Inainte, septembrie 1969 (Anul 26, nr. 7621-7645)
1969-09-12 / nr. 7630
i V- * \V vmm 12 SEPTEMBRIE 1969 mm xxvt Hr. 7*30 30 BAN! Direcții economice preconizate de documentele celui de-al X-lea Congres Folosirea integrală a capacității de producție-un deziderat a cărui materializare se cheamă ideală făcînd o amplă analiză a înfăptuirilor din actualul cincinal și trasînd pe această bază direcțiile dezvoltării economice viitoare. Directivele Congresului al X-lea al partidului acordă o deosebită însemnătate folosirii mai depline a capacităților de producție în industrie, în vederea sporirii productivității muncii, reducerii cheltuielilor de producție și creșterii acumulărilor bănești, înțelegem, îndeobște, prin capacitatea de producție a unei întreprinderi industriale posibilitățile maxime pe care le are întreprinderea, într-o perioadă de timp determinată (de regulă un an), pentru a da o producție maximă în condițiile folosirii depline a utilajelor, a timpului de lucru, a suprafețelor de producție, ținând seama de succesele întreprinderilor fruntașe, care au cea mai bună organizare a producției și a muncii. Trăsătura distinctivă a capacității de producție este dată de caracterul său dinamic. Chiar în condițiile existenței acelorași utilaje și suprafețe de producție, posibilitățile maxime de producție ale unei întreprinderi nu reprezintă o mărime constantă , invariabilă, ci o mărime dinamică în continuă creștere. Acest dinamism este determinat de o serie de factori, precum : gradul de însușire și aplicare de către muncitori, ingineri și tehnicieni a proceselor tehnologice noi, îmbunătățirea măiestriei și a îndemînării folosirii utilajelor, precum și natura materiilor prime prelucrate. Prin eficiența economică a capacităților “de producție - înțelegem rezultatele ce se obțin în întreprindere, exprimate în beneficii suplimentare, ca urmare a folosirii integrale a acestora. In prima aproximație, prin folosirea mai completă a capacităților de producție nu rezultă imediat beneficii, acestea fiind rezultatul indirect al altor factori derivați din capacități, cum sînt: sporul de producție, creșterea productivității, reducerea prețului de cost etc. Deci, orice măsură privind folosirea completă a capacității de producție în unitatea de timp, conduce nemijlocit la eficiență economică. Aspectele folosirii complete a capacităților de producție existente sunt multiple și trebuie analizate de la situație la situație, acestea fiind dependente de factori intensivi și extensivi. In scopul obținerii unor avantaje reale, ca urmare a folosirii integrale a capacităților de producție, trebuie îndeplinite însă cîteva condiții : să existe : un program de producție la nivelul capacității integrale și această producție să fie necesară la scara economiei, sau în exterior, produsele să se justifice, constant la nivelul capacității din punct de vedere al eficienței pe piață. O altă noțiune care se cere precizată este acea a factorilor extensivi — înțelegînd acei factori care influențează raportul dintre timpul efectiv de folosință a utilajului sau suprafeței și timpul calendaristic. Diferența dintre timpul calendaristic al perioadei de plan , și timpul de folosință, a utilajului sau suprafeței reprezintă pierderi de capacitate. Aceste pierderi pot fi din cauza opririlor neprogramate pentru reparații accidentale, lipsei materialelor și semifabricatelor la locul de muncă, lipsei dispozitivelor etc. Una din cauze cu pondere importantă în folosirea deplină a capacităților de producție o reprezintă organizarea schimburilor în sectorul prelucrării mecanice al Uzinei „7 Noiembrie“ — care are o pondere de 45 la sută din totalul producției uzinei — deși organizarea lucrului este în trei schimburi, există mulți factori dependenți de secție, care diminuează folosirea integrală a utilajelor absente de la serviciu, întreruperi accidentale ale utilajelor, lipsa forței de muncă calificate și nefolosirea schimburilor 2 și 3 la întreaga lor capacitate. Este foarte important de reținut că, prin folosirea integrală a capacității utilajelor, chiar fără o creștere suplimentară a planului la nivel de uzină, cheltuielile pe unitatea de produs scad, în cazul folosiri extensive a utilajului la nivelul a trei schimburi complete, și eliminarea cauzelor de mai sus, producția globală a sectorului poate crește cu peste 25 000 000 lei, corespunzător unui beneficiu de 4,659 milioane lei, numai prin creșterea volumului producției — considerînd proporționale cu creșterea de plan toate celelalte cheltuieli de producție. In realitate, eficiența economică este mult mai mare, aceasta explicîndu-se astfel: la un parc de mașini și utilaje și pe aceeași durată de funcționare a acestora, există cheltuieli care prin natura lor nu-și schimbă volumul, independent de gradul de încărcare a mașinilor și utilajelor în perioada dată. In această situație se află amortizările, salariile personalului pentru întreținerea utilajului, unele materiale de întreținere și reparații uneori combustibilul și energigia folosite în scopuri tehnologice. Asemenea cheltuieli fac parte din categoria cheltuielilor cu caracter fix. Ele revin cu o cotă mai mică sau mai mare pe unitatea de produs, cu cit în perioada dată se obține o producție mai mare sai mai mică, în funcție de gradul de folosire a mașinilor și utilajului. Acesta TRAIAN CAZIMIR ing. șef la Uzina de mașini agricole .,7 Noiembrie“ — Craiova (Continuare in pag. a III-a) în fața „botezului“ marilor viteze pe magistralele de oțel ale patriei Ca la mama acasă. Surprinzător de repede, s-a născut din propria-i cenușe. In incultele unuia dintre cele mai insalubre localuri ale Craiovei, altădată, fantezia și bunul gust au croit un interior și o ambianță potrivite orașului și dorului de bună petrecere al craioveanului. Nu ne miră, de aceea, veritabilul pelerinaj al oamenilor de gust și de inimă bună prin saloanele complexului „Fintînica“ și prețurile lor fără rezerve. Constructorul (ICFL-ul) primește nota maximă pentru execuția cizelată a localului, iar gazdele (TAPL-ul) pentru priceperea de a pune în evidență inegalabila bucătărie românească, însetații de rubiniu și de delicii culinare vor afla, de aci inainte, un bun loc de popas, lingă ghizdurile fîntînirii din tradiționalul răscruci mic al Craiovei. Oltenașul de dincolo de pîrleazul fîntînii are totdeauna ciutura plină cu cele mai alese vinuri ale Olteniei iar oltencele cu catrință și surîs (tot oltenesc !) iți aduc pe ștergarul înflorat al mesei tot ce-ți dorește inima. Frecvența poate prea mare a atributului „ca la mama acasă", invariabil adăugat fiecărui preparat culinar, nu supără, tocmai pentru că toate sînt ca la sărbătorile cele mai intime ale unei familii. Oltean priceput în toate, ce prin părțile Negoieștiului, Ion Țîrcomnicu, șeful de unitate, s-a întrecut în mai multe rînduri pe sine, organizind mai multe expoziții culinare de toată faima. La „Fîntinica“ va avea de aici înainte bunul prilej de a-și permanentiza zelul și preocupările de restaurator ingenios și harnic. Iată începutul : ciorbă de pui cu zdrențe, ciorbă de rață cu castraveți acri, ciorbă de burtă și dungă de burtă, ciulama de porumbel cu mălai în țest, ghiveci de pește în țest și almă de casă, sarmale de porc (din gușă, tocată cu barda), ghiveci „a la Negoiești“, porumbel fript cu ouă ochiuri, mațe de porc calde, burtă de casă, chiseliță cu mămeliguță, pline de casă, mălai în țest, etc. etc. Autenticitatea oltenească a produselor e garantată, iar șefului unității îi place să spună că rețeta o are din banii și străbunii lui. Să-l credem neapărat. La masa plină ca de toate, sorbind din „puterea ursului“ și bucurîndu-ne cu ghetsul pornit de sub arcușul lui Aurică Picureață, am meditat. Am meditat la viitorul acestui local, temător să nu aibă soarta altora, repede degradate de consumatori care n-ar fi meritat să le calce pragul. („Țărăncuța“ sau „Grătar-barul“ sunt două triste exemple în acest sens !). N-ar strica, așadar, un îndemn către oamenii de bun simț să apere acest bun al orașului de cei care nu vor înțelege că la „Fîntînica“ trebuie să te simți, înainte de toate, ca într-un muzeu etnografic și ca la mama acasă. Iar dacă amintirea casei părintești cu tradițiile ei îți spune ceva, respect-o ! AL. DIANU o In acest număr: R . “ • Teatrul și concurenții săi: filmul și televiziunea . Cum sunt atrase masele de cetățțeni la acțiunile obștești ? (în pag. a II-a) • După cea de-a opta lună a anului • Juristul vă răspunde (în pag. a III-a). • Actualitatea internațională (în pag. a IV). ^ Pe planșetele proiectanților Servicul metalurg-șef din cadrul uzinei craiovene „7 Noiembrie“, în colaborare cu serviciul metalurg-șef de la Uzina de construcții mașini Reșița definitivează proiectul pentru o matriță în vederea turnării cu precizie a unor roți de lanț pentru depărușetorul de porumb. Noua piesă este prevăzută a fi acționată complet mecanizat, ceea ce va duce la creșterea productivității muncii cu 50 la sută. începînd cu 1 ianuarie 1970, produsul respectiv va intra în fabricația de serie. Macara gigant în noua fabrică de transformatoare mari, aflată intr-un stadiu avansat de construcție la Uzina „Electroputere" Craiova, se montează, pentru prima oară in țara noastră, o macara gigant. Acest complex mecanism, cu o deschidere de 28 metri, va vea o putere de ridicare până la 320 de tone. • Avanpremieră școlară Tipografii craioveni au tipărit in acest an 55 titluri de cărți școlare și pentru licee de specialitate intr-un ti raj de circa 700 000 exemplare. § Spectacol muzical-coregrafic Ansamblul Gorjului prezintă miine seară, la orele 20, In sala Teatrului Național din Craiova, spectacolul muzical, coregrafic "Lung ii drumul Gorjului". fW& Vizita în România a președintelui federall Republicii Austria, FRANZ JONAS La invitația președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, joi dimineața a sosit în Capitală președintelui federal al Republicii Austria, Franz Jonas, care va face o vizită oficială în țara noastră. în întîmpinarea președintelui federal, pe aeroportul Băneasa se aflau președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, Ilie Verdeț, primvicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, primarul general al Capitalei, Mihai Marinescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători de instituții centrale, oameni de știință și cultură, generali și ofițeri superiori, precum și numeroși ziariști români și austrieci, corespondenți și trimiși speciali ai presei străine. Erau prezenți dr. Eduard Tschop, ambasadorul Austriei la București, membri ai ambasadei austriece, șefi ai misiunilor diplomatice, atașați militari și alți membri ai corpului diplomatic acreditați la București. Pe clădirea aeroportului Băneasă erau arborate drapelele de stat ale Republicii Socialiste România și Republicii Austria. Pe frontispiciul clădirii centrale a aeroportului se aflau portretele președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și președintelui federal, Franz Jonas, precum și urările : „Bun venit Excelenței sale președintelui fede(Continuare în pag. a IV-a) Cuvîntarea președintelui Nicolae Ceaușescu Stimate domnule președinte. Este deosebit de plăcut pentru mine să vă adresez, la sosirea în România, un cordial salut din partea Consiliului de Stat, a guvernului și a întregului popor român. Cetățenii Capitalei noastre vă primesc astăzi cu ospitalitate și prietenie pe dumneavoastră, primul președinte al Republicii Austria care face o vizită oficială în România, vă întîmpină ca pe solul cel mai înalt al unei țări europene iubitoare de pace și progres, față de care poporul român nutrește sentimente de stimă și prietenie. (Aplauze). Intre România și Austria — țări legate atît prin apropierea lor geografică, cit și prin înseși destinele continentului nostru — s-au statornicit, în perioada postbelică, relații tot mai strînse, prietenești, stimulate continuu de năzuința comună de pace și cooperare care am(Continuare în pag. a IV-a) Cuvîntarea președintelui Franz Jonas Domnule președinte. Vă mulțumesc pentru cuvintele amicale de salut cu care mă întîmpinați atît pe mine, cit și pe cei care mă însoțesc. Am acceptat cu bucurie invitația de a efectua o vizită în Republica Socialistă România, deoarece aceasta ne oferă posibilitatea să afirmăm din nou dorința noastră comună de a extinde în continuare relațiile de prietenie între țările noastre. Austria, ca țară neutră în inima Europei, se străduiește tot mai mult să întrețină relații din cele mai bune cu toate statele, indiferent de deosebirile dintre sistemele lor sociale și economice. (Continuare în pag. a IV-a) SggEE Generozitate și exces... Călătoream, cu săptâmini în urmă, intr-un autobuz sub cerul de foc al cîmpiei din sudul Olteniei și aveam impresia că totul se dezintegrează sub cuțitul nevăzut al unei călduri quasitropicale. Singurul ce părea a fi in plenitudinea forțelor era șoferul — serios afectat, cu cîteva minute mai înainte, de stupiditatea unui accident : o gîscă ce survola șoseaua a nimerit în parbrizul mașinii, sfărîmîndu-i... Spuneam că eram complice tacit la o apatică stare generală și nici tablourile de pomi și podgorii nu stîrneau măcar interesul ...gastronomic. Dar, deodată am tresărit ca sub șocul unei lovituri neașteptate : într-o livadă, un prun zăcea la pămînt cu crengile frînte. Lăsa impresia unui dezmăț al naturii desfășurat, probabil, fără stridențe sonore. Doar tulpina-i firavă se încapățîna să rămînă dreaptă în timp ce fructele-i coapte se răspîndiseră prin iarba proaspătă, ca niște pui curînd ieșiți din ou. Am mai încercat să revăd o asemenea scenă în alte livezi dar mi-a fost imposibil și de aceea prima imagine îmi părea aproape unică și irepetabilă. Calitate Explozia de viînmagazinată în fructe depășise eforturile paterne ale prunului și el, resemnat, își încheiase pentru totdeauna vegetalul ciclu. De fapt, o dată cu el mureau și fructele-i, pentru că un străvechi obicei spune că fructele trebuie culese din pom, iar nu găsite prin iarbă. Scena era tragică, de un tragism sublim, căci prunul sfîrșise, copleșit de fecundele-la vînturi minerale. Sacrificiul izvora dintr-un exces al generozității... Pînă unde poate ajunge generozitatea ? Tot în dimineața aceea, la urcarea în autobuz, am asistat la o scenă mai puțin emoționantă : cîțiva călători încercau să lămurească un băiat de vreo 12 ani, spunindu-i că ar fi bine să cedeze locul lui unei femei cu copilul în brațe. Dar puștiul se încăpățîna și nu voia nici în ruptul capului să comită un asemenea gest, iar faptul ca atare surescita și mai mult nervii călătorilor care încercau să-l convingă de gravitatea refuzului său. A început atunci o întreagă perorație despre educație și despre efectele ignorării unei astfel de coordonate, dar băiatul privea pe geam dînd impresia că nu-l interesează. „In fond ceea ce fac este legal, pentru că am bilet cu foc“. Bineînțeles că avea dreptate din acest punct de vedere, dar injustiția morală era în acest caz mult mai gravă. Răspunsul lui m-ar fi interzis complet, dacă n-ar fi apărut și tatăl, care, probabil, îl condusese la autobuz: „Lăsați-mi copilul în pace . Are bilet cu foc !“. De fapt o asemenea logică monstruoasă și imperturbabilă nu aparținea ab initio băiatului, căci, în fond, tatăl era cel care-i sădise germenele acestui soi de egoism. știu că tatăl băiatului lucrează într-o mare colectivitate (Combinatul chimic) , presupunînd o situație limită, ce părere ar avea dacă ar fi refuzat, cerînd ajutorul ler, pe motiv că unul cancesta nu-și poate părăsi locul de muncă, aflat doar la doi pași ? ...Un pom sfîrșise tragic dintr-un exces de generozitate cu fructele sale, iar omul acesta era atît de generos cu fiul vieit apărea, ca inuman in fața celorlalți și a femeii. Se spune că, uneori, bunătatea este împărtășită de la natură , dar răul ?... ROMULUS DIACONESCU o chemare lansată de pe rampa... unei baze de recepție: Predarea toate nu Din toate cîte am văzut la baza de recepție Plenița și din explicațiile tovarășului Ion Ionescu, șeful acestei unități, am putut constata roadele muncii stăruitoare pentru organizarea și pregătirea campaniei de toamnă. La timpul cuvenit sunt gata reparate și pregătite spațiile în capacitate de 10 950 tone necesare recepționării porumbului și florii-soarelui. Pentru evitarea risipei și pentru primirea produselor în condiții ușoare, pe rampa bazei de recepție din Plenița, s-a executat, încă din obligațiilor trebuie să primăvară, asfaltarea suprafeței de 1500 m , merită mențiune și construirea a trei corpuri păzute în capacitate de 000 tone. . In momentul de față, cele zece C.A.P. ce sunt arondate bazei de recepție Plenița au și început să aducă în bază o parte din cantitatea de porumb contractată. Știind că, în majoritatea cazurilor, griul de anul acesta a fost umed și cooperativele de producție s-au predat totuși în bază, ne-au interesat măsurile luate pentru aducerea sa la stas. contracîntîrzie! . Șase din cele zece cooperative agricole de producție arondate la baza noastră de recepție — Unirea, Călugărei, Verbița, Verbicioara, Traian și Plenița — au predat grîu infestat cu multă umiditate. N-am putut refuza acest produs, dar nici nu-l putem depozita oricum. Griul a fost depozitat într-un compartiment anume, pentru a fi tratat cu ușurință cu mijloacele mecanice pe care le avem la îndemînă. — în general vorbind—am întrebat — care este situația preluărilor în bază ? — Unele cooperative agricole de producție, cum este de pildă, cea din Cornu, și-au achitat în întregime cantitățile revenite ca ultim treier, munci I.M.A. și contract. Dar, trebuie de remarcat faptul că sînt cooperative agricole de producție, ca aceea din Plenița, care, din 1245 tone grîu a predat doar 256 tone, rămînind să predea cantitatea de 9R9 tone munci I.M.A. și contract. De asemenea, C.A.P. Unirea, din cantitatea de 999 tone plan a predat doar 112 tone. De altfel, cooperativele agricole de producție din Orodel, Călugărei, Verbița, Gubaucea etc. întîrzie fără motiv predarea produselor agricole de vară. Situația de față impune măsuri urgente pentru organizarea transportului cerealelor contractate la baza de recepție, mobilizîndu-se eficient toate forțele cu tracțiune mecanică și animală. O atare obligație de căpetenie trebuie respectată, îndeplinită în condiții corespunzătoare. GHEORGHE ALEXANDRU coresp. Biliîlik OPINIA PUBLICĂ— factor dinamizator al societății In societatea noastră socialistă, opinia publică se manifestă tot mai pregnant ca un factor dinamizator în toate sferele vieții sociale. Deși neinstituționalizată, nelegiferată, opinia publică a colectivității își dovedește forța de convingere sau constrîngere în adoptarea multora din atitudinile de comportare individuală a omului in societate. De altfel, acest lucru a fost remarcat și de reputatul demograf și sociolog francez Alfred Sauvy, care consemna : „Opinia este un arbitru, o conștiință, noi am spune că aproape este un tribunal, lipsit desigur de putere juridică, dar redutabil. Este forul interior al unei națiuni“. Și intr-adevăr, aplicarea normelor și regulilor de comportare nu poate avea loc decit într-un climat favorabil, caracterizat tocmai de aprobarea și sprijinul nemijlocit al maselor largi. Acest climat, se înțelege, se află în strînsă legătură cu procesul de formare a unei conștiințe morale înaintate. în cele ce urmează vom reda cîteva opinii despre.... opinia publică, despre felul cum își exercită aceasta atributele amintite. In activitatea de producție pot fi întîlnite, uneori, situații în care unii muncitori se abat de la disciplină — ne spune Stan Stoian, secretarul comitetului U.T.C. de la Uzina craioveană „7 Noiembrie“. De fiecare dată, însă, colectivul a luat atitudine fermă pentru eliminarea lor. Astfel, noi am avut în uzină unele cazuri cînd tineri au absentat nemotivat de la serviciu mai mult de trei zile, perturbînd procesul de producție. De pildă, Gheorghe Hîrzea, lăcătuș la sectorul montat, in luna ianuarie a acestui an a absentat nouă zile nejustificat. La sesizarea tovarășilor de muncă a fost invitat în fața comitetului U.T.C. unde, în prezența mamei sale, s-a discutat cu el, făcîndu-l să înțeleagă necesitatea respectării disciplinei in producție. Cu acest prilej, tînărul s-a angajat că în viitor nu va mai constitui obiectul unei discuții despre comportarea lui necorespunzătoare. Angajamentul are acoperire în fapte ; de la 1 februarie n-a mai lipsit nici o zi, fiind unul din muncitorii apreciați ai sectorului. Un alt caz similar s-a petrecut în decembrie 1968 la sectorul II prelucrare. Tot datorită atitudinii colegilor, tînărul respectiv constituie acum un exemplu de disciplină în muncă pentru ceilalți. Limitîndu-mă la aceste exemple, aș vrea , să spun, în concluzie, că opinia colectivă în uzina noastră are o mare forță de influențare în eliminarea aspectelor negative. — Vă știm un pasionat suporter al fotbalului craiovean. Cum apreciați comportarea publicului din tribune ? — E adevărat că mie nu-mi scapă nici un meci de fotbal, care se dispută pe stadioanele din Craiova. In ce privește modul de comportare a spectatorilor, de la început mă declar de acord cu obiectivitatea majorității suporterilor în aprecierea confruntărilor sportive. Trebuie să remarc, însă, că mai sunt încă unele grupuri izolate, certate cu normele unanim accep t. CUCUI V. ASPROIU (Continuare in pag. a IlI-a).