Inainte, august 1968 (Anul 25, nr. 7283-7309)

1968-08-02 / nr. 7284

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU ANUL XXV NR. 7284 VINERI 2 AUGUST 1968 4 PAGINI 30 BANI Unitatea nr. de îngrășăminte cu­­ azot Craiova , co­loana fabricii de acid azotic, așteap­tă startul probe­lor tehnologice. Foto: Deloreanu Estera. -'iiiiiimimmimiimmimiiiiiiiiiiimmmimiini'. Adunarea generală a salariaților și stilul de muncă al comitetului de direcție Intr-o atmosferă de lucru, caracterizată de o evidentă preocupare pentru bunul mers al producției, a avut loc, zilele acestea, adunarea generală a reprezentanților salariaților de la I.S.G.M.­­Craiova, prilej de amplă analiză a realizării planului economico-financiar, a stilului de muncă promovat în activitatea noului for de organizare și conducere colec­tivă a activității de construc­­ții-montaj, precum și a măsu­rilor preconizate în perspec­tiva marilor sarcini. Reprezentanții — zidari, dulgheri, salariaților lăcătuși, maiștri, ingineri, economiști, funcționari — veniți din toa­te șantierele întreprinderii, au ascultat cu viu interes infor­marea prezentată de directo­rul ing. general al întreprinderii, Mihai Pleșa. Experi­mentarea în cadrul întreprin­derii a unor noi măsuri pen­tru creșterea eficienței econo­mice, acțiune izvorîtă din in­dicațiile Conferinței Naționale a P.G.R., a înlăturat multi­plele elemente de închistare și tutelă măruntă, oferind posi­bilitatea unei intense munci creatoare, a unei inițiative permanente în organizarea și conducerea producției. Din noianul de fapte și ci­fre — rezultat al muncii pli­ne de abnegație a colective­lor angajate în executa­rea obiectivelor de pe noua platformă a combinatu­lui — reiese că, în perioada raportată, s-a obținut un spor de producție de circa 9 mili­mm 1I 1 I III­ oane lei, iar economiile supli­mentare la prețul de cost au fost evaluate la peste 660 000 lei. Productivitatea muncii planificată a crescut cu 7 la sută, iar planul fizic al lucră­rilor a fost îndeplinit inte­gral. S-au terminat lucrările de construcții-montaj la 12 obiective care au și fost re­cepționate și predate benefi­ciarului cu calificative bune și majoritatea în avans față de grafice. S-a dezvoltat miș­carea de inovații și raționa­lizări, la cabinetul tehnic fiind înregistrate 42 propuneri de inovații și raționalizări, a că­ror economie postcalculată se ridică la suma de 1 460 000 lei. r­i In contextul îndeplini­importantelor sar­cini sunt cuprinse ne­mijlocit măsurile înscri­se pe agenda de lucru a comitetului de direcție, măsuri care au angajat întregul angrenaj al în­treprinderii — tehnic, organizatoric, adminis­trativ — la folosirea mai bună a timpului de lucru, ridicarea califică­rii, îmbunătățirea siste­mului de cointeresare materială, crearea unor condiții mai bune de muncă pentru activita­tea din șantiere. Pe baza propunerilor făcu­te anterior, au fost în­treprinse acțiuni pentru perfecționarea organiză­rii producției. Ca ur­mare, s-au luat măsuri pentru montarea simul­t­a­­­­tană, la turnul de răcire cu tiraj forțat, a mai multor prefabricate, cu ajutorul unui dispozitiv conceput pe șantier; s-au înlocuit cofrajele fixe și cele din panouri de la canalul de ape chimice colector impure etc. Dovedind un interes legitim pentru perfecționarea muncii, cei care au luat Cuvîntul au fă­cut propuneri prețioase pentru activitatea de viitor a comite­tului de direcție. Suctorul ALE­XANDRU RACUȚEANU a a­­rătat că, față de volumul mare de lucrări de la secția produc­ție secundară, spațiul afectat activității este necorespunzător și a propus comitetului de di­recție măsuri pentru extinde­re și dotare. Norma­torul ȘTE­FAN POIENARU a propus co­mitetului de direcție să între­prindă măsuri concrete în do­meniul serviciilor producție și C.T.C., servicii ale căror co­lective de muncă au dovedit, în ultima vreme, o delăsare e­­videntă în recepționarea mate­rialelor care au pătruns în șantier. Mulți alți vorbitori, printre care Sandu Naghi și Ioniță Pană, au evidențiat faptul că este necesară o preocupare susținută pentru prospecta­rea noilor resurse în domeniul creșterii calificării profesio­nale, organizarea și urmărirea acțiunii de lărgire a orizontu­lui cunoștințelor profesionale GH. TECULESCU coresp.­ ­ji Min­mimmmimin­min­umumimmimimimum­immmin­umii­­mimiimm mm­­.r Prilej de analiză și perspectiva noilor răspunderi Continuare în ECULESCU ,presp. pag. a IlI-a) — 1 — Consfătuire de lucru Conform indicațiilor­ C.C. al P.C.R., biroul Comitetului ju­dețean Dolj al P.C.R. și comi­tetul executiv al popular județean al Consiliului analizat, în ședință comună, modul de îndeplinire a sarcinilor de plan revenite întreprinderilor repu­blicane și locale din județ pe primul semestru al anului 1968. A reieșit că, in perioada anali­zată, volumul producției glo­bale întrece cu 17,5 la sută ni­velul realizărilor din­ perioada corespunzătoare anului trecut, că s-au înregistrat îmbunătățiri evidente în realizarea ritmică a planului, creșterea parametri­lor calitativi ai produselor asigurarea volumului de măr­și furi destinate exportului. To­tuși, în activitatea unor uni­tăți s-au făcut simțite neajun­suri determinate de insuficienta rezolvare tehnologică a proble­melor, metode de organizare și conducere depășite, necorespun­zătoare actualelor cerințe și sarcini. Tocmai eliminarea unor asemenea deficiențe, ce țin pe loc sau trag înapoi realizarea planului, au constituit elemente importante pentru viitor, fac­tori cărora biroul comitetului județean de partid le-a acordat o atenție sporită, stabilind mă­suri precise pentru desfășurarea activității productive în­ cel de-al doilea semestru. In scopul transmiterii sarci­nilor reieșite din ședința amin­tită, ieri, a avut loc o consfă­tuire de lucru la care au parti­cipat membri ai biroului Co­mitetului județean de partid, cadre de conducere din unitățile economice, secretari ai organi­zațiilor de partid, președinții comitetelor sindicatelor și se­cretarii organizațiilor UTC din întreprinderi. La primul punct al ordinei de zi, tov. Anton Po­­pescu, șeful sectorului de coordonare și sinteză econo­mică din cadrul comisiei eco­nomice, a prezentat informarea cu privire la realizarea indica­torilor de plan pe semestru I și măsurile impuse pentru reali­zarea integrală a planului de stat pe anul 1968. Au urmat dis­cuții asupra problemelor im­portante care privesc realizarea exemplară a sarcinilor econo­mice și de producție. In încheiere dezbaterilor a luat cuvîntul tovarășul Constantin Tudor, secretar ing. al Comitetului județean de partid, care a subliniat importanța sarcinilor adoptate de către bi­roul Comitetului județean de partid în legătură cu îmbună­tățirea disciplinei de plan, folo­sirea capacităților de produc­ție, rentabilizarea producției, folosirea integrală a timpului de lucru, perfecționarea stilului de muncă al comitetelor de direc­ție din întreprinderi. •» curier coti­dian . O importantă linie electrică De curind, constructorii e­­nergeticieni din cadrul I.R.E.O. au atacat lucrările axului electric Breasta — Predești — Botoșești-Paia. Avînd o lungime totală de 49 km, numărînd 557 de stîlpi de beton, axul va a­­limenta cu energie electrică nouă comune insumînd 31 de sate. Primele tronsoane ale acestei ample lucrări vor fi finisate pînă la sfîrșitul trimestrului, astfel incit se va crea posibilitatea racor­dării localităților respective la rețeaua electrică. M. GHEORGHE coresp. & Atelier pentru re­parat autocamioane și utilaje forestiere In cadrul întreprinderii de mecanizare și transporturi forestiere Craiova s-a dat in folosință un atelier modern pntru repararea autocamioa­nelor, tractoarelor și cani­cularelor necesare efectuării lucrărilor în sectorul fores­tier. S-a amenajat totodată o secție de vulcanizare care va contribui la mărirea nor­mei de rulaj a cauciucuri­lor auto. Noile spații de producție sunt înzestrate cu strunguri, raboteze, freze și alte utilaje adecvate procesului tehnolo­gic.­ ­ Expunere pe teme educative bul­geri după-amiază, la clu­­zinei „7 Noiembrie“ din Craiova, în fața a nu­meroși tineri, a avut loc o expunere pe teme educative. Cu acest prilej, tov. T. An­­gelescu, procuror, a vorbit despre „Abateri de la regu­lile de conviețuire socialistă manifestate in rîndurile ti­nerilor“. A urmat un film artistic. Simpozion­ ieri, la căminele culturale din Cernele și Ișalnița, Co­mitetul municipal Craiova pentru cultură și artă a or­ganizat două simpozioane pe tema : „Sisteme de irigație și importanța lor în spori­rea producției la hectar“ și „îngrijirea animalelor și a­­sigurarea bazei furajere“. La reușita acestor simpozioane și-au dat concursul un grup de ingineri și medici vete­rinari de la Stațiunea ex­perimentală Ișalnița. liiimiimimmmmniimmmmmmmmmmimmmmiiimmumimimmmmimimiHü ^WMimiimmmnimfnmiminnmnmnnimmniniiinnnmnimnimmnniiinînmim'­ cronica, economica I în pagina a IV-a SiiMiimiiiiiiiimimiiiimimitiimimmimimiiiimimimmiimiiimmiiimimiMmniif5 ^luiiiimninmiiimmimmiiimiiimmmniiimimmmummiiniiwimimimimimmii FOTBAL ZECE ÎNTREBĂRI ZECE RĂSPUNSURI în nagina a II-a 1­1 în pagina a III-a Actualitatea internațională Comunicat comun I cu privire la întîlnirea dintre memb­r­i­i­­m­brii Biroului Politic al C.C. al P.C.U*n>.­­ și ai Prezidiului CC. al P.C* I din Cehoslovacia CULORILE ȘANTIERULUI Reportaj de la BUMBEȘTI­­LIVEZENI Capricioasă, vremea ce­nușie aruncă văluri nebu­loase pe crestele munților — bizare forme geometri­ce născute din încleștarea geologică a bătrînei Terre. Din cinci în tind, albastrul ireal al cerului, ascuns sub vrafurile de nori, „arată“ cite o oglindă, apoi, mali­țios, continuă să vegeteze intr-o stare de somnolență, improprie sezonului. „Bri­gadierii“ scrutează vremea, asemenea unor grijulii gospodari, apoi continuă lucrul, întreținînd atmos­fera de entuziasm, ale că­rei ecouri se sparg departe, în coapsa stincilor. Pano­ramul din înălțime, șanti­erul, întins șerpuitor, cre­ează senzația unei munci subterane, străjuită de pla­toșa munților care, în lu­mina clară, difuzează cu­lori puternic contrastante. Jos — caschete cărămizii, bluze albastre, derulează, în imagini repetate, tablo­uri proaspete, surprinză­toare pentru ambianța u­­nui loc care este, totuși, șantier. Basculante, puțin obosite de efortul diurn, slalomează atent printre stînci, mută „pușcăturile“, completează goluri, libe­rează căile de acces. Tine­rii brigadieri — studenți craioveni de la facultățile de agricultură și electroteh­nică — veniți în număr de peste 100, au purces cu rîv­­nă, după ce au stabilit fron­tul de lucru, la geneza unei noi zile de muncă. Unul, mai glumeț, Nicolae Sirbu, a ținut dinadins, cu un aer profesional frapant, să sub­linieze ultima grupare de cuvinte pentru că „vedeți, ne-am înșela dacă i-am zice zi-lumină; aici, soa­rele se ascunde repede și o zi-lumină este mai scur­tă“. Cîțiva privesc jinduitor spre drapelul roșu urcat în basculantă cu cei din echipa nr. 4 care, mîndri de izbînda lor anterioară, merg cu el mai sus, la extremitatea nordică unde, mai apoi, l-am găsit înfipt în pieptul unui mal. „Este pentru a treia oară cînd îl readucem în mijlocul e­­chipei — mărturisește Ște­fan Bălan — și dorim nespus să-l menținem, deși e dificil pentru că și ceilalți trag cu dinții să-l preia“. Metafora, cam vio­lentă, cu iz de șantier ve­ritabil, divulgă un fapt incontestabil, confirmat su­­gestiv și de răspunsul la­conic provenit de la mem­brii celorlalte echipe : „tîr­­năcoapele scot scîntei“. Mai sus, în echipa nr. 6 de electrotehniști, unde se muncea de zor pentru ne­tezirea unei curbe, l-am întilnit pe Filimon Vădu­va, unul dintre puținii „evadați“ din seria anteri­oară; întoarcerea lui nu este doar un gest de cir­cumstanță, de platonică recunoaștere a unui capri­ciu pueril. „Am trăit ade­vărate coșmaruri — măr­turisește, evident jenat, Fi­limon. Trebuia să plec în tabăra de odihnă; aveam biletul în mînă, hotărîsem și cu care tren să mă de­plasez, cînd, deodată, toate planurile mele s-au năruit. Mi-am reamintit șantierul, brazii tăcuți care ne im­prejmuiau, colegii conti­­nuind să muncească și să glumească. Iar eu, singur, cu un bilet­ip mină... M-a cuprins, pe cuvint, (tînărul își ridică, cu un gest me­canic, bucla ce-i brăzdează adolescentin fruntea), re­­mușcarea și, în locul mării, am preferat, iarăși șantie­rul. Dacă plecam în tabă­ră, odihna mi-ar fi fost un chin“. ...In jur, băieții pregă­tesc tîrnăcoapele pentru un nou și suprem asalt: „Lasă, mai Filimoane, ce a fost a trecut. Mîine vom prelua steagul!". Drapelul roșu de fruntaș incumbă, în ambianța Bum­­bești-Livezenilor, dimensi­uni aparte, o istorie plină de semnificații, cu rezo­nanțe intime. Cu 20 de ani în urmă, faldurile lui au fluturat sub impulsurile temerare ale „hei­ rup-uri­­lor“ pionierilor construc­tori care au brăzdat țara cu drumuri trainice. Ace­lași steag flutură din nou, ca um crîmpei de istorie, mereu vie, mereu actuală. — Astăzi, steagul e în mij­locul nostru și muncim cu rîvnă, sărbătorindu-l așa cum un crîmpei pilduitor, ge­nerator de izbînzi. Alexandru Decebal, șeful echipei nr. 6­­ieri a trăit un eveniment deosebit : și-a serbat, aici, în mijlo­cul colegilor și al mun­ților, ziua de naștere — 20 de ani, vîrstă aniversară ROMULUS DIACONESCU (Gont în pag. a II-a) se cuvine !... Foto : FI. Roșoga ; "«Aij « " Măsuri chibzuite pentru ridicarea nivelului de trai al populației Trăind de atîția ani într-o societa­te socialistă, ne-am obișnuit cu multiplele drep­turi de care bene­ficiem, fapt care ni se pare foarte firesc. Marile sume a­­locate de stat pentru construcții industriale, pentru învățămînt, pen­tru îmbunătățirea condițiilor locative și edilitare urmă­resc, în final, asi­gurarea unei vieți demne celor ce muncesc, potrivit idealului funda­mental al orîndu­­irii noastre noi. Opinia publică a luat cunoștință de recenta ședință a Com­i­tetului cutiv al C. C. Exe­P.C.R. și a Con­­­­siliului de Miniș­tri care a dezbă­tut, între altele, problema aprovi­zionării populației cu combustibil, — o chestiune deose­bit de importantă. Este binecunoscut faptul că, pînă în prezent, tona de lemne de foc era de 400 lei la liber. Și, cum o bună parte a populației se aproviziona cu lemne la acest preț, este ușor de socotit avantajele de care se va bu­cura prin preve­derile acestei Ho­­tărîri. Demn de reținut este faptul că și acea catego­rie de salariați cu copii, cu un sala­riu pînă la 1200 lei, va beneficia de tichete de cum­părare a combus­tibilului pentru foc la prețul de 100 lei tona. Am avut prile­jul să mă consult cu mai mulți ce­tățeni asupra a­­vantajelor ce de­curg din recenta Hotărîre. Am fă­cut chiar un calcul, cu oarecare apro­ximație, care evi­dențiază avantaje de ordinul mili­oanelor pentru populația județu­lui Dolj (unitatea noastră deservește județele Dolj, Me­hedinți, Gorj). In­tr-un semestru, populația județu­lui Dolj se apro­viziona cu lem­ne de foc în va­loare de circa 8,8 milioane lei (can­titate de 22 000 tone). După pre­vederile Hotărîrii recentei aceeași cantitate costă 6,6 milioane lei. Este lesne de înțeles avantajul de ca­re se bucură, nu­mai într-un sin­gur semestru, populația județu­lui Dolj. De aceea, con­sider că actuala Hotărîre, alături de cea referitoa­re la construcția de locuințe, ca și cea cu privire la modul de reparti­zare a fondurilor destinate premie­rii personalului tehnic-adminis­­trativ și de spe­cialitate, se înca­drează pe linia e­­fortului continuu de ridicare a ni­velului de trai al celor ce muncesc Măsurile stabilite de recenta Hotărî­re a Comitetului Executiv al G. G. al P. C. R. și Consiliului de Mi­a­niștri constituie, indiscutabil, o nouă expresie grijii partidului și a guvernului pentru a ridicarea continuă bunăstării oa­menilor muncii. ALEXANDRU BÎRDEANU director al întreprinderii de combustibil Craiova­ ­ si 1s I I 1 I 1 Așa se înfiripă cintecul.. iiiimiiiimimimimimiiiiimiiiiiiiiiini^ Strada și estetica cotidiană = Pentru orice oraș, stră- = = zile sunt prime carte de = E vizită pe care o oferă vi- § E­zitatorului. De aceea, s-au = = făcut și se fac din ce în­­ — ce mai multe eforturi = E pentru a înlătura as- = E­ pectul neplăcut pe ea- = = re-1 răspindesc , in vi- 5 " E­treaga fizionomie­ a ora- = E șului străzile prost îngri- = = site. Buna gospodărire a = E orașului nu trebuie să = E rămînă niciodată o cerin- = =­ță abstractă, ci ca tre- = E­buie să devină realitate = E prin străduința corelată = S a organelor locale și a = E cetățenilor. Așa stînd la- E E­crurile, ce gust estetic = E pot satisface, ne între­ = E dăm, unele obiecte cu ~ = caracter utilitar cum ar­­­­ fi de pildă, coșurile ace- E E lea de hîrtii cu două bra- E = țe­­plasate în plin cen­­t E­trul orașului . Deși s-ar putea Craiova ? = obiecta = E că în acest fel se păs- = = trează curățenia orașului. = E totuși faptele desmint­e­ E a­ceste opinii , am văzut E = hîrtii, capete de țigări E E etc. aruncate pe jos, E E chiar lingă coșurile res- E­s­pective. E Nu putem uita faptul = E că s-a făcut, un progres . = E acum un an existau pe E = multe străzi ale orașului E E așa-zisele ghivece de beton E E în care creșteau iarbă și 5 = ceva flori și care erau­­ E menite, chipurile, să E E schimbe atmosfera ora­ H E șului și să-i dea un plus E = de frumusețe. Efectul E­­ scontat a fost aproape = E nul, ba chiar dăunător E E esteticii orașului și de E E aceea m-a bucurat sincer E § măsura edililor de a mai E E descotorisi arterele ora­ = E Eului de asemenea „or- E E­namente’’ greoaie, multi- 3 E plicate la infinit. Pe cînd 3 E și o mai bună și eficace = E plasare a coșurilor de E = hîrtii pe străzile E­vei ? Și, mai ales, Craio- E pe E E cînd o soluție arhitectu- E E ral-urbanistică mai feri- E = cită în confecționarea lor, 2 E ca și a altor obiecte de H = mică factură ce compun E E mobilierul străzii ? Pen- E E­tru că o dotare edilitară, = E cit de prozaică ar fi, = = poate și trebuie să îmbine = = utilul cu esteticul, res­­u­s­pectînd astfel cerințele E E elementare ale urbanis- E E­ticii actuale. = E MIRCEA CRISTEA 1 •biiiiimimniiiiiiiimiiiiimmiînMimiiiiiE

Next