Inainte, februarie 1967 (Anul 24, nr. 6819-6842)

1967-02-23 / nr. 6838

La magazinul „Artizanat” din Craiova, au sosit nou­tăți. Foto : Fl. Roșoga Sistemul de irigații Basa­­­rabi—Calafat j —Băilești [ Iert — In prezența tovară­ I­șilor ing. Barbu Popescu,­­ prim-vicepreședinte al Con­­­siliului Superior al Agricul­­­­turii, Nicolae Covlea, secre­ți­tar al Comitetului regional­­ Oltenia al P.C.R., Ing. Mihai­­ Băluță, președintele Consi­­­­liului agricol regional, a re­■­prezentanților ministerelor­­ interesate, consiliilor agrico­­­­le și uniunilor cooperatiste­­ din raioanele Băilești și Cala­­­­lat, a unor cercetători, oa­­­­meni de știință etc. — a avut­­ loc avizarea studiului tehni­­­­co-economic al sistemului de ■ irigații Basarabi—Calafat—­­ • Băilești. Prețul de cost pe h­a, ame­­­­najat este de circa 12.000 lei,­­ recuperarea investiției făcân­­­­du-se la șase ani, ceea ce ex­­­­plică eficiența ridicată a sis­­­tem­ului amintit a cărui întin­­­dere este de 60.000 ha. Regionu­l Olteniei j O întîlnire La Școala generală din co­muna Laloșu, raionul Oltetu, cu ocazia predării secției de istorie „Răscoala din 1907" a fost invitată și Maria Tă­­năsoiu, participantă la răscoalele din 1907. La muzeul de artă La Muzeul de artă din Cra­iova se află un curs de ame­najare două săli „Brâncuși”. Ele cuprind obiecte cu care marele sculptor romăn a lu­crat la începutul uceniciei, precum și opere inedite din creația sa. Cele două cabi­nete Brâncuși, așa cum le-au numit muzeografii craioveni, vor fi deschise în curînd, fă­­cînd parte din manifestările dedicate memoriei artistului, născut pe plaiuri gorjene. C. B. emoționantă In vîrstă de 86 ani, Maria Tănăsoiu a evocat emoțio­nant lupta țăranilor pentru pămînt și libertate. Cu această ocazie au fost prezenți și operatori ai stu­dioului „Al. Sahia" din Bucu­rești, care au luat aspecte din timpul întîlnirii. JEAN STAICOVICL coresp. PROGRAMAREA FABRICAȚIEI - obiect de studiu permanent ■ Capacitatea proiectată a fabricii de cherestea se depășește cu 20 la sută ■ Cu aceleași utilaje se vor pro­duce suplimentar 1555 tone PAL. a Atribuțiile maistrului revizuite ■ Metoda grafului în studiul in­ginerilor Programarea fabricației con­stituie una din pîrghiile deter­minate cu care se acționează pentru realizarea planului. La C.I.L. Tg. Jiu este un fapt de­venit notoriu că parametrii pro­iectați ai tuturor fabricilor au fost depășiți. Despre contribu­ția programării la obținerea acestor rezultate îl rugăm să ne vorbească pe tov. Inginer șef adjunct Anatolie Druță. ■— In funcție de specificul fie­cărei fabrici facem și programa­rea producției, ne răspunde In­terlocutorul. Intr-un fel întoc­mim programul de lucru al fa­bricii de PAL, complet mecani­zată și automatizată, și astfel la placaj, mobilă sau cherestea. La fabricile de PAL și placaj, programul de lucru cuprinde o săptămînă, la mobilă și cheres­tea se desfășoară pe durata în­tregii luni. In oricare situație urmărim realizarea tuturor in­dicatorilor ca­­­zone, metri pa­­trati, metri cubi, dimensiunile solicitate de beneficiari și în­serate în contracte, termenele de livrare pentru țară și străi­nătate. Programul de lucru al fiecă­rei fabrici îl întocmesc tot­deauna împreună cu șefii aces­tor unități. Nici o comandă nu ajunge în producție nevizată de mine. Cu acest prilej urmă­resc respectarea fișei tehnolo­gice. Printr-o judicioasă progra­mare și organizare a procesului tehnologic, la fabrica de che­restea am obținut o producție care întrece cu aproape 20 la sută capacitatea proiectată. — Găsirea de noi procedee de alimentare a locurilor de mun­că și de încărcare a utilajelor constituie un domeniu de stu­diu permanent care poate a­­duce mereu perfecționări în fo­losirea capacităților. Conside­rați că vîrful atins anul trecut este limita maximă posibilă î­n Planul de stat pe anul 1967 la fabrica de PAL prevede realizarea a 110.000 mp mult decît în 1966, ceea mai ce înseamnă 1555 tone peste ca­pacitatea proiectată. Aceasta cere în primul rînd o progra­mare foarte precisă a timpului fiecărei mașini. Un colectiv de ingineri și tehnicieni a efec­tuat, începînd din luna decem­brie, un studiu aprofundat în această direcție. S-a pornit de la sfîrșitul procesului tehnolo­gic, analizîndu-se capacitatea fiecărui utilaj în diverse situa­ții, locurile unde se pot produce ștrangulări, de ce există go­luri între schimburi la pre­luare etc. In cadrul studiului ION DUGĂEȘESCU (Continuare în pag. a 2-a) Mecanizatorii de la G.A.S. Segarcea sînt gata de porni în cursă, dar mai întîi a studiază graficul lucrărilor agricole de primăvară. — Sport: Univer­sitatea Cra­iova turneul după din R.D. Germană (pag. 2-a) — In munca poli­tică de masă: Varietate și un bogat conținut de idei (pag. 3-a) ANUL XXIII NR. 6838 JOI 23 FEBRUARIE 1967 4 PAGINI 25 BANI Garnitura nr. 1500 Datorită Însușirilor sale și nivelului calitativ al exe­cuției, „Irina“ — garnitura cu care fabrica de mobilă a G.I.L. Tr. Severin și-a început activitatea — este unul din tipurile de mobilă cele mai solicitate în comerț. Răs­­punzînd cerințelor cumpără­torilor, colectivul acestei fa­brici i-a adus permanente îmbunătățiri. Recent a tre­cut ultimul examen cea de-a 1500 garnitură confecționată în 1967. Premieră la Naționalul craiovean Teatrul Național din Craiova a prezentat a seară a șasea pre­mieră din această stagiune, cu piesa lui Anton Cehov — „Pla­tonov'". Din distribuție, printtre alții, au făcut parte Nani Vladimir (Qlagolalov), Marina Bașta (Ana Petrovna), Vasile Cosma (Doc­tor Triteski), Smaragda Olteanu (Sașa), Petre Gheorghiu (Pla­tonov) și altii. Regia este semnată de Georgeta Tomescu, scenografia de V. Penișoară-Stegaru, iar muzica de Paul Urmuzescu. Spectacolul s-a bucurat de un deosebit succes. Complex de creație pentru artiștii plastici La Craiova s-a inaugurat un modern complex de crea­ție pentru artiștii din cena­clul craiovean de artă plasti­că. Construcția prezintă o ar­hitectură modernă și cores­punde deplin sub raportul funcționalității. In cuvîntul rostit la festi­vitatea inaugurală. Peter Iacobi, secretarul cenaclului de artă plastică a exprimat recunoștința tuturor artiști­lor plasticii craioveni pen­tru grija arătată activității lor și angajamentul de a rea­liza lucrări de valoare, care să reflecte patosul construirii socialismului pe meleagurile oltenești. Bl In raionul Craiova, ale­gătorii din 889 circumscripții electorale s-au întîlnit cu candidații propuși pentru a­­legerile de la 5 martie. In­­tilnirile s-au încheiat în co­munele Beleni, Ciutura, Izvoru și Sopot. La sfaturile cetățenești au luat parte 39.048 alegători, iar la discu­ții 2622 cetățeni. Ei au făcut 428 de propuneri, din care 56 au și fost traduse în fapte.­­ Expozițiile de artă populară organizate în multe comune din raionul Gilort, pe lângă casele alegătorului, sunt de o deosebită frumu­sețe. Ele sunt vizitate zilnic de cetățenii care vin să veri­fice dacă au fost înscriși în listele electorale, să studieze diferite broșuri și alte mate­riale legate de campania de alegeri. Merită a fi scoase în­deosebi în evidență expozi­țiile de artă populară din co­munele Baia de Fier și Țicle­­ni, unde se află expuse costu­me naționale, covoare și alte obiecte lucrate cu multă mă­iestrie. IIS Alegerile de la 5 martie sînt întîmpinate cu entu­ziasm și pe meleagurile raio­nului Filiași. In cadrul că­minelor culturale au loc di­ferite programe artistice date de formații locale, în care sînt cîntate cu multă însufle­țire realizările din raion și din comune. Un frumos pro­gram intitulat „Satu-ntreg­e-n sărbătoare" a fost pregă­tit de brigada artistică de a­­gitație a vîrstnicilor din ca­drul căminului cultural din comuna Țînțăreni. In comunele raionului Tr. Se­verin, continuă întîlnirile dintre candidații F.D.P. și alegători pe circumscripții electorale. Pînă la 19 februarie a.c. au avut loc 575 întîlniri la care au partici­pat 22.700 alegători. Cu acest prilej au luat cuvîntul 1865 de cetățeni care au vorbit despre necesitatea îmbunătățirii acti­vității de gospodărire a satelor și au făcut 890 de propuneri, cea mai mare parte dintre ele avînd un caracter edilitar-gos­­podăresc. Zilele trecute s-au sfătuit cu candidatul lor și cetățenii circumscripția electorală nr. din satul Ciovîrnășani, comuna Si­­n­șești. Candidatul, tovarășul Ion Magne, vicepreședinte al coo­perativei agricole de producție, le este cunoscut tuturor. Ani și ani în șir el a deținut funcția de magaziner în cadrul C.A.P. și a dat dovadă nu numai de o corectitudine ireproșabilă, ci și de un simț gospodăresc dez­voltat; însușirile lui de bun gos­podar au ieșit în evidență, dată mai mult, în seara în care o s-a întîlnit cu cetățenii, cînd s-au consfătuit îndelung despre tot ceea ce mari au de făcut în circumscripție pentru ca ea să fie așa de frumoasă și îngrijită, pe măsura hărniciei și pricepe­rii alegătorilor. Trandafir Rovența, de exem­plu, împreună cu Vasiloiu Du­mitru au considerat că este necesar ca Împreună cu candi­datul F.D.P. să se ocupe în­deaproape de modernizarea fîn­­tînii din punctul „Rădoi" și de construirea unei punți solide, care să reziste atît toamna cînd se lasă ploile, cît și pri­măvara cînd apele Coșuștei se umflă adesea. Puntea peste apa Coșuștea, spuneau ei, ne-ar a­­sigura o trecere directă către tarlalele C.A.P. din punctul „Peri”. Alegătorii Ion Marin și Du­mitru Țiu după ce au chibzuit îndelung s-au sfătuit cu candi­datul și cu ceilalți cetățeni din circumscripție asupra necesității construirii unui local pentru brutărie, cu un cuptor care să aibă capacitatea corespunză­toare. Pornind de la ideea că brutăria va deservi pe toți mem­brii cooperatori, ei au conside­rat că această problemă ar pu­tea fi rezolvată cu sprijinul cooperativei agricole de pro­ducție. In timp ce Aurel Săn­­dulescu a supus discuției pro­punerea sa de a se procura un motor mai puternic ce ar pu­­ s. GRASU (Continuare în pag. a 2-a) Pregătiri pentru alegeri Cronică electorală severineană Uzina mecanică Sadu. Controlorul GherBovăț Eugen verifică un nou lot de frigidere „FRAM“, înainte de a fi expediate. Foto . L. Sanda La această întrebare am so­licitat cîteva răspunsuri menite să scoată în evidență felul cum s-a muncit pentru a se evita sau nu risipa de zile-muncă în unele cooperative agricole. „In planul nostru de producție pe 1966 — spunea tov. Cotet M. Ion, președintele C.A.P. din Ianca — au fost cuprinse o se­rie de funcții administrative lului cu zile-muncă. De exem­plu n-am acordat cele 244 zile­­muncă ce se cuveneau celor din comisia de judecată, deoarece n-a existat nici un fel de activi­tate“. Ca o completare ingine­rul Marin Suliță a relatat: „In sectorul zootehnic noi am anga­jat paznici-îngrijitori de noap­te, și nu doar paznici cum se obișnuiau mai înainte, reducînd în C.A.P. din raionul Corabia se refese ponderea zilelor­ încă acordate personalii administrativi care duceau la creșterea numă­rului de zile-muncă acordate personalului administrativ, cre­­îndu-se o disproporție între nu­mărul acestora și al celora care participă direct la producție. Dîndu-ne seama că în felul a­­cesta valorea zilei-muncă poate să scadă, am făcut totul pentru a evita risipa. Din to­talul de 9465 zile-muncă, cîte se prevăzuseră a se plăti perso­nalului administrativ, noi am plătit doar 5503. Cum s-a reu­șit acest lucru ? In primul rînd am luat măsuri în ce privește reducerea personalului nepro­ductiv. în al doilea rînd noi am fost destul de „zgîrciți" în ce privește retribuirea persona­aproape complet personalul ne­productiv din acest sector. In ce privește paznicii de cîmp, le-am acordat zile-muncă numai în perioadele de campanie". Cei doi interlocutori arătau, în continuare, că mergîndu-se pe această linie, în 1967, cînd vor fi aplicate în practică noile criterii de retribuire a perso­nalului de conducere și admi­nistrativ, ponderea de zile-mun­că acordată categoriei amintite va scădea simțitor. O preocupare asemănătoare a avut-o și consiliul de conducere al cooperativei agricole din Ci­­lieni, unde volumul de zile­­muncă planificat s-a redus cu 2533 zile-muncă. La cooperati­vele agricole din Potel, Obîr­­șia Nouă și Călărași „portița“ risipei a fost închisă la timp. Așa s-a reușit ca în aceste u­­nități valoarea zilei-muncă să depășească cu mult cifra prevă­zută. Totuși, în cîteva cooperative agricole s-a dat dovadă de mai puțin spirit gospodăresc, mani­­festîndu-se o „generozitate cam­bătătoare la ochi, „Consi­liul de conducere al C.A.P. „Voința" din Corabia are mari lacune în această privință — spunea tov. Enescu Dumitru, vicepreședinte al ARCAP Co­rabia. Deși în planul de ducție se prevăzuse să se pro­a­­corde celor patru contabili un număr de 1584 zile-muncă, li s-a acordat cu 114 mai mult. De folos că în loc de patru magazineri s-au retribuit doar trei, dacă pe lîngă cele șase posturi de socotitori s-a mai „creat", un al șaptelea post, re­tribuit cu 339 zile-muncă ? Cum s-ar zice, ce s-a adunat cu o mînă, s-a risipit cu cealaltă. La cooperativa agricolă din Gura Padinii, din totalul zilelor-mun­­că efectuate, personalului ministrativ i-a revenit 12 nn­la sută, ceea ce raportat la numă­rul total al cooperatorilor direct productivi nu-i de loc puțin". „Lucrul acesta a influențat ne­gativ valoarea zilei-muncă — arăta inginerul agronom Șer­­ban George. Anul acesta vom trage învățămintele și vom face totul să reducem la aproape ju­mătate numărul zilelor-muncă acordate personalului adminis­trativ, deoarece, conform noilor criterii de retribuire, convins că la noi sunt ne-am multe funcții disponibile". Cum se vede, evitarea sau neevitarea risipei de zile-mun­că a avut efecte diferite. De curînd insă, Uniunea Națională a Cooperativelor Agricole de Producție a aprobat criteriile de retribuire a muncii personalu­lui de conducere și administra­tiv ceea ce va da posibilitatea ca în viitor, consumul de zile­­muncă să fie cit mai bine chib­zuit, fapt care va determina cointeresarea tuturor coopera­torilor. VIRGIL TATARU Un nou succes pe șantierul C.E.T. Craiova Evenimentul a adunat în du­­pă-amiaza zilei de ieri, în uriașa sală a cazanelor, sute de con­structori și montori care împre­ună cu specialiștii străini au ur­mărit cu emoție evoluția probe­lor hidraulice la cele două ca­zane gigant de 510 tone abur/ oră fiecare, aparținînd primului grup de 315 MW din etapa de extindere a Termocentralei cra­­iovene. La fiecare cazan sunt montate circa 1.000 km conducte, prin in­termediul a cîte 25.800 suduri speciale. Probele hidraulice în cadrul cărora au intrat în acțiu­ne pompe speciale de presiune care introduc în agregate 300 at­mosfere, atestă o performanță remarcabilă a montorilor : toate sudurile s-au dovedit perfecte­­ început în februarie anul tre­cut și terminat acum la două cazane, în timp ce la celelalte două este executat deja în pro­­porție de 60 la sută — monta­jul acesta corespunde unui ritm de montaj la nivelul cel mai înalt existent azi pe plan mon­dial în construcțiile energetice. AD. F. In Editura politică a apărut­­ Dezvoltarea Econo­mică a României în anul 1966 Comunicat cu privire la îndeplinirea planului de stat de dezvoltare a econo­miei naționale a Republicii Socialiste România pe anul 1966. 72 p. 1,50 Iei Biblio to Regit

Next