Inainte, decembrie 1969 (Anul 26, nr. 7699-7724)
1969-12-03 / nr. 7700
2 evenimentul Nimeni nu a rîs editorial— de Columb Comentariu de GRIGORE TRAIAN POP Ciudat gust lasă lectura cărții lui Gerhard Prause. Din cel puțin două motive fundamentale, cred. Mai întîi, pentru că Gerhard Prause, istoricul erudit, este și un excelent publicist. Notele sale de călătorie în trecutul omenirii sunt scrise cu un remarcabil talent scriitoricesc, cu o evidentă știință a structurării planurilor epice. Mai e, apoi, ceva care ne face să intrăm într-o ușoară derută după această veritabilă autopsie în trupul unor fenomene considerate știute, clasate: refuzul nostru — explicabil, altfel, dar nu oricînd justificat — de a accepta să ne reevaluăm punctele de vedere în domenii vecine cu legenda. Subtilul acestei cărții este cit se poate de explicit: demistificarea unor legende și falsuri ale istoriei. Este reabilitat împăratul roman Tiberiu, bărbat rezonabil și înțelept, nefericitul soț lucid și iertător al Juliei, intrat în istorie cu stigmatul viciului și al dezechilibrării. Privim apoi, fără lentila deformatoare a legendei, ca în fața micului ecran, eforturile lui Columb de a se impune atenției unui protector financiar și juridic, care să-i înlesnească găsirea unui drum mai scurt spre Indii. „Incidentul“ descoperirii Americii e destul de prozaic. Și aici legenda a țesut fină de fire multicolore, o pînză ne-a obligat să înghițim o mare cantitate de halucinogene. Dar, ceea ce e curios e faptul că, oricît de cunoscători ai istoriei, oamenii se copilăresc uneori și acceptă cu multă bunăvoință eresul. Cîți dintre noi nu știam ambianța științifică a secolului în care Columb a descoperit America ? Dar de dragul legendei am acceptat să-i considerăm pe oamenii acelui veac mai ignoranți și mai naivi decît erau în realitate. Ceea ce e remarcabil în cartea lui Prause e faptul că, demistificînd, el nu minimalizează : „Faptul că Cristofor Columb nu și-a dat seama că ceea ce a descoperit el este un nou continent, și nu drumul spre Indiile de Vest, nu-i umbrește cu nimic măreața realizare. Nici faptul că, în urmă cu 500 de ani, vikingul Leif Erikson, pornind din Groenlanda, a ajuns și el, dinspre nord, pe noul continent, și anume în regiunea fluviului Sfîntul Laurențiu“. Și în continuare, spectaculosul din manualele elementare de istorie este temperat și introdus în tiparele „fadei“ realități : afișarea tezelor de către Luther este o legendă, dovedește Prause. Cîtă literatură nu ne-a convins de măreția fără seamăn a asaltului Bastiliei Prause, bazat pe o documentație riguros științifică, declară, însă, sec : „Bastilia nu a fost luată cu asalt“. Pe măsură ce ne apropiem, cronologic, de contemporaneitate, ne dăm seama că tendința istoriei de a cultiva fabula este, uneori, în firea sa. Dar atît din relatarea obiectivă a vieții prințului Potiomkin, a aventurilor falsului primar din Köpenik, cît și din aceea a tragicelor evenimente legate de asasinarea lui Lincoln și Kennedy (ultimele capitole ale cărții) ne dăm seama că legenda are, în unele cazuri, un mobil sociologic, o determinare obiectivă. Nu tot ce e legendar e și fals, în esența sa. Detaliile diferă, însă. Bastilia nu a fost luată cu asalt, e evident. Dar Bastilia a căzut. A căzut în momentul în care devenise un simbol al reacțiunii. Cu alte cuvinte, intrase în legendă înainte de a cădea, iar ceea ce a urmat nu a fost decît o consecință firească a încadrării sale într-o mitologie populară obiectivă. Trecînd de la captivantele tablouri realiste, obiective, ale lui Prause la prefața care însoțea cartea, trebuie să mărturisesc că rezervele Ecaterinei Cimpoieru pot naște, la rîndul lor, rezerve. Fiecare capitol al cărții este amendat că, vrînd să reabiliteze, trece în contrariul său, prin exagerare. Altfel spus, Prause demistifică, mistificînd. Aici trebuie, însă, să ținem cont de faptul că această carte nu este un tratat de istorie. Elocința trebuia obținută oricum. Legenda nu poate fi distrusă prin date seci ci printr-o altă „legendă“... adevărată. Dar, la o lectură binevoitoare, aceste mici incidente trec neobservate. Filmul este de factură polițistă, dar avînd, oarecum, o structură ciudată. Păstrează din maniera genului doar dinamismul acțiunii, dictat de obișnuitele urmăriri. Și, totuși, identificăm pe alocuri o anume tentă persiflantă, emanată mai ales de siguranța, precizia matematică specifică lui San Antonio, comisarul. Cu alte cuvinte, filmul este derutant ; îl urmărim cu același interes impus de creația perfectă a genului, deși bănuim că amintitul comisar va dezlega toate misterele. Ne interesează, însă, ce anume descoperă și de aceea așteptăm fiecare secvență, nu fără emoție. Regizorul Guy Lefranc intenționează, parcă, să demonstreze cum se face un film polițist sau, mai bine zis, vrea să ne ilustreze culisele acestui gen : vedeți aceștia sunt actorii și acesta este subiectul, dorește să spună regizorul. Nu urmează decît derularea peliculei ! Cîteva noutăți în primul rînd una legată de Gerard Barray, care, după o productivă carieră în filmele de capă și spadă, apare intr-unul polițist. De fapt, pentru el schimbate sînt doar culoarea epocii și ritmul de mișcare, pentru că esența acțiunilor rămîne aceeași. Continuînd ideile mai sus menționate ar mai trebui menționată intuiția comisarului San Antonio — interpretat de Gerard Barray —, admirabila lui spontaneitate în improvizație. Singura problemă o constituie pentru el nu depistarea adevărului (pe care-l știe de fapt) ci numărul adversarilor. Așa se face că, de-a lungul a două ore de vizionare, Gerard Barray se joacă — da, acesta este termenul — cu o bandă de gangsteri care, deși bine înarmată și condusă de șefi nu lipsiți de inteligență, par ridicoli șoareci în fața motanului versat. Gerard Barray, alias comisarul San Antonio, prevede totul cu o logică de excepție, își dezarmează adversarul prin infailibilitatea argumentelor, lovește hotărîtor atunci cînd este cazul, apare unde nu te aștepți și își cucerește potrivnicii prin fascinația fizicului. Este meritul regizorului Guy Lefranc de a ști să păstreze un anume echilibru între teza sa normalizatoare și farmecul filmului polițist. Greșește o singură dată și tocmai în final, cînd polițiștii sînt capturați de gangsteri. Scena este gratuită și puțin penibilă pentru că este tratată, cînd nu trebuia, cu seriozitate. Reîntîlnim în film un bun umorist — Jean Richard (inspectorul Berurier), care realizează multe pasaje de un comic consistent. Foarte bună este imaginea în general, memorabile fiind cadrele care filmează urmărirea autoturismului celor doi „mari vinovați", precum și episodul de la cariera de piatră. In cel din urmă, cadrul capătă o valoare simbolică, aparatul de filmat demonstrînd o nebănuită subtilitate. ROMULUS DIACONESCU Beru și comisarul San Antonio i > *s ÍP0 *NjSirîț»<: » COMiSi«!.*. SAN ANttfNn *■ CARNET-* muiicat La pupitrul solistic al concertului de sîmbătă al orchestrei simfonice craiovene a apărut un tinăr talent de 21 de ani din Republica Federală a Germaniei, Grevesmühl. Solistul oaspe Detlev ne-a cucerit cu tinerețea sa, cu temeinicia pregătirii sale, cu vocația sa pentru muzică. Căci în fața noastră n-am avut doar un tehnician de primă clasă, ci și un poet al viorii. Concertul pentru vioară și orchestră de Felix Mendelsohn- Bartholdy s-a bucurat de o tălmăcire de cea mai bună calitate. Publicul auditor craiovean — cunoscut deja pentru deosebita sa receptivitate față de afirmările tinerelor talente — i-a făcut lui Grevesmühl o primire deosebit de caldă, nu totul meritată, astfel că întreg concertul s-a desfășurat intr-o atmosferă propice trăirilor de artă sincere, afectuoase. In convorbirea avută după concert cu tînărul pianist german, acesta a ținut să sublinieze buna impresie pe care i-a făcut-o publicul și să-și exprime sentimentele sale de adîncă gratitudine. — Am cunoscut la Bacău, la Sibiu, Brașov și — aș zice — mai ales la Craiova, un public admirabil, care simte cu adevărat muzica, știe să fie exigent dar și volubil, încurajator cu evoluțiile celor tineri. Orchestra craioveană, condusă de un dirijor de primă clasă cu domnul Teodor Costin, a fost tot timpul alături de mine, ajutîndu-mă să reușesc un concert bun. Le sínt foarte recunoscător și aștept prilejul unei grabnice reîntîlniri. Am discutat apoi despre drumul activității sale muzicale : primele lecții luate în familie, la 6 ani, cu tatăl său și continuate apoi cu mari profesori (Eva Hauptman, Max Rostal, Wolfgang Schneiderman) , primele concerte la vîrsta de 20 de ani, pentru ca un an mai tîrziu să fie încununat cu premiul I la concursul „Jugend musi ziert“ șt la un concurs din Hano vra... Preferințe pentru destul de ascultîndu'l pe Detlev Grevesmühl tînăr muzician la început de drum, un imbold întăritor pentru viitoare confirmări. La tinerețea și talentul lui Detlev Grevesmühl se alătură și o mare modestie — ca un gir al unui necurmat mers înainte. Cu aceste trei deosebite însușiri toate porțile îi stau deschise. TOMA FIRU masivul său repertoriu : Stravinski, Britten, Hindemith, Klebe, Zimmermann și — bineînțeles — clasicii, fără excepție. — Mi-a plăcut foarte mult țara dumneavoastră, oamenii ei. Mi-au plăcut enorm Carpații, care mi-au dat măsura frumuseții peisajului românesc dar și a înălțimii de suflet a românilor. Turneul în România constituie pentru mine, un Campionatul de calificare la volei De aproape două luni, sălile de sport de la liceele nr. 2 și 4 și de la Grupul școlar Electroputere cunosc, in fiecare simbătă după-amiază, o animație deosebită, ocazionată de desfășurarea jocurilor de volei din cadrul campionatului municipal de calificare a juniorilor și școlarilor, la care participă 13 echipe masculine și 6 feminine. La fete, în penultima etapă, s-au înregistrat următoarele rezultate : Liceul pedagogic A — Liceul nr. 2 : 3—0 ; Liceul nr. 4 — Liceul pedagogic B : 3—0 ; Liceul nr. 5 — Liceul nr. 3 : 3—1. In clasament conduce, neinvinsă, formația Liceului pedagogic A, antrenată de prof. Ștefănescu Eugen. Și în seria I masculină s-au consumat partidele penultimei etape. Rezultate . Liceul economic — Grupul școlar,7 Noiembrie : 3—0; Liceul nr. 4 — Grupul școlar auto : 3—0 ; Grupul școlar Electroputere — Liceul nr. 53—1. Pe primul loc în clasamentul seriei conduce, cu 10 puncte din tot atâtea posibile, Liceul nr. 4 (prof. Dobre Viorel). In cea de-a doua serie masculină s-au consumat jocurile ultimei etape, soldate cu următoarele rezultate : Liceul nr. 2 — Grupul școlar energetic: 3—1 ; Liceul nr. 1 — Grupul școlar C.F.R.: 3—2; Liceul agricol X—Liceul pedagogic : 3—0. Primul loc (10 puncte și setaveraj 15—1) a revenit echipei Liceului agricol 1, antrenată de prof. Andrei Ionela. A. MARAȘTEANU, coresp ează din meciul de volei versitatea București (3—2) dintre Electroputere și Uni- Foto : I. Tescoveanu FOTBAL FEMININ Electroputere - Universitatea: 2-1 (2-1) Iată că așteptata revanșă a vut loc. Programînd-o într-o i cu puțin fotbal, organizatorii au reușit să atragă, din nou, pe tadionul Tineretului, un public numeros. După cum s-au mișcat în teen, fotbalistele de la Electroputere au părut mai bine puse a punct cu condiția fizică, arăînd că au și o pregătire tehnico-tactică superioară colegelor or. De fapt, acestea au fost iimele care au hotărît în final notoria la limită. Fotbalistele de la Electroputere au condus cu 2—0 prin golurile înscrise de către Osman (10) și Ungureanu (15) în timp ce universitarele au reușit singurul lor gol în poarta adversarelor prin Preda, în min 35. Și în această partidă s-a impus în mod deosebit jucătoarea Vlad Ileana, o speranță a fotbalului feminin craiovean. Pentru că de la prima întîlnire, loturile celor două echipe au fost reîmprospătate, apărînd noi jucătoare, prezentăm formațiile care au evoluat sub conducerea arbitrului I. Croitoru : Electroputere : Bar — Geangu, Stancu, Barbu (Mitrică), Firțulescu — Lazăr (Militaru), Cojocaru — Osman, Ungureanu, Vlad, Andrei (Săndulescu). Universitatea: Albăstroiu — Olteanu (Petrișor), Bran, Oțet (Stegaru), Mincel — Șerban, Ursu — Dițoiu, Liss, Preda, Ioan, ȘT. GURGUI, coresp. * teatru ■iilonal, orele 19,30 ; ANOTIMP. „Patria" (telefon 13850), filmul : BERU ȘI COMISARUL SAN ANTONIO orele : 9 ; 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. „Central“ (telefon 14029) filmul I LA NORD PRIN NORD-VEST, (ambele serii), orele 11 ; 15,30 ; 13 ; 20,30. „30 Decembrie" (telefon 21080), filmul : ANGELICA ȘI SULTANUL, orele sau 11 : 15 ; 17 ; 19 ; 21. „23 August“ (telefon 14448), Óimul :CORABIA NEBUNILOR (ambele serii), orele : 11 ; 14 ; 17 ; 20. „Tineretului“ (telefon 12228), filmul ALEXANDRU CEL FERICIT, orele 10 ; 16 ; 19,15. „8 Mai“ (telefon 14285) filmul „AM DOUA MAME ȘI DOI TAȚI, orele 10 . 16—20 în continuare. ★ „30 Decembrie“ — Băilești, filmul , PIANELE MECANICE „Arta“ — Calafat, filmul : PE PLAJELE LUMII „3 Mai" — Filiași , filmul ; ÎNVĂȚĂTORUL „Victoria“ — Segarcea , filmul; CĂSĂTORIE PRIPITA. ANUNȚ DE FAMILIE Profund îndurerați, dr. Mihăilescu Elena (soție) și Victor (fiu), anunță încetarea din viață a dr. Mihăilescu Gheorghe. înhumarea va avea loc joi 4 dec. 1969, orele 13, la cimitirul Ungureni — Craiova. 46 a*TM va semnala lapoviță. Vîntul va sufla potrivit, cu intensificări locale, din sectorul estic. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între S și 8 grade, iar minimele între 0 și 4 grade. Timpul probabil pentru urmoarele 24 de ore e vreme ume cu cerul acoperit. Vor cădea prei sitații sub formă de ploaie îurnită. In regiunile de munte Acum e acum !„. (Urmare din pag.i) jeze undeva mai sus in clasament, ceea ce ne bucură și ne determină să le acordăm prima șansă în această partidă. Deci, pronosticul nostru . 1. In celelalte partide ce se mai dispută azi credem într-o victorie a Argeșului în meciul cu Dinamo București și... am dori un... în partida Rapid Petrolul, știți dumneavoastră de ce !... übelíogi CRAIOVA ; mile de undă de 206 și 228 m. 3 DECEMBRIE 17,00 .1.^uiojurnal, buletin meteoritier. 17,10 Pe marginea Jiului — muzică populară. 17,30 Preocupări cotidiene. Noile cartiere și pregătirea lor pe timpul iernii. 17,40 Album de romanțe. 18,00 Familie, educație, răspundere. De la politețe la respectul pentru om. 18,10 Te apăr și te cînt — program de cîntece. 18,20 Experiența pozitivă din acest an la startul noului an, preferată.tru fiecare melodia JOI 4 DECEMBRIE 6.30 Emisiune pentru sate. Valorificarea superioară a terenurilor în pantă. 6,40—7,00 Soliști și orchestre de muzică populară. vinzări Vînd autoturism FORD TAUNUS 17 M SUPER, eventual schimb și primesc diferența. B-dul Republicii 100. Loco. (698) ÎNAINTE * CARNET• Cinemasocrat'O MIERCURI 3 DECEMBRIE 18.00 Studioul pionierilor. Mari prietenii literare : Eminescu și Creangă. 18.25 Primii între egali. Program folcloric. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Intermezzo muzical. 19.30 Anchetă socială. Succesul este o șansă . 20.00 Telecinemateca. Micul Lord. 21.40 Reflector. Telefoileton cotidian. 21.55 Fotbal. Cehoslovacia,.— Ungaria. Transmisiune de la Marsilia. In pauză 5 telejurnalul de noapte. 23.35 închiderea emisiunii. ÜJ 3 — XII — 1969 Alături de alți cetățeni, In magazinul alimentar cu autoservire din Calea Severinului se afla și Nicolae Emilia din Țicleni-Gorj. Observînd că fiecare pune în coșuleț ceea ce dorește, a procedat la fel, luind din rafturi o sticlă de un litru cu coniac, o sticlă de un litru cu vermut alb și o cutie de conserve cu carne de porc. Numai că, in vreme ce clienții plăteau, ea a șters-o din magazin fără să scoată un ban din buzunar. Personalul magazinului a observat insă fapta, urmărind și reținînd hoața. Ea a fost dată pe mina miliției pentru efectuarea cercetărilor. La Uzina „Electroputere“ au fost sparte cîteva dulapuri din care s-au furat scult. După spargere, hoții au fugit la secția betoane a I.C.S.I.M. — Craiova. Au fost insă repede descoperiți și deferiți organelor de miliție care au dispus reținerea lor în vederea cercetărilor. Cei doi sînt : Păloiu Dumitru de 19 ani și Rotaru Ion, de 26 de ani, muncitori necalificați, ambii din comuna Lipov. In cursul unei acțiuni pentru controlul circulației, șoferul Lucan Ion de la Direcția teritorială de gospodărire a apelor Craiova a fost găsit transportînd, cu un microbuz al unității citate, un număr de 6 baloturi de firmă ochiuri, fără forme legale. Sirma fusese sustrasă de șofer în complicitate cu Oprescu Mihail din Piscul Sadovei, Dinu Ion din Drănic și Constantin Andrei din Vîrvor, salariați ai direcției amintite. Pentru furt din avutul obștesc, ei își vor primi sancțiunea bine meritată. Luna cadourilor“—ediția 1969 55 (Urmare din pag. I) de cofetărie ale I.A.P. „Cofetarul“ și T.A.P.L., în număr de 10, situate pe străzile Unirii, A. I. Cuza, Severinului, Brazda lui Novac și Leonte Filipescu, vor pune la dispoziția cumpărătorilor un bogat sortiment de prăjituri, torturi, produse zaharoase,dulciuri și ciocolaterie, din cadrul cărora nu vor lipsi mult apreciatele figurine de ciocolată „Moș Gerilă“, pregătite în laboratoarele proprii. Laboratoarele I.A.P. „Cofetarul“ și T.A.P.L. oferă consumatorilor, pe bază de comenzi făcute la unitățile de cofetărie preferate, orice cantități de preparate de cofetărie-patiserie. In sectoarele de confecții, tricotaje, galanterie, marochinărie și încălțăminte, 12 unități oferă „cadoul preferat“ pentru noi născuți, cei mici și cei dragi. In sfîrșit, în sectorul metalo-chimice 10 unități aflate în centrul comercial, cît și în cartierele orașului, pun la dispoziția cumpărătorilor un variat și bogat sortiment de podoabe pentru pom, felurite jucării, din care nu vor lipsi jucăriile metalice, articole de sport, bijuterii, mobilă pentru copii etc. începînd cu 10 decembrie vînzarea pomilor de iarnă va fi asigurată de către toate magazinele de legume-fructe, iar prin librării și debite se va desface un variat sortiment de podoabe pentru pom și scrisori-felicitări. — Ce surprize se vor oferi celor mici ? — O surpriză plăcută pentru cei mici o va constitui tradiționala întîlnire cu „Moș Gerilă“ intr-un local situat pe strada M. zarul Kogălniceanu, denumit „BaMoș Gerilă“, amenajat intr-un cadru natural de brazi, cu aspecte din lumea basmelor. Acest bazar se va deschide la 15 decembrie, iar întîlnirea celor mici cu „moșul“ se va face începînd cu 18 decembrie, zilnic, între orele 17,30—18,30. Pretențios din cale-afară, „moșul“ va fi întîmpinat cu un spectacol deosebit al copiilor pe care-i oferă „Teatrul de păpuși“. In cadrul acestui grandios bazar, organizațiile comerciale vor desface, prin mari expoziții, cele mai bogate și, frumoase podoabe de pom, jucării, mobilă pentru copii, articole de sport, lenjerie și tricotaje, dulciuri și prăjituri, suporți pentru pom, fructe, cărți de povești și felurite jocuri. „Moș Gerilă“ se va întîlni cu copiii și la casele lor, începînd de la 20 decembrie, în baza solicitărilor pe care părinții le vor adresa gestionarului acestui bazar. La bazar părinții vor găsi afișat modul transportării cadourilor la domiciliu, planificarea deplasărilor și data cînd începe colectarea cadourilor , cumpărătorii vor avea posibilitatea să procure cadourile preferate de la orice magazin din rețeaua comercială, cît și de la „Bazarul Moș Gerilă“, pe care le vor preda gestionarului-colector însoțite de adresa exactă, data convenabilă, achitînd în prealabil costul transportului. O ultimă etapă a surprizelor pentru cei mici o constituie „Orășelul copiilor“, unde organizațiile comerciale participă cu tonete, chioșcuri și caravane și unde, după satisfacerea distracțiilor, vor pute găsi produsele necesare reconforțării. — în scopul intensificării reclamei comerciale, care și măsurile ce s-au întreprins si se vor întreprinde ? — Pe baza unui plan de măsuri minuțios întocmit de Drecția comercială județeană reclama comercială va cunoași în acest an un salt calitativ. Astfel, 32 de unități cu vitrine tematice și 18 expoziții cu vînzare permanentă vor participa 1 concursul dotat cu premii , județ și țară. Mărfurile vor beneficia de un ambalaj specia imprimat cu reclama adecvat Elementul de atenționare cadrul reclamei comerciale vi căpătă o expresie deosebit prin folosirea reclamei luminoase cu tuburi fluorescente la u număr de șase unități, mențnerea în stare de funcționare firmelor și reclamelor luminoase existente, iluminatul deoseb at vitrinelor și interioarelor unităților, cît și prin folosirea une efecte de lumină în cadrul vitrinelor. Atelierul de reparații intercooperatist, cu sediul în Craiova, str. Păltiniș nr. 1, angajează urgent: — 2 ingineri constructori, pentru proiectare j — un șef de depozit; — lăcătuși mecanici, sudori, electricieni; încadrarea — conform H.C.M. 1053/1964. întreprinderea transporturi Craiova angajează urgent mecanici auto și șoferi pentru autobuze, cu vechime efectivă de conducere a autovehiculelor de peste 3 ani. Condiții de salarizare conform H.C.M. 914/1968. COOPERATIVA Secția „Autoservice“, str. Prelungirea Severinului nr. 172, telefon 14032, anunță toți posesorii de autoturisme în garanție și postgaranție, că face reparații de bună calitate și în termen, avînd piese de schimb pentru orice marcă de autoturism. Cooperativa dispune de meseriași cu înaltă calificare. Plata reparațiilor se poate face și în rate.