Graiul Sălajului, octombrie 2019 (Anul 30, nr. 6924-6945)
2019-10-10 / nr. 6931
ACTUALE’ATE . www.graiulsalajului.ro Joi - 10 octombrie 2019 Cum să combatem migrația politică? Georgel Babiuc Migrația politică mergem mână în mână cu corupția, iar ceea ce vedem ca se petrece zilele acestea ocazionate de moțiunea împotriva Guvernului PSD este o confirmare a celor spuse anterior. Ieri ne spunea deputatul Iuliu Nosa legat de întrebarea daca pică guvernul Dancilă in urma moțiuni de joi 10 octombrie 2019", ca a invațat ca "in politică e bine niciodată sa nu spui niciodată", înainte de a va ridica sa dăti cu piatra, gândiți-vă de cate ori ați votat un partid, fără să vă gândiți cine e pe listă si nu ati manifestat nici o preocupare, legata de tot felul de corupți, care s-au regăsit pe acele liste de partid și care ulterior au dobândit imunitate politică. Sistemul nostru electoral nu permite incă, ca atunci când mergem la vot, sa putem da un vot nu doar pentru un partid, ci in același timp sa exprimam o preferință de pe lista acelui partid. Exprimarea acelei preferințe ar permite atât partidului, cât și alegătorilor să înțeleagă cine cu adevarat din acel partid este apreciat și cine nu de către oameni. Astfel că, cei care au fost aleși pe o lista, se simt liberi sa se duca, unde vor in funcție de interesul propriu si nicidecum cel al alegatorului, care i-a dat votul pentru acel partid si nu pentru un altul. Comportamentul asta are cel puțin doua efecte: unul ca încurajează corupția și erodează ceea noi astazi zicem că se numește "democrație", iar altul că îndepărtează de la participarea la viața politică a cetățenilor. Un prim pas pentru a combate migrația politică este acela de a refuza sa mai votezi persona si partidul in care se regăsește aceea persoana care a abuzat de încrederea acordata de alegatori și a schimbat partidele ca pe niște ciorapi de aruncat la gunoi. Un al doilea pas (mult mai dificil) ar fi ca la nivel de societate civilă să inițiem a pune presiune pe "aleșii" noștri să modifice legislația astfel ca aceasta migrație politică să fie interzisă. Insă, aceasta interzicere poate fi făcută doar prin modificarea Constituției, iar dacă aleșii noștri sunt capabili prin lege și pe baza de referendum să șteargă secole de normalitate in ce privește căsătoria intre soți, de ce nu ar fi capabil la presiunea oamenilor să modifice acesta Constituție care pe alocuri nu mai corespunde nevoilor cetățenilor. GRAIUL SĂLAJULUI e-mail: graiulsj@unisys.ro | | ** Pensiile militare scapă de impozitare >* Georgel Babiuc Victor Ponta, președintele Pro România a declarat că amendamentul privind impozitarea pensiilor militare a avut succes, legea inițiată de Eugen Teodorovici nefiind implementată. "Aș dori să amintesc faptul că noi, cei de la Pro România, prin președintele Comisiei de Apărare, domnul Ion Mocioalcă, am făcut un amendament la faimoasa lege a lui Eugen Teodorovici prin care să nu fie impozitate pensiile militarilor. Acest amendament a fost sprijinit de toată lumea și vreau să le mulțumesc. Să vedeți ce bine colaborează și PSD și celelalte partide și au scos această prostie din legea lui Teodorovici. Mi-am luat acest angajament în fața militarilor și vreau să spun că mă bucur că am avut succes", a declarat Victor Ponta. Senatorul PSD Eugen Teodorovici, ministru al Finanțelor Publice, a depus, la Senat, un proiect de lege care prevede impozitarea pensiilor între 7.000 și 10.000 de lei cu 30% din sumă. De asemenea, proiectul prevede și taxarea pensiilor mai mari de 10.000 de lei cu 50% din sumă. Această impozitare vizează persoanele care realizează venituri din "pensii și/sau indemnizații pentru limită de vârstă, primite în baza unor legi/statute speciale denumite în continuare contribuabili, sunt obligate la plata taxei pe veniturile din pensii și indemnizații pentru limită de vârstă, denumită în continuare taxă", conform proiectului depus la Senat. Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a criticat, marți, 8 octombrie 2019, modificarea în Comisia de apărare a Camerei Deputaților a proiectului inițiat de el privind impozitarea pensiilor speciale, precizând că în acest fel actul normativ devine neconstituțional, și a menționat că îl sfătuiește pe liderul Pro România, Victor Ponta, să lase chestiunile economice celor care se pricep la economie. "Vreau să fac o referire vizavi de o declarație legată de pensiile speciale sau impozitarea pensiilor speciale. Văd un lider de partid care spune că s-a scos o prostie introdusă de mine la Senat, cu această impozitare a pensiilor. Desigur, s-a învățat de-a lungul timpului să vorbească despre lucruri care nu sunt nici măcar adevărate. Vreau să vă spun că prin acest amendament introdus de domnia sa în această lege face practic ca această lege să fie neconstituțională. Probabil că acest lucru s-a dorit, să se facă ca această lege să devină neconstituțională. Noi când am propus, că este vorba de o echipă de la Senat care a lucrat la acest proiect de act normativ, practic a fost bine făcut, documentat, cu studii și analize făcute de Academia Română, deci bine fundamentat și neatacabil la CCR. Prin această propunere populista, se lasă această lege în afara cadrului legal și nu poate fi aplicată", a precizat Teodorovici în ședința Comisiei de buget din Camera Deputaților. Proiectul de lege privind impozitarea pensiilor speciale urmează să intre în dezbaterea Comisiei de buget, care este comisie sesizată în fond, iar, apoi, în plenul Camerei Deputaților, care este for decizional. Câștigul salarial brut pe economie a fost în luna august 2019 de 4981 lei și cel net de 3044 lei în luna august 2019, câștigul salarial mediu nominal brut a fost 4981 lei, cu 110 lei (2,2%) mai mic decât în luna iulie 2019. Câștigul salarial mediu nominal net a fost 3044 lei, în scădere față de luna precedentă cu 75 lei (-2,4%). Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice) (6764 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (1754 lei). August 2019 comparativ cu August 2018 Comparativ cu luna august a anului precedent, câștigul salarial mediu nominal net a crescut cu 14,1%**). Câștigul salarial în raport cu evoluția prețurilor de consum Indicele câștigului salarial reali a fost 109,8% pentru luna august 2019 față de aceeași perioadă a anului precedent. Indicele câștigului salarial real a fost 97,5% pentru luna august 2019 față de luna precedentă. Față de luna octombrie 1990, indicele câștigului salarial real a fost 210,4%, cu 5,3 puncte procentuale mai mic față de cel înregistrat în luna iulie 2019. August 2019 comparativ cu Iulie 2019 în luna august 2019, în majoritatea activităților din sectorul economic2, nivelul câștigului salarial mediu net a fost mai mic decât în luna iulie 2019 ca urmare a acordării în lunile precedente de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale ori pentru performanțe deosebite), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câștigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producție ori încasările mai mici (funcție de contracte/proiecte ori ca urmare a concediilor de odihnă când nu se acordă tichete de masă și alte drepturi salariale). Cele mai semnificative scăderi ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: • cu 14,7% în extracția cărbunelui superior și inferior, respectiv cu 10,1 % în fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice; • între 5,0% și 9,0% în intermedieri financiare (cu excepția activităților de asigurări și ale fondurilor de pensii), alte activități industriale n.c.a., tăbăcirea și finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie, harnașamentelor și încălțămintei; prepararea și vopsirea blănurilor), depozitare și activități auxiliare pentru transport, fabricarea produselor textile, silvicultură și exploatare forestieră (inclusiv pescuit și acvacultură), fabricarea altor mijloace de transport, captarea, tratarea și distribuția apei, activități de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice); • între 3,5% și 4,5% în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice, alte activități extractive, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, industria construcțiilor metalice și a produselor din metal (exclusiv mașini, utilaje și instalații), activități de asigurări, reasigurări și ale fondurilor de pensii (cu excepția celor din sistemul public de asigurări sociale), fabricarea echipamentelor electrice. Creșterile câștigului salarial mediu net față de luna precedentă s-au datorat acordării de prime ocazionale (premii trimestriale, anuale ori pentru performanțe deosebite), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, câștigurile salariale medii nete din luna august au fost mai mari comparativ cu luna precedentă ca urmare a realizărilor de producție ori încasărilor mai mari (funcție de contracte/proiecte), cât și ca urmare a disponibilizărilor de personal cu câștiguri salariale mai mici față de medie, din unele activități economice. Cele mai semnificative creșteri ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: • cu 7,2% în fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului: • între 2,0% și 5,0% în transporturi pe apă, activități auxiliare pentru intermedieri financiare, activități de asigurare și fonduri de pensii, activități de editare, fabricarea băuturilor. în sectorul bugetar, s-au înregistrat scăderi ale câștigului salarial mediu net ca urmare a acordării în lunile precedente a biletelor de valoare (tichete de vacanță), ori ca urmare a concediilor de odihnă când nu se acordă anumite drepturi salariale, astfel: învățământ (-3,2%, inclusiv reducerea sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanței școlare), administrație publică (3,1%), respectiv sănătate și asistență socială (2,0%). (Graiul Sălajului)