Inainte, septembrie 1969 (Anul 26, nr. 7621-7645)

1969-09-12 / nr. 7630

i V- * \V vmm 12 SEPTEMBRIE 1969 mm xxvt Hr. 7*30 30 BAN! Direcții economice preconizate de documentele celui de-al X-lea Congres Folosirea integrală a capacității de producție-un deziderat a cărui materializare se cheamă ideală făcînd o amplă analiză a înfăptuirilor din actualul cin­cinal și trasînd pe această bază direcțiile dezvoltării e­­conomice viitoare. Directi­vele Congresului al X-lea al partidului acordă o deosebi­tă însemnătate folosirii mai depline a capacităților de producție în industrie, în ve­derea sporirii productivității muncii, reducerii cheltuieli­lor de producție și creșterii acumulărilor bănești, înțe­legem, îndeobște, prin capa­citatea de producție a unei întreprinderi industriale po­sibilitățile maxime pe care le are întreprinderea, într-o perioadă de timp determina­tă (de regulă u­n an), pentru a da o producție maximă în condițiile folosirii depline a utilajelor, a timpului de lu­cru, a suprafețelor de pro­ducție, ținând seama de suc­cesele întreprinderilor frun­tașe, care au cea mai bună organizare a producției și a muncii. Trăsătura distinctivă a capacității de producție este dată de caracterul său dinamic. Chiar în condițiile existenței acelorași utilaje și suprafețe de producție, po­sibilitățile maxime de pro­ducție ale unei întreprinderi nu reprezintă o mărime con­stantă­ , invariabilă, ci­­ o mă­rime dinamică în continuă creștere. Acest dinamism este determinat de o serie de fac­tori, precum : gradul de în­sușire și aplicare de­­ către muncitori, ingineri și tehni­cieni a proceselor tehnologice noi, îmbunătățirea măiestriei și a îndemînării folosirii utilajelor, precum și natura materiilor prime prelucrate. Prin eficiența economică a cap­acită­ților “de­­ producție - în­țelegem rezultatele ce se ob­țin în întreprindere, expri­mate în beneficii suplimen­tare, ca urmare a folosirii in­tegrale a acestora. In prima aproximație, prin folosirea mai completă a ca­pacităților de producție nu rezultă imediat beneficii, a­­cestea fiind rezultatul in­direct al altor factori deri­vați din capacități, cum sînt: sporul de producție, crește­rea productivității, reducerea prețului de cost etc. Deci, orice măsură privind folosi­rea completă a capacității de producție în unitatea de timp, conduce nemijlocit la eficiență economică. Aspectele folosirii com­plete a capacităților de pro­ducție existente sunt multi­ple și trebuie analizate de la situație la situație, acestea fiind dependente de factori intensivi și extensivi. In sco­pul obținerii unor avantaje reale, ca urmare a folosirii integrale a capacităților de producție, trebuie îndeplinite însă cîteva condiții : să exis­te : un program de producție la nivelul capacității integra­le și această producție să fie necesară la scara economiei, sau în exterior, produsele să se justifice, constant la nive­lul capacității din punct de vedere al eficienței pe piață. O altă noțiune care se cere precizată este acea a fac­torilor extensivi — înțele­­gînd acei factori care influen­țează raportul dintre timpul efectiv de folosință a utila­jului sau suprafeței și tim­pul calendaristic. Diferența dintre timpul calendaristic al perioadei de­­ plan , și timpul de folosință, a­­ utilajului sau suprafeței reprezintă pierderi de capacitate. Aceste pier­deri pot fi din cauza opriri­lor neprogramate pentru re­parații accidentale, lipsei ma­terialelor și semifabricatelor la locul de muncă, lipsei dispozitivelor etc. Una din cauze cu pondere importantă în folosirea depli­nă a capacităților de pro­ducție o reprezintă organiza­rea schimburilor­ în sectorul prelucrării mecanice al Uzi­nei „7 Noiembrie“ — care are o pondere de 45 la sută din totalul producției uzinei — deși organizarea lucrului este în trei schimburi, există mulți factori dependenți de­­ secție, care diminuează folo­sirea integrală a utilajelor­ absente de la serviciu, în­treruperi accidentale ale uti­lajelor, lipsa forței de muncă calificate și nefolosirea schim­burilor 2 și 3 la întreaga lor capacitate. Este foarte important de reținut că, prin folosirea in­tegrală a capacității utilaje­lor, chiar fără o creștere su­plimentară a planului la ni­vel de uzină, cheltuielile pe unitatea de produs scad, în cazul folosiri extensive a utilajului la nivelul a trei schimburi complete, și elimi­narea cauzelor de mai sus, producția globală a sectoru­lui poate crește cu peste 25 000 000 lei, corespunzător unui beneficiu de 4,659 mi­lioane lei, numai prin creș­terea volumului producției — considerînd proporționale cu creșterea de plan toate celelalte cheltuieli de pro­ducție. In realitate, eficien­ța economică este mult mai mare, aceasta explicîndu-se astfel: la un parc de mașini și utilaje și pe aceeași dura­tă de funcționare a acestora, există cheltuieli care prin natura lor nu-și schimbă vo­lumul, independent de gradul de încărcare a mașinilor și utilajelor în perioada dată. In această situație se află­ amortizările, salariile perso­nalului pentru întreținerea utilajului, unele materiale de întreținere și reparații uneori combustibilul și ener­gi­gia folosite în scopuri tehno­logice. Asemenea cheltuieli fac parte din categoria cheltuie­lilor cu caracter fix. Ele re­vin cu o cotă mai mică sau mai mare pe unitatea de pro­dus, cu cit în perioada dată se obține o producție mai mare sai mai mică, în func­ție de gradul de folosire a mașinilor și utilajului. Acesta TRAIAN CAZIMIR ing. șef la Uzina de mașini agricole .,7 Noiembrie“ — Craiova (Continuare in pag. a III-a) în fața „botezului“ marilor viteze pe ma­gistralele de oțel ale patriei Ca la mama acasă. Surprinzător de repede, s-a născut din propria-i cenușe. In incultele unuia dintre cele m­ai insalubre localuri ale Craiovei, altădată, fantezia și bunul gust au croit un interior și o am­bianță potrivite orașului și doru­lui de bună petrecere al craio­­veanului. Nu ne miră, de aceea, veritabilul pelerinaj al oameni­lor de gust și de inimă bună prin saloanele complexului „Fin­­tînica“ și prețurile lor fără re­zerve. Constructorul (ICFL-ul) primește nota maximă pentru e­­xecuția cizelată a localului, iar gazdele (TAPL-ul) pentru pri­ceperea de a pune în evidență inegalabila bucătărie româneas­­că, însetații de rubiniu și de de­licii culinare vor afla, de aci inainte, un bun loc de popas, lingă ghizdurile fîntînirii din tradiționalul răscruci­ mic al Craiovei. Oltenașul de dincolo de pîrleazul fîntînii are totdeau­na ciutura plină cu cele mai alese vinuri ale Olteniei iar ol­­tencele cu catrință și surîs (tot oltenesc !) iți aduc pe ștergarul înflorat al mesei tot ce-ți doreș­te inima. Frecvența poate prea mare a atributului „ca la mama acasă", invariabil adăugat fiecă­rui preparat culinar, nu supără, tocmai pentru că toate sînt ca la sărbătorile cele mai intime ale unei familii. Oltean priceput în toate, ce prin părțile Negoieștiului, Ion Țîrcomnicu, șeful de unitate, s-a întrecut în mai multe rînduri pe sine, organizind mai multe expoziții culinare de­ toată fai­ma. La „Fîntinica“ va avea de aici înainte bunul prilej de a-și permanentiza zelul și preocupă­rile de restaurator ingenios și harnic. Iată începutul : ciorbă de pui cu zdrențe, ciorbă de rață cu castraveți acri, ciorbă de burtă și dungă de burtă, ciula­ma de porumbel cu mălai în țest, ghiveci de pește în țest și almă de casă, sarmale de porc (din gușă, tocată cu barda), ghi­veci „a la Negoiești“, porumbel fript cu ouă ochiuri, mațe de porc calde, burtă de casă, chise­­liță cu mămeliguță, pline de casă, mălai în țest, etc. etc. Au­tenticitatea oltenească a produ­selor e garantată, iar șefului uni­tății îi place să spună că rețeta o are din banii și străbunii lui. Să-l credem neapărat. La masa plină ca de toate, sorbind din „puterea ursului“ și bucurîndu-ne cu ghetsul pornit de sub arcușul lui Aurică Pi­­cureață, am meditat. Am medi­tat la viitorul acestui local, te­mător să nu aibă soarta altora, repede degradate de consuma­tori care n-ar fi meritat să le calce pragul. („Țărăncuța“ sau „Grătar-barul“ sunt două triste exemple în acest sens !). N-ar strica, așadar, un îndemn către oamenii de bun simț să apere acest bun al orașului de cei care nu vor înțelege că la „Fîntîni­­ca“ trebuie să te simți, înainte de toate, ca într-un muzeu et­nografic și ca la mama acasă. Iar dacă amintirea casei părin­tești cu tradițiile ei îți spune ceva, respect-o ! AL. DIANU o In acest număr: R . “ • Teatrul și concu­­­­renții săi: filmul și televiziunea . Cum sunt atrase masele de cetăț­­țeni la acțiunile obștești ? (în pag. a II-a) • După cea de-a opta lună a anu­lui • Juristul vă răs­punde (în pag. a III-a). • Actualitatea in­ternațională (în pag. a IV). ^ Pe planșetele proiectanților Servicul metalurg-șef din cadrul uzinei craiovene „7 Noiembrie“, în colaborare cu serviciul metalurg-șef de la Uzina de construcții mașini Reșița definitivează proiec­tul pentru o matriță în ve­derea turnării cu precizie a unor roți de lanț pentru de­­părușetorul de porumb. Noua piesă este prevăzută a fi ac­ționată complet mecanizat, ceea ce va duce la creșterea productivității muncii cu 50 la sută. începînd cu 1 ianua­rie 1970, produsul respectiv va intra în fabricația de serie.­ ­ Macara gigant în noua fabrică de trans­formatoare mari, aflată in­­tr-un stadiu avansat de con­strucție la Uzina „Electropu­­tere" Craiova, se montează, pentru prima oară in țara noastră, o macara gigant. Acest complex mecanism, cu o deschidere de 28 me­tri, va vea o putere de ridi­care până la 320 de tone. • Avanpremieră școlară Tipografii craioveni­­ au ti­părit in acest an 55 titluri de cărți școlare și pentru li­cee de specialitate intr-un ti­­ raj de circa 700 000 exemplare. § Spectacol muzical-core­grafic Ansamblul Gorjului prezin­tă miine seară, la orele 20, In sala Teatrului Național din Craiova, spectacolul muzical, coregrafic "Lung ii drumul Gorjului". fW& Vizita în România a președintelui federal­­­l Republicii Austria, FRANZ JONAS La invitația președintelui Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, joi dimineața a sosit în Capitală președinte­lui federal al Republicii Aus­tria, Franz Jonas, care va face o vizită oficială în țara noastră.­­ în întîmpinarea președinte­lui federal, pe aeroportul Bă­­neasa se aflau președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, Ilie Verdeț, prim­­vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, pri­marul general al Capitalei, Mihai Marinescu, vicepreșe­dinte al Consiliului de Miniș­tri, Corneliu Mănescu, minis­trul afacerilor externe, mem­bri ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători de instituții centrale, oameni de știință și cultură, generali și ofițeri superiori, precum și numeroși ziariști români și austrieci, corespondenți și tri­miși speciali ai presei străine. Erau prezenți dr. Eduard Tschop, ambasadorul Austriei la București, membri ai am­basadei austriece, șefi ai misiu­nilor diplomatice, atașați mili­tari și alți membri ai corpului diplomatic acreditați la Bucu­rești. Pe clădirea aeroportului Bă­­neasă erau arborate drapelele de stat ale Republicii Socialis­te România și Republicii Aus­tria. Pe frontispiciul clădirii centrale a aeroportului se a­­flau portretele președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și președintelui fe­deral, Franz Jonas, precum și urările : „Bun venit Exce­lenței sale președintelui fede­(Continuare în pag. a IV-a) Cuvîntarea președintelui Nicolae Ceaușescu Stimate domnule președinte. Este deosebit de plăcut pentru mine să vă adresez, la sosirea în România, un cordial sa­lut din partea Consiliului de Stat, a guver­nului și a întregului popor român. Cetățenii Capitalei noastre vă primesc astăzi cu ospi­talitate și prietenie pe dumneavoastră, primul președinte al Republicii Austria care face o vizită oficială în România, vă întîmpină ca pe solul cel mai înalt al unei țări europene iu­bitoare de pace și progres, față de care po­porul român nutrește sentimente de stimă și prietenie. (Aplauze). Intre România și Austria — țări legate atît prin apropierea lor geografică, cit și prin în­seși destinele continentului nostru — s-au sta­tornicit, în perioada postbelică, relații tot mai strînse, prietenești, stimulate continuu de nă­zuința comună de pace și cooperare care am­­(Continuare în pag. a IV-a) Cuvîntarea președintelui Franz Jonas Domnule președinte. Vă mulțumesc pentru cuvintele amicale de salut cu care mă întîmpinați atît pe mine, cit și pe cei care mă însoțesc. Am acceptat cu bucurie invitația de a efec­tua o vizită în Republica Socialistă România, deoarece aceasta ne oferă posibilitatea să afir­măm din nou dorința noastră comună de a extinde în continuare relațiile de prietenie în­tre țările noastre. Austria, ca țară neutră în inima Europei, se străduiește tot mai mult să întrețină rela­ții din cele mai bune cu toate statele, indi­ferent de deosebirile dintre sistemele lor so­ciale și economice. (Continuare în pag. a IV-a) SggEE Generozitate și exces... Călătoream, cu săptâ­­mini în urmă, intr-un au­tobuz sub cerul de foc al cîmpiei din sudul Ol­teniei și aveam impresia că totul se dezintegrează sub cuțitul nevăzut al u­­nei călduri quasitropicale. Singurul ce părea a fi in plenitudinea forțelor era șoferul — serios afectat, cu cîteva minute mai îna­inte, de stupiditatea unui accident : o gîscă ce sur­vola șoseaua a nimerit în parbrizul mașinii, sfă­­rîmîndu-i... Spuneam că eram com­plice tacit la o apatică stare generală și nici ta­blourile de pomi și pod­gorii nu stîrneau măcar interesul ...gastronomic. Dar, deodată am tresărit ca sub șocul unei lovituri ne­așteptate : într-o livadă, un prun zăcea la pămînt cu crengile frînte. Lăsa im­presia unui dezmăț al na­turii desfășurat, probabil, fără stridențe sonore. Doar tulpina-i firavă se încapățîna să rămînă dreaptă în timp ce fruc­­tele-i coapte se răspîndi­­seră prin iarba proaspătă, ca niște pui curînd ieșiți din ou. Am mai încercat să revăd o asemenea sce­nă în alte livezi dar mi-a fost imposibil și de ace­ea prima imagine îmi pă­rea aproape unică și ire­­petabilă. Calitate Explozia de vi­­înmagazinată în fructe depășise efortu­rile paterne ale prunului și el, resemnat, își înche­iase pentru totdeauna ve­getalul ciclu. De fapt, o dată cu el mureau și fructele-i, pentru că un străvechi obicei spune că fructele trebuie culese din pom, iar nu găsite prin iarbă. Scena era tragică, de un tragism sublim, căci prunul sfîrșise, co­pleșit de fecundele-l­a vîn­­turi minerale. Sacrificiul izvora dintr-un exces al generozității... Pînă unde poate ajunge generozitatea ? Tot în di­mineața aceea, la urcarea în autobuz, am asistat la o scenă mai puțin emoțio­nantă : cîțiva călători în­cercau să lămurească un băiat de vreo 12 ani, spu­­nin­du-i că ar fi bine să cedeze locul lui unei fe­mei cu copilul în brațe. Dar puștiul se încăpățîna și nu voia nici în rup­tul capului să comită un asemenea gest, iar faptul ca atare surescita și mai mult nervii călătorilor care încercau să-l con­vingă de gravitatea refu­zului său. A început a­­tunci o întreagă perorație despre educație și despre efectele ignorării unei ast­fel de coordonate, dar bă­iatul privea pe geam dînd impresia că nu-l intere­sează. „In fond ceea ce fac este legal, pentru că am bilet cu foc“. Bineîn­țeles că avea dreptate din acest punct de vedere, dar injustiția morală era în acest caz mult mai gravă. Răspunsul lui m-ar fi interzis complet, dacă n-ar fi apărut și tatăl, care, probabil, îl conduse­se la autobuz: „Lăsați-mi copilul în pace . Are bilet cu foc !“. De fapt o ase­menea logică monstruoa­să și imperturbabilă nu aparținea ab initio băia­tului, căci, în fond, tatăl era cel care-i sădise ger­­m­enele acestui soi de e­­goism. știu că tatăl băia­tului lucrează într-o mare colectivitate (Combinatul chimic) , presupunînd o situație limită, ce părere ar avea dacă ar fi refuzat, cerînd ajutorul ler, pe motiv că unul ca­ncesta nu-și poate părăsi locul de muncă, aflat doar la doi pași ? ...Un pom sfîrșise tra­gic dintr-un exces de ge­nerozitate cu fructele sale, iar omul acesta era atît de generos cu fiul vi­eit apărea, ca inuman in fața celorlalți și a femeii. Se spune că, uneori, bunătatea este împărtăși­tă de la natură , dar răul ?... ROMULUS DIACONESCU o chemare lansată de pe rampa... unei baze de recepție: Predarea toate nu Din toate cîte am văzut la baza de recepție Plenița și din explicațiile tovarășului Ion Ionescu, șeful acestei uni­tăți, am putut constata roade­le muncii stăruitoare pentru organizarea și pregătirea cam­paniei de toamnă. La timpul cuvenit sunt gata reparate și pregătite spațiile în capacita­te de 10 950 tone necesare re­­cepționării porumbului și flo­­rii-soarelui. Pentru evitarea risipei și pentru primirea pro­duselor în condiții ușoare, pe rampa bazei de recepție din Plenița, s-a executat, încă din obligațiilor trebuie să primăvară, asfaltarea suprafe­ței de 1500 m , merită menți­une și construirea a trei cor­puri păzute în capacitate de 000 tone. . In momentul de față, cele zece C.A.P. ce sunt arondate bazei de recepție Plenița au și început să aducă în bază o parte din cantitatea de po­rumb contractată. Știind că, în majoritatea cazurilor, griul de anul acesta a fost umed și cooperativele de producție s-au predat totuși în bază, ne-au interesat măsurile luate pentru aducerea sa la stas. contrac­întîrzie! . Șase din cele zece coo­­perative agricole de producție arondate la baza noastră de recepție — Unirea, Călugărei, Verbița, Verbicioara, Traian și Plenița — au predat grîu infestat cu multă umiditate. N-am putut refuza acest pro­dus, dar nici nu-l putem de­pozita oricum. Griul a fost de­pozitat într-un compartiment anume, pentru a fi tratat cu ușurință cu mijloacele meca­nice pe care le avem la în­­demînă. — în general vorbind—am întrebat — care este situația preluărilor în bază ? — Unele cooperative agrico­le de producție, cum este de pildă, cea din Cornu, și-au a­­chitat în întregime cantitățile revenite ca ultim treier, munci I.M.A. și contract. Dar, tre­buie de remarcat faptul că sînt cooperative agricole de producție, ca aceea din Ple­nița, care, din 1245 tone grîu a predat doar 256 tone, rămî­­nind să predea cantitatea de 9R9 tone munci I.M.A. și con­tract. De asemenea, C.A.P. U­­nirea, din cantitatea de 999 tone plan a predat doar 112 tone. De altfel, cooperativele agricole de producție din Oro­del, Călugărei, Verbița, Gu­­baucea etc. întîrzie fără mo­tiv predarea produselor agri­cole de vară. Situația de față impune mă­suri urgente pentru organiza­rea transportului cerealelor contractate la baza de recep­ție, mobilizîndu-se eficient toate forțele cu tracțiune me­canică și animală. O atare o­­bligație de căpetenie trebuie respectată, îndeplinită în con­diții corespunzătoare. GHEORGHE ALEXANDRU coresp. Biliîlik­ OPINIA PUBLICĂ— factor dinamizator al societății In societatea noastră socialistă, opinia publică se manifestă tot mai pregnant ca un factor dinamizator în toate sferele vieții sociale. Deși neinstituționalizată, nelegiferată, opinia publică a colectivității își dovedește forța de convingere sau constrîngere în adoptarea multora din atitudinile de comportare individuală a omului in societate. De altfel, acest lucru a fost remarcat și de reputatul demograf și sociolog francez Alfred Sauvy, care consemna : „Opinia este un ar­bitru, o conștiință, noi am spune că aproape este un tribunal, lipsit desigur de putere juridică, dar redutabil. Este forul interior al unei națiuni“. Și intr-adevăr, aplicarea normelor și regulilor de comportare nu poate avea loc decit într-un climat favorabil, caracterizat tocmai de aprobarea și sprijinul nemijlocit al maselor largi. Acest cli­mat, se înțelege, se află în strînsă legătură cu procesul de formare a unei conștiințe morale înaintate. în cele ce ur­mează vom reda cîteva opinii despre.... opinia publică, des­pre felul cum își exercită aceasta atributele amintite. In activitatea de producție pot fi întîlnite, uneori, situații în care unii muncitori se abat de la disciplină — ne spune Stan Stoian, secretarul comite­tului U.T.C. de la Uzina cra­­ioveană „7 Noiembrie“. De fie­care dată, însă, colectivul a luat atitudine fermă pentru elimina­rea lor. Astfel, noi am avut în uzină unele cazuri cînd tineri au absentat nemotivat de la ser­viciu mai mult de trei zile, perturbînd procesul de produc­ție. De pildă, Gheorghe Hîr­­zea, lăcătuș la sectorul montat, in luna ianuarie a acestui an a absentat nouă zile nejustificat. La sesizarea tovarășilor de muncă a fost invitat în fața co­mitetului U.T.C. unde, în pre­zența mamei sale, s-a discutat cu el, făcîndu-l să înțeleagă ne­cesitatea respectării disciplinei in producție. Cu acest prilej, tînărul s-a angajat că în viitor nu va mai constitui obiectul unei discuții despre comporta­rea lui necorespunzătoare. An­gajamentul are acoperire în fapte ; de la 1 februarie n-a mai lipsit nici o zi, fiind unul din muncitorii apreciați ai sectoru­lui. Un alt caz similar s-a pe­trecut în decembrie 1968 la sec­torul II prelucrare. Tot dato­rită atitudinii colegilor, tînărul­­ respectiv constituie acum un exemplu de disciplină în mun­că pentru ceilalți. Limitîn­­du-mă la aceste exemple, aș vrea , să spun, în concluzie, că opinia colectivă în uzina noastră are o mare forță de influențare în eliminarea as­pectelor negative. — Vă știm un pasionat supor­ter al fotbalului craiovean. Cum apreciați comportarea publicu­lui din tribune ? — E adevărat că mie nu-mi scapă nici un meci de fotbal, care se dispută pe stadioanele din Craiova. In ce privește mo­dul de comportare a spectatori­lor, de la început mă declar de acord cu obiectivitatea majori­tății suporterilor în aprecierea confruntărilor sportive. Trebuie să remarc, însă, că mai sunt încă unele grupuri izolate, cer­tate cu normele unanim accep­­ t. CUCUI V. ASPROIU (Continuare in pag. a IlI-a).

Next