Inainte, august 1968 (Anul 25, nr. 7283-7309)
1968-08-02 / nr. 7284
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU ANUL XXV NR. 7284 VINERI 2 AUGUST 1968 4 PAGINI 30 BANI Unitatea nr. de îngrășăminte cu azot Craiova , coloana fabricii de acid azotic, așteaptă startul probelor tehnologice. Foto: Deloreanu Estera. -'iiiiiimimmimiimmimiiiiiiiiiiimmmimiini'. Adunarea generală a salariaților și stilul de muncă al comitetului de direcție Intr-o atmosferă de lucru, caracterizată de o evidentă preocupare pentru bunul mers al producției, a avut loc, zilele acestea, adunarea generală a reprezentanților salariaților de la I.S.G.M.Craiova, prilej de amplă analiză a realizării planului economico-financiar, a stilului de muncă promovat în activitatea noului for de organizare și conducere colectivă a activității de construcții-montaj, precum și a măsurilor preconizate în perspectiva marilor sarcini. Reprezentanții — zidari, dulgheri, salariaților lăcătuși, maiștri, ingineri, economiști, funcționari — veniți din toate șantierele întreprinderii, au ascultat cu viu interes informarea prezentată de directorul ing. general al întreprinderii, Mihai Pleșa. Experimentarea în cadrul întreprinderii a unor noi măsuri pentru creșterea eficienței economice, acțiune izvorîtă din indicațiile Conferinței Naționale a P.G.R., a înlăturat multiplele elemente de închistare și tutelă măruntă, oferind posibilitatea unei intense munci creatoare, a unei inițiative permanente în organizarea și conducerea producției. Din noianul de fapte și cifre — rezultat al muncii pline de abnegație a colectivelor angajate în executarea obiectivelor de pe noua platformă a combinatului — reiese că, în perioada raportată, s-a obținut un spor de producție de circa 9 milimm 1I 1 I III oane lei, iar economiile suplimentare la prețul de cost au fost evaluate la peste 660 000 lei. Productivitatea muncii planificată a crescut cu 7 la sută, iar planul fizic al lucrărilor a fost îndeplinit integral. S-au terminat lucrările de construcții-montaj la 12 obiective care au și fost recepționate și predate beneficiarului cu calificative bune și majoritatea în avans față de grafice. S-a dezvoltat mișcarea de inovații și raționalizări, la cabinetul tehnic fiind înregistrate 42 propuneri de inovații și raționalizări, a căror economie postcalculată se ridică la suma de 1 460 000 lei. ri In contextul îndepliniimportantelor sarcini sunt cuprinse nemijlocit măsurile înscrise pe agenda de lucru a comitetului de direcție, măsuri care au angajat întregul angrenaj al întreprinderii — tehnic, organizatoric, administrativ — la folosirea mai bună a timpului de lucru, ridicarea calificării, îmbunătățirea sistemului de cointeresare materială, crearea unor condiții mai bune de muncă pentru activitatea din șantiere. Pe baza propunerilor făcute anterior, au fost întreprinse acțiuni pentru perfecționarea organizării producției. Ca urmare, s-au luat măsuri pentru montarea simultatană, la turnul de răcire cu tiraj forțat, a mai multor prefabricate, cu ajutorul unui dispozitiv conceput pe șantier; s-au înlocuit cofrajele fixe și cele din panouri de la canalul de ape chimice colector impure etc. Dovedind un interes legitim pentru perfecționarea muncii, cei care au luat Cuvîntul au făcut propuneri prețioase pentru activitatea de viitor a comitetului de direcție. Suctorul ALEXANDRU RACUȚEANU a arătat că, față de volumul mare de lucrări de la secția producție secundară, spațiul afectat activității este necorespunzător și a propus comitetului de direcție măsuri pentru extindere și dotare. Normatorul ȘTEFAN POIENARU a propus comitetului de direcție să întreprindă măsuri concrete în domeniul serviciilor producție și C.T.C., servicii ale căror colective de muncă au dovedit, în ultima vreme, o delăsare evidentă în recepționarea materialelor care au pătruns în șantier. Mulți alți vorbitori, printre care Sandu Naghi și Ioniță Pană, au evidențiat faptul că este necesară o preocupare susținută pentru prospectarea noilor resurse în domeniul creșterii calificării profesionale, organizarea și urmărirea acțiunii de lărgire a orizontului cunoștințelor profesionale GH. TECULESCU coresp. ji Minmimmmiminminumumimmimimimumimmminumiimimiimm mm.r Prilej de analiză și perspectiva noilor răspunderi Continuare în ECULESCU ,presp. pag. a IlI-a) — 1 — Consfătuire de lucru Conform indicațiilor C.C. al P.C.R., biroul Comitetului județean Dolj al P.C.R. și comitetul executiv al popular județean al Consiliului analizat, în ședință comună, modul de îndeplinire a sarcinilor de plan revenite întreprinderilor republicane și locale din județ pe primul semestru al anului 1968. A reieșit că, in perioada analizată, volumul producției globale întrece cu 17,5 la sută nivelul realizărilor din perioada corespunzătoare anului trecut, că s-au înregistrat îmbunătățiri evidente în realizarea ritmică a planului, creșterea parametrilor calitativi ai produselor asigurarea volumului de mărși furi destinate exportului. Totuși, în activitatea unor unități s-au făcut simțite neajunsuri determinate de insuficienta rezolvare tehnologică a problemelor, metode de organizare și conducere depășite, necorespunzătoare actualelor cerințe și sarcini. Tocmai eliminarea unor asemenea deficiențe, ce țin pe loc sau trag înapoi realizarea planului, au constituit elemente importante pentru viitor, factori cărora biroul comitetului județean de partid le-a acordat o atenție sporită, stabilind măsuri precise pentru desfășurarea activității productive în cel de-al doilea semestru. In scopul transmiterii sarcinilor reieșite din ședința amintită, ieri, a avut loc o consfătuire de lucru la care au participat membri ai biroului Comitetului județean de partid, cadre de conducere din unitățile economice, secretari ai organizațiilor de partid, președinții comitetelor sindicatelor și secretarii organizațiilor UTC din întreprinderi. La primul punct al ordinei de zi, tov. Anton Popescu, șeful sectorului de coordonare și sinteză economică din cadrul comisiei economice, a prezentat informarea cu privire la realizarea indicatorilor de plan pe semestru I și măsurile impuse pentru realizarea integrală a planului de stat pe anul 1968. Au urmat discuții asupra problemelor importante care privesc realizarea exemplară a sarcinilor economice și de producție. In încheiere dezbaterilor a luat cuvîntul tovarășul Constantin Tudor, secretar ing. al Comitetului județean de partid, care a subliniat importanța sarcinilor adoptate de către biroul Comitetului județean de partid în legătură cu îmbunătățirea disciplinei de plan, folosirea capacităților de producție, rentabilizarea producției, folosirea integrală a timpului de lucru, perfecționarea stilului de muncă al comitetelor de direcție din întreprinderi. •» curier cotidian . O importantă linie electrică De curind, constructorii energeticieni din cadrul I.R.E.O. au atacat lucrările axului electric Breasta — Predești — Botoșești-Paia. Avînd o lungime totală de 49 km, numărînd 557 de stîlpi de beton, axul va alimenta cu energie electrică nouă comune insumînd 31 de sate. Primele tronsoane ale acestei ample lucrări vor fi finisate pînă la sfîrșitul trimestrului, astfel incit se va crea posibilitatea racordării localităților respective la rețeaua electrică. M. GHEORGHE coresp. & Atelier pentru reparat autocamioane și utilaje forestiere In cadrul întreprinderii de mecanizare și transporturi forestiere Craiova s-a dat in folosință un atelier modern pntru repararea autocamioanelor, tractoarelor și canicularelor necesare efectuării lucrărilor în sectorul forestier. S-a amenajat totodată o secție de vulcanizare care va contribui la mărirea normei de rulaj a cauciucurilor auto. Noile spații de producție sunt înzestrate cu strunguri, raboteze, freze și alte utilaje adecvate procesului tehnologic. Expunere pe teme educative bulgeri după-amiază, la cluzinei „7 Noiembrie“ din Craiova, în fața a numeroși tineri, a avut loc o expunere pe teme educative. Cu acest prilej, tov. T. Angelescu, procuror, a vorbit despre „Abateri de la regulile de conviețuire socialistă manifestate in rîndurile tinerilor“. A urmat un film artistic. Simpozion ieri, la căminele culturale din Cernele și Ișalnița, Comitetul municipal Craiova pentru cultură și artă a organizat două simpozioane pe tema : „Sisteme de irigație și importanța lor în sporirea producției la hectar“ și „îngrijirea animalelor și asigurarea bazei furajere“. La reușita acestor simpozioane și-au dat concursul un grup de ingineri și medici veterinari de la Stațiunea experimentală Ișalnița. liiimiimimmmmniimmmmmmmmmmimmmmiiimmumimimmmmimimiHü ^WMimiimmmnimfnmiminnmnmnnimmniniiinnnmnimnimmnniiinînmim' cronica, economica I în pagina a IV-a SiiMiimiiiiiiiimimiiiimimitiimimmimimiiiimimimmiimiiimmiiimimiMmniif5 ^luiiiimninmiiimmimmiiimiiimmmniiimimmmummiiniiwimimimimimmii FOTBAL ZECE ÎNTREBĂRI ZECE RĂSPUNSURI în nagina a II-a 11 în pagina a III-a Actualitatea internațională Comunicat comun I cu privire la întîlnirea dintre membriimbrii Biroului Politic al C.C. al P.C.U*n>. și ai Prezidiului CC. al P.C* I din Cehoslovacia CULORILE ȘANTIERULUI Reportaj de la BUMBEȘTILIVEZENI Capricioasă, vremea cenușie aruncă văluri nebuloase pe crestele munților — bizare forme geometrice născute din încleștarea geologică a bătrînei Terre. Din cinci în tind, albastrul ireal al cerului, ascuns sub vrafurile de nori, „arată“ cite o oglindă, apoi, malițios, continuă să vegeteze intr-o stare de somnolență, improprie sezonului. „Brigadierii“ scrutează vremea, asemenea unor grijulii gospodari, apoi continuă lucrul, întreținînd atmosfera de entuziasm, ale cărei ecouri se sparg departe, în coapsa stincilor. Panoramul din înălțime, șantierul, întins șerpuitor, creează senzația unei munci subterane, străjuită de platoșa munților care, în lumina clară, difuzează culori puternic contrastante. Jos — caschete cărămizii, bluze albastre, derulează, în imagini repetate, tablouri proaspete, surprinzătoare pentru ambianța unui loc care este, totuși, șantier. Basculante, puțin obosite de efortul diurn, slalomează atent printre stînci, mută „pușcăturile“, completează goluri, liberează căile de acces. Tinerii brigadieri — studenți craioveni de la facultățile de agricultură și electrotehnică — veniți în număr de peste 100, au purces cu rîvnă, după ce au stabilit frontul de lucru, la geneza unei noi zile de muncă. Unul, mai glumeț, Nicolae Sirbu, a ținut dinadins, cu un aer profesional frapant, să sublinieze ultima grupare de cuvinte pentru că „vedeți, ne-am înșela dacă i-am zice zi-lumină; aici, soarele se ascunde repede și o zi-lumină este mai scurtă“. Cîțiva privesc jinduitor spre drapelul roșu urcat în basculantă cu cei din echipa nr. 4 care, mîndri de izbînda lor anterioară, merg cu el mai sus, la extremitatea nordică unde, mai apoi, l-am găsit înfipt în pieptul unui mal. „Este pentru a treia oară cînd îl readucem în mijlocul echipei — mărturisește Ștefan Bălan — și dorim nespus să-l menținem, deși e dificil pentru că și ceilalți trag cu dinții să-l preia“. Metafora, cam violentă, cu iz de șantier veritabil, divulgă un fapt incontestabil, confirmat sugestiv și de răspunsul laconic provenit de la membrii celorlalte echipe : „tîrnăcoapele scot scîntei“. Mai sus, în echipa nr. 6 de electrotehniști, unde se muncea de zor pentru netezirea unei curbe, l-am întilnit pe Filimon Văduva, unul dintre puținii „evadați“ din seria anterioară; întoarcerea lui nu este doar un gest de circumstanță, de platonică recunoaștere a unui capriciu pueril. „Am trăit adevărate coșmaruri — mărturisește, evident jenat, Filimon. Trebuia să plec în tabăra de odihnă; aveam biletul în mînă, hotărîsem și cu care tren să mă deplasez, cînd, deodată, toate planurile mele s-au năruit. Mi-am reamintit șantierul, brazii tăcuți care ne imprejmuiau, colegii continuind să muncească și să glumească. Iar eu, singur, cu un biletip mină... M-a cuprins, pe cuvint, (tînărul își ridică, cu un gest mecanic, bucla ce-i brăzdează adolescentin fruntea), remușcarea și, în locul mării, am preferat, iarăși șantierul. Dacă plecam în tabără, odihna mi-ar fi fost un chin“. ...In jur, băieții pregătesc tîrnăcoapele pentru un nou și suprem asalt: „Lasă, mai Filimoane, ce a fost a trecut. Mîine vom prelua steagul!". Drapelul roșu de fruntaș incumbă, în ambianța Bumbești-Livezenilor, dimensiuni aparte, o istorie plină de semnificații, cu rezonanțe intime. Cu 20 de ani în urmă, faldurile lui au fluturat sub impulsurile temerare ale „hei rup-urilor“ pionierilor constructori care au brăzdat țara cu drumuri trainice. Același steag flutură din nou, ca um crîmpei de istorie, mereu vie, mereu actuală. — Astăzi, steagul e în mijlocul nostru și muncim cu rîvnă, sărbătorindu-l așa cum un crîmpei pilduitor, generator de izbînzi. Alexandru Decebal, șeful echipei nr. 6ieri a trăit un eveniment deosebit : și-a serbat, aici, în mijlocul colegilor și al munților, ziua de naștere — 20 de ani, vîrstă aniversară ROMULUS DIACONESCU (Gont în pag. a II-a) se cuvine !... Foto : FI. Roșoga ; "«Aij « " Măsuri chibzuite pentru ridicarea nivelului de trai al populației Trăind de atîția ani într-o societate socialistă, ne-am obișnuit cu multiplele drepturi de care beneficiem, fapt care ni se pare foarte firesc. Marile sume alocate de stat pentru construcții industriale, pentru învățămînt, pentru îmbunătățirea condițiilor locative și edilitare urmăresc, în final, asigurarea unei vieți demne celor ce muncesc, potrivit idealului fundamental al orînduirii noastre noi. Opinia publică a luat cunoștință de recenta ședință a Comitetului cutiv al C. C. ExeP.C.R. și a Consiliului de Miniștri care a dezbătut, între altele, problema aprovizionării populației cu combustibil, — o chestiune deosebit de importantă. Este binecunoscut faptul că, pînă în prezent, tona de lemne de foc era de 400 lei la liber. Și, cum o bună parte a populației se aproviziona cu lemne la acest preț, este ușor de socotit avantajele de care se va bucura prin prevederile acestei Hotărîri. Demn de reținut este faptul că și acea categorie de salariați cu copii, cu un salariu pînă la 1200 lei, va beneficia de tichete de cumpărare a combustibilului pentru foc la prețul de 100 lei tona. Am avut prilejul să mă consult cu mai mulți cetățeni asupra avantajelor ce decurg din recenta Hotărîre. Am făcut chiar un calcul, cu oarecare aproximație, care evidențiază avantaje de ordinul milioanelor pentru populația județului Dolj (unitatea noastră deservește județele Dolj, Mehedinți, Gorj). Intr-un semestru, populația județului Dolj se aproviziona cu lemne de foc în valoare de circa 8,8 milioane lei (cantitate de 22 000 tone). După prevederile Hotărîrii recentei aceeași cantitate costă 6,6 milioane lei. Este lesne de înțeles avantajul de care se bucură, numai într-un singur semestru, populația județului Dolj. De aceea, consider că actuala Hotărîre, alături de cea referitoare la construcția de locuințe, ca și cea cu privire la modul de repartizare a fondurilor destinate premierii personalului tehnic-administrativ și de specialitate, se încadrează pe linia efortului continuu de ridicare a nivelului de trai al celor ce muncesc Măsurile stabilite de recenta Hotărîre a Comitetului Executiv al G. G. al P. C. R. și Consiliului de Mianiștri constituie, indiscutabil, o nouă expresie grijii partidului și a guvernului pentru a ridicarea continuă bunăstării oamenilor muncii. ALEXANDRU BÎRDEANU director al întreprinderii de combustibil Craiova si 1s I I 1 I 1 Așa se înfiripă cintecul.. iiiimiiiimimimimimiiiiimiiiiiiiiiini^ Strada și estetica cotidiană = Pentru orice oraș, stră- = = zile sunt prime carte de = E vizită pe care o oferă vi- § Ezitatorului. De aceea, s-au = = făcut și se fac din ce în — ce mai multe eforturi = E pentru a înlătura as- = E pectul neplăcut pe ea- = = re-1 răspindesc , in vi- 5 " Etreaga fizionomie a ora- = E șului străzile prost îngri- = = site. Buna gospodărire a = E orașului nu trebuie să = E rămînă niciodată o cerin- = =ță abstractă, ci ca tre- = Ebuie să devină realitate = E prin străduința corelată = S a organelor locale și a = E cetățenilor. Așa stînd la- E Ecrurile, ce gust estetic = E pot satisface, ne între = E dăm, unele obiecte cu ~ = caracter utilitar cum ar fi de pildă, coșurile ace- E E lea de hîrtii cu două bra- E = țeplasate în plin cent Etrul orașului . Deși s-ar putea Craiova ? = obiecta = E că în acest fel se păs- = = trează curățenia orașului. = E totuși faptele desminte E aceste opinii , am văzut E = hîrtii, capete de țigări E E etc. aruncate pe jos, E E chiar lingă coșurile res- Espective. E Nu putem uita faptul = E că s-a făcut, un progres . = E acum un an existau pe E = multe străzi ale orașului E E așa-zisele ghivece de beton E E în care creșteau iarbă și 5 = ceva flori și care erau E menite, chipurile, să E E schimbe atmosfera ora H E șului și să-i dea un plus E = de frumusețe. Efectul E scontat a fost aproape = E nul, ba chiar dăunător E E esteticii orașului și de E E aceea m-a bucurat sincer E § măsura edililor de a mai E E descotorisi arterele ora = E Eului de asemenea „or- E Enamente’’ greoaie, multi- 3 E plicate la infinit. Pe cînd 3 E și o mai bună și eficace = E plasare a coșurilor de E = hîrtii pe străzile Evei ? Și, mai ales, Craio- E pe E E cînd o soluție arhitectu- E E ral-urbanistică mai feri- E = cită în confecționarea lor, 2 E ca și a altor obiecte de H = mică factură ce compun E E mobilierul străzii ? Pen- E Etru că o dotare edilitară, = E cit de prozaică ar fi, = = poate și trebuie să îmbine = = utilul cu esteticul, resuspectînd astfel cerințele E E elementare ale urbanis- E Eticii actuale. = E MIRCEA CRISTEA 1 •biiiiimimniiiiiiiimiiiiimmiînMimiiiiiE