiului și toate stăpânirile trebuiau să-și deie silință să aducă popoarele lor la o viață cât se poate de normală. Dar nimene nu se aștepta ca viața nu al doilea an după război să fie mai grea decât în anul Întăirea Și e fapt constatat că pe zi ce trece poporul nostru sărăcește, nu îmbogățește, cum ar trebui să se întâmple. Ni se pune întrebarea : cari sânt pricinele, carî aduc poporul nostru în stare economică tot mai grea? Pentru mine răspunsul e acesta : incapacitatea unui guvern venit cu sila. Toate popoarele învingătoare în acest războiu se ridică pe zi ce merge, numai poporul nostru In acelaș timp dă îndărăpt. Și acel guvern care nu știe să conducă poporul, așa ca să înainteze cel puțin una cu celelalte popoare, acel guvern este Incapabil. Această stăpânire n’a putut măcar păstra starea economică pe care a găsit-o, când a luat frânele statului. Dacă nu aducem aminte, acum un an poporul nostru era mult mai bogat decât astăzi atunci fiecare țăran *avea bani și unelte agricole mai multe decât astăzi. Ba el se găsea mai eftin decât astăzi, atunci când avea și bani mai mulți. Atunci produsele țăranilor se plăteau mai bine decât acuma. Dacă prețul produselor agricole a scăzut, trebuia Guvernul sa grijească ca in aceeași măsură să scadă și prețul mărfurilor de care are nevoie țăranul. Pe piață se vede că productele țăranilor au scăzut cel puțin la jumătate, celelalte mărfuri de care are e nevoie s-au urcat de cel puțin 3 ori, decum erau acum un an. Vra să zică de 6 ori s’a îngreuiat viața celor de la țară, decum a fost acum un an. A mai vecit plata tuturor birurilor, a mai venit un schimb de coroane, care pe hârtie l-a pus pe țăran egal cu bancherul, în realitate s-a aruncat într’o mizerie economică, din care cu greu va mai ieși. Așa de departe a ajuns poporul nostru de pe urma acestei stăpâniri în privința economică, încât astăzi când d-l general Averescu pune mâna pe coarnele pîugului și dă pe mânta din moșiile statului fără să aibă o lege, oprind In foc însă legea din Basarabia, poporul nu are nici cu ce lucra pământul, nici cu ce 1 plăti, și unde mai pui că astăzi îi va plăti mult mai scump după schimbul coroanelor decât cum avea să-l plătească înainte de schimb. Astăzi țărănimea este cu totul lipsită de băni, vitele s’au ieftinit, unelte agricole nu-s, cerealele am ajung, îmbrăcăminte nos, pentru că depozitele ard la Galați sau Brăila în loc să se aducă ce trebue. Sâ mai zică cineva că țărănimea stă bine ! ? „ Acum un an vedeam mulți țărani bucovineni aducându-și singuri pentru comunele lor cele trebuincioase, astă?- îi se pun piedici, ca să nu câștige nici un ban. Se tem gheșeftarii guvernului de concurența lor» Și acum să ne întrebăm cu ce să-și refacă țăranul gospodăria, cu ce să-și crească copiii, cu ce sâ se^imbrice, din produsul muncii sale s’a ieftinit, iar cele trebuitoare lui s’au scumpit și dacă pe deasupra stăpânirea îl eliminează dela toate întreprinderile, din cari ar putea realiza vreun câștig ? Iată o gospodărie a țarei, care în loc să aducă mai bine, a adus mai rău. V. Ungurean, deputat. ----------------------------------------scrie ziarul „Dacia“, în articolul de fond, ai cărui redactori au luat parte la proces și care ziar, nu aparține nici unui pardid . »In primul rând reținem, cu acest prilej destăinuirea că din nou s’a vorbit la noi de unii oameni politici cu greutate și cu răspundere — cel puțin așa cum se presupunea că erau ÜRAT Uneltirile ale Partidului Poporului. — Teroarea arbitrară a cenzurii din Cernăuți. Știm că cenzura are ordinul de a fila ca foarfecele ei numai informațiuni ce te publică ce intențiuni vădite de a penetra siguranța statului, apoi jigori aduse armatei etc., dar ea nu are dreptul să suprime un adevăr ce tocmai demască pe aceia ce complotează împotriva organizațiunor noastre de stat. Apărând lasă mai dăunăzi ziarul nostru cu câteva pete a bes local, unor interesante infomațiuni, ținem să arătăm opiniei publice de la noi că cerzara a procedat față de ziarul nostru în mod arbitrar, terorizându-ne după banal el plac. Ni s’a spus atunci că ziarul nostru fiind supus cenzurii, trebue să se prenteze când reproduce ceva, după zarele supuse asemenea cenzurii ca : Chemarea, Luptătorul, Neamul Românesc, sau chiar îndreptarea și Renașterea Română, ambele ziare guvernamentale, cari au interesat de a ascunde păcatele guvernului actual, împotriva cărora luptăm. Cu acel prilej ni s’a atras atențiunea că articolul ce-l reproducem din „Viitorul“ va fi cenzurat fiindcă ziarul „Viitorii“ nu e supus cenzurii ca ziarul nostru Și așa am apărut cu acele pete albe. Aceiași cenzură averescană este și la Cluj Și iată că ziarul «Patria“"", organul partidului național din Ardeal, supus și el certării ca și „Glasul Bucovinei*, scrie un articol in același chestiune, reproducând părți dintr’un arti ol apărut în „Dacia“, ne pusă cenzurii, ca și „Viitoru!“ din care am reprodus noi și cenzura din Cluj n’a îndrăznit sâ suprime adevăro! ca cenzura noastră de la Cernăuți. Considerând prin urmare că situația ziarului nostru față de cenzură este absolut aceeași ca a ziarului „Patria“ din Cluj, reproducem acel articol apărut sub titlul de mai sus în „Patria" No. 249 de Duminică, 11 Noemvrie 1920 De astădată să nu îndrăznească cenzura a ne spune că nui-am urmat sfatul că am reprodus întocmai cum dorește ea , dintr'un ziar supus cenzurii, iară articolul, care, dacă va fi cenzurat, va dovedi incă odată teroarea averescană dela Cernăuți . Desbaterile procesului din București al socialiștilor, are un crescendo zilnic. De la mărturisirea martorilor P. P. Begulescu și Al. Averescu, că au oferit socialiștilor locuri în guvern sub guvernul Văitoianu, s’a ajuns la mărturisirea că în 13S3 d-lui Negulescu, actualul ministru de Usstruc.1Î0, în prezența d-lui Averescu, d. Argetoianu, actualul ministru de interne. Și pentru ca să nu se lase nici un fel de bănuială aspra comentariilor noastre, a nu se crede că facem o interpretare greșită de la Cluj, asupra depozițiilor făcute la București, iată ce CENZURAT „Pentu că un partid politic de formațiune »ouă, în nerăbdarea de a veni la putere, vedea posibilitatea satisfacerii ambițiilor sale:« Va să zică este clar, după însăși neaciat1 că partidul poporului. In nerăbdarea de a veni la putere, viteazului nostru Rege, căruia guvernul i a depus jurământ de încredere mai târziu. Cazul D ni Averescu, Negulescu și Argetoianu, actualii miniștri ai M. S. Regelui, nu poate rămâne fără urmări, nici de sus nici de jos. Dar nu numai atât. In țara românească sunt și alți oameni . Ar fi bine să se facă odată lumină, pentru a scoate odată pentru totdeauna, Coroana din luptele politice. ■......... —ÎS , iar Conferință publică. Duminecă în 2S Noembrie a. c. va ținea d. A. Burac, în sala mică polonă (strada Domnească) la orele 11 a. m. o conferință publică vorbind despre: Parlamentarismul român și legislația. Sala va fi încălzită. Intrarea gratuită. Publicul este invitat să participe în număr cât mai mare. Scrisoare deschisă D. General Stoica ne trimite spre publicare următoarea scrisoare deschisă cătră ziarul „Deutsche Vokzitung": Onor. Z ar Deutsche Volkszeituog“ die Cernăuți. Cu o adâncă mirare văd că fapta vrednică și patriotică, săvârșită în ziua de 24. Octomvrie 1920 cu inaugurarea universității române va afectat atât de mult, încât ați hotârît ca această măreață și neuitată zi să o considerați ca zi de doliu pentru toată nemțimea din Bucovina Ce vrețil Fatal trebuia să vă așteptați la aceasta! Vă sfătuiesc dar, dacă nu Vă plac faptele noastre românești, porniți la Viena, unde veți găsi o universitate germană și noi vă vom petrece cu drag până la frontieră. Până atunci, vă rog, primii condoleanțele mele pentru doliul ce purtații Și veșnica pomenire : General Ștefan Stoika—--------— ....------------------—-----