Glasul Bucovinei, februarie 1921 (Anul 4, nr. 622-643)
1921-02-23 / nr. 639
Manifest ul 50 bani in 23 Februarie 1921 Anul IV Porto liber !Akt din 23 Martie jan4 ABONAMENTUL: Pe un an 80 lei, pe un an 40 lei, pe trei luni 20 lei, pentru binuni zilnic, pe un an 40 lei, pe u ian 20 lei, pe trei luni 10 lei, numai numărul de Duminică pe un an 10 lei, pe u tan 5 lei, pe trei luni 2.50 lei. conf. *"sitară j " Iași titlului democrat al unirii Telefon No.el Fondator: Sextil Pușcăria EDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : iăuți, Strada Domnească Mo. 33 Se primesc numai articole iscălite Manuscrisele nu se înapoiază ANUNȚURI ȘI RECLAME, se calculează după tarif și se primesc la administrația Strada Domnească No. 33 Pentru inserare !n interiorul ziarului se urcă taxa cu se*n fîr. B39 Justitia regnoran fundamentam. justiția unui stat este disenantä sa garante* se cele mai principale bunuri ale vieții omenești: siguranța, libertatea, onoarea și averea cetățenilor. Ea își va împlini înalta sa misiune numai fiind bună, dreaptă și adevărată. Justiția se exercită in statele constituționale de către judecători, organe ale statului, chiemate să caute, să găsească și să împartă dreptatea în virtutea ordinei publice și a legii. Puterea judecătorească este una din cele 3 puteri ale oricărui stat constituțional care, emanând delagațiune, se exercită de aceasta prin delegațiune, după principiile și normele stabilite în constituția țării. Chiar noțiunea de justiție cuprinde în sine independența. Fără să fie independentă, justiția nu va putea fi nici bună, nici dreaptă, nici adevărată. In consecință, independența judecătorească este un prindem constituțional în orice atat de drept, o condiție principală a funcțienării corecte și o garanție a bunului mers al justiției. Numai in acest Înțeles justiția este temelii statelor. De un timp, din fericire foarte scurt, încoace, se constată la noi, la Bucovina, ingerințe străine de înalta misiune a justiției, asupra acesteia sau, pentru a fi mai exacți și a nu generaliza, asupra unor magistrați cad, cedând acestor ingerințe, pun magstratura in serviciul polticei militante de partid. Vina zace pe ambele părți, ele urmând să împărțeascâ și răspunderea, consecințele nemijlocite Insă vor trebui să se poarte magistrații vizați, a căror vină va fi cu atât mai mare, cu cât vor fi cedat mai ușor ingerințelor din afară sau propriului lor Interna, Dămăzi am relevat cazul regretabil al încălcării, de câtre Camera de consiliu de pe lângă Tribunalul penal din Cernăuți, a constituției noastre prin arestarea, pentru un simplu delict de presă, a unui ziarist român, nesimpatizat de administrația actuală, astăzi suntem necesitați să ne ridicăm glasul și să protestăm și mai energic în contra acelor magistrați de la judecătoria din Dorna caci, punându-se în serviciul aceluiaș politicianism militant, au tentat la libertatea unui om, pentru care codul penal austriac, sub Imperiul căruia trăim Iacă, nu cunoaște nici o vilă. Firește că și aici e vorba de cineva care nu e averescan. ” • ȘÉi în fruntea comisiunii Interimare din Dorna stă de 2 ani de zile d, Petru Forfotă, unul dintre cei mai distinși reprezintanfi ai mândrei noastre populația, dela saunte, care se bucură de o bine meritată reputațiune și de o veritabilă popularitate la ținutul său. Dar, d. Forfotă are, în ochii administrației actuale, marele păcat câ e membru al partidului nostru, în consecință trebuia înlăturat dela cârma primăriei. Ceea ce nu l-a succes administrare țării față de d. Forfotă atunci, când a destituit ea, din aceleași motive, atâția primari aleși, a încercat să săvârșească acuma, pentru a-și restabili prestigiul știrbit, dând toate ordinele în consecință. D. Forfotă este tusă nu numai un om absolut corect și conștiincios, ci și un om hotărât, energic și conștient de drepturile sale. El a venit la Cernăuți, la sediul administrației, spre a- și apăra dreptul și demnitatea jignită. Firește că aici vorbă nu putea ei fia de un amestec al puterii judecătorești în această chestiune curat administrativă. Cu toate acestea un magistrat al judecătoriei din Dopșa a dat un ordin telegrafic postulul de jandarmi din Dărmănești, iar alt magistrat din aceeaș localitate s’a pus în legătură, tot pe cale telegrafică, cu Subinspectoratul Siguranței generale din Cernăuți, amândoi cerând oprirea și readucerea dlui Forfotă la Dorna. Firește că autoritățile sesizate nu s’au conformat. Noi întrebăm insă, negăsind mobilul legiuit al acestor mandate judecătorești nici In procedura penali, nici la constituția țarii noastre, ci din potrivă, dispozîțiuni tari? gard amenaj, libertatea individuală, unde trăim și ce fe de acte de samovofakîe sunt acestea ? Autoritatea judecătorească competentă are cuvântul. Ea trebuie să procedeze ce toată severitatea ieg îî in contra acestor magistrați abuzivi și să dea satisfacția cuvenită opiniei publice revoltate. Întrucât privește iasă amestecul ilicit al politicei averescane în magistratură, strigăm ce for chiemați să audă : caveant censuses ! Pe frontispiciul burgului imperial din Viena se mai vede și astăzi tacă inscripția: îastius Vegnorum fundamentum, dar șandramaua austriacă s-a prăbușit de mult, fiindcă inscripția era numai o inscripție de tarabă, fără noimă și fără suflet. Și pe taraba averescană scrie : »muncă, cinste și legalitate«, sfârșitul ei va fi insă, după toate semnele, tot atât de deplorabil. Și până atunci cerem însă ca justția să rămâne la înălțimea la care se găsea inainte de era averesssmâ. lorgu 6. Tema Valoarea partidului averescan Reproducem cspl „Adevărul* o parte dintr’un articol laturiat nâ luăm măsuri drastice, sâ facem politică românească* aer!» de fostei! d petat Dr. Pacerea Taf o în creeațiunea politicei sverețeane ce se face In Cadrilatei . „Teroarea sub fel de fel de forme a** disîMnțat io Cadrilatee… an scop bine determinat. De doi ani de zile» am vorbit, am scria, și uimea! or aude, toți fari excepție fac politică. Am fost adeptal cel mai dârz și mai fervent ca 81 nu! să nu ai facă decât polițst românească, politică gospodărească cei puțin pentru câțiva sal de sile și »pro cassa«. Ce toate eforturile mele și a multor amici ai mei statu reușit el ținem in frâu tahstim de netrebnici și răi cari castă prin politici «a se evidențieze, iar nulitățile să devie șef de partide. In aerat «cap, toți tridentiștii balgarS, toți teroriștii, toți agenții secreți ear! terorizat populația mussimană - sub vremelnica ocupație balgară a Didrîlaterului ca să scape de răspundere stan înscria repede ia partida! ce avea șanse si vre la putere. Iar ca șef an ales pe nn pușcăriaș, pe nn falsificator in acte psblice, pe nan! care a tarat actele așnî meri spre a deveni advocat. Două delegați de parlamentar! stan prestata! d-Ifii tataiéiia Argetoiasn că nu facă greșeală de a sancționa pe știi ci se vor compromite. O altă delegație s’a prezentat la cap ca subsemnatar d-lalges, Averescu. El bine nici un rezultat Noro mai, cima datei di depanere fiind gata șefei a dispărut și ioc* no se ște de arma lui. Șeful era pseudo advocatei C. Trilaescu-Trisse Cridats. Acest individ periculos, statut de iacă rasul din nenorocire român, umplase capet bulgarilor, lesne încrezători ca urmitoarele gogoațe : 1. Vă voi da prefect băștinaș (bulgar). 2. Jundaraseria o vom desființa. 3. Lucerari bulgărești câta vreți. 4 Arunsîă nu veți face, etc., etc. Iată, deci pentru ce rugaserăm atât pe domnul Argetoiana cât și pe d. general Averescu și se scape de acel individ pericugos pe care il consfințiseră ca șef al partidei«!. N’am fost ascultați. Noroc insă că ne mă« lăsat bătut, am lucrat pe căile justiției și am reușit să obțin mandat de depunere. Printre populații bulgară din Cadrilate sunt încă foarte malți necuutamînați de flagelai îmbogăției ușoare , prin jafuri și asasinate ; și mulți chte dornici de liniște, cari insă din calea teroarea bandelor, nu știa ce drum să apuce. Acestora să le dăm posibilitatea de a realiza, și sânt metode deștra © de adoptat. Inimă, pricepere și bunăvoință tobal. Având oglinda fidelă a realității din Cadrilate goasă fără Înconjor, a venit momentul să strângem rândurile oamenior cinstiți de la noi, să facem abstracție de partidul politic din care facem parte și ca toți laolaltă ei cerem conducătorilor politici ca în piiu Parlament să consfințească odată pentru totdeauna la tamisa zilei, ca o declarație categorică, că : Cadrilatenul <s fost și este românesc. El se va despărți de țara mumă cât va pieri România întreagă. Aceasta cer ia stemele atâtor suflete romăneși cari lucrează zi și șoapte în consoldarea România maiul in acelea părți și a pactabei populații, care nu dorește decât liniște spre amanet. Mi! cer 2 O administrație cinstită, dreaptă și cu de severi perdre cei răi și manpași. Ca prefect energic, cinstit și capabil. O administrație civilo-miltară să conlucreze mână ta misă la mod sincer și cinstit, iarna ca cea de azi, anihilând -se una pe alta, din care cauză profită bandele și fincfi orasii venali și incorecți. Și acum. Deși știu sigur ,ca se va pune a dam oară preț pe capul meu, cum s'a mai pus acum 4 luni la avea aceiași soartă Cathargeaua mică, și poate mi ca regretatul Mihăileanu, mi-am făcut datoria de român și nam ocolit aeevărul. Un lucru se știe însă cei ce pun la cale asasinate că nu voite muri nerăsbunat și atât îmi ajunge. Căci în loc să sufere cu miile de suflete fie ele români, tuni, bulgari, harmonii din causa indolenței și incapacității acelora pe mâinile cărora a încăput administrația in cadreater, mai bine să moară urma, stimând adevărul ; iată deviza mea. Iată cum castă partid și popoalai să îndepărteze pe oamenii cari sânt gata să se jertfească chisr pasioe pentru binele acestei țiri. Iată ce fel de cămeși întră în acest partid. Și prin faptul că partidul poporala! i-a primit in sfant rău, se evidențiază și mai mult puterea morală de care dispusa avere»carsigmsL