Inainte, martie 1970 (Anul 27, nr. 7773-7798)

1970-03-26 / nr. 7794

JOI B3BBE3 ANUL XXV» ttj Hr* 77*4 . 4 PAGINI : • 30 BANI . DESCHIDEREA LUCRĂRILOR SESIUNII MARII ADUNĂRI NAȚIONALE La București, au început, miercuri dimineața, lucră­rile sesiunii a patra a celei de-a șasea legislaturi a Marii Adunări Naționale. Marele­ sfat al țării ia in discuție documente de mare importanță pentru dezvol­tarea in continuare a Ro­mâniei socialiste. Mărturie elocventă a democratismu­lui profund ce caracterizea­ză întreaga noastră viață politică, economică și soci­ală, aceste documente sunt rodul unor largi consultări, în cadrul cărora oameni ai muncii, specialiști in di­verse domenii au făcut pro­puneri prețioase pentru perfecționarea activității economice în vederea valo­rificării într-o măsură și mai mare a resurselor ma­teriale și umane ale țării, în actuala sesiune, deputa­ții vor dezbate, de aseme­nea, probleme principale ale politicii externe promo­vate de Republica Socia­listă România. La lucrări iau parte de­putații Marii Adunări Na­ționale, precum și nume­roși invitați — conducători de instituții centrale și or­ganizații obștești, activiști de partid și de stat, perso­nalități ale vieții econo­mice, științifice și culturale, ziariști. In lojile Marii Adunări Naționale erau prezenți șefi ai misiunilor diplomatice acreditați în țara noastră. Se aflau, de asemenea, nu­meroși corespondenți ai presei străine. Ora 10. Deputații și invi­tații au întîmpinat cu în­delungi aplauze pe condu­cătorii partidului și statu­lui. In loja din dreapta au luat loc tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Vir­gil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Dra­gan, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Du­mitru Popa, Dumitru Po­­pesc­u, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. In loja din stînga se a­­flau membrii Consiliului de Stat. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarășul Ștefan Voitec, președintele Marii Adunări Naționale. Marea Adunare Națio­nală a adoptat in unanimi­tate următoarea ordine de zi: 1. Proiectul Legii orga­nizării producției și disci­plinei muncii in unitățile socialiste de stat. 2. Proiectul Legii pri­vind organizarea și contro­lul calității produselor. 3. Proiectul de Lege pri­vind regimul ocrotirii unor categorii de minori. 4. Cu privire la activita­tea internațională a Repu­blicii Socialiste România în anul 1969. Intrîndu-se în ordinea de zi, deputatul Petre Lupu, ministrul muncii,­­"a" "pre­zentat Expunerea la pro­iectul Legii organizării producției și disciplinei muncii în unitățile socia­liste de stat. După cum se știe, acest proiect de lege a fost pu­blicat în prealabil in presă și amplu dezbătut in orga­nizațiile sindicale cu ma­sele largi de oameni ai muncii, cu care prilej i s-au adus îmbunătățiri. Deputatul Gheorghe Va­­silichi, președintele Comi­siei pentru sănătate, mun­că și asigurări prezentat raportul sociale­­a comun al acestei comisii și al Co­misiei juridice la proiectu­l de lege în dezbatere. In continuare, s a trecut la discuția generală. Au luat cuvîntul deputații: Ștefan Boboș, prim-secretar al Comitetului județean — Neamț al P.C.R., președin­tele Consiliului popular ju­dețean, Gheorghe Stoica, maistru la Uzina mecanică „Muscel“ din județul Argeș, Vasile Ardeleanu, directo­rul Schelei de extracție — Boldești, județul Prahova, Mihai Obornyi, secretar al Comitetului județean — Harghita al P.C.R., Ion Cotoț, secretar al Consiliu­lui Central al Uniunii Ge­nerale a Sindicatelor, Veronica Ardelean, direc­tor al Fabricii de antibiotice din Iași, Marin Tudoran, directorul întreprinderii a­­gricole de stat — Medgidia, din județul Constanță, Marin Enache, secretarul Comitetului de partid al Uzinei ,,23 August“ din Ca­pitală, Constantin Pitaru, maistru la Uzinele „înfră­țirea" din Oradea, Marcel Dobra, președintele coope­rativei agricole de produc­ție din comuna Gîrbov, ju­dețul Ilfov, Ioan ministrul industriei Avram, con­strucțiilor de mașini, Nicolae Rovinaru, prim-se­cretar al Comitetului jude­țean — Teleorman al U.T.C. La amiază, lucrările in ședința plenară s-au între­rupt, urmînd a fi reluate joi dimineața. Comisiile juridică, pen­tru industrie, construcții și transporturi, pentru sănă­tate, muncă și asigurări so­ciale ; pentru consiliile populare și administrația de stat; pentru învăță­mint, știință și cultură s-au în­trunit apoi pentru exami­narea in continuare a pro­iectelor de legi înscrise pe ordinea de zi a sesiunii. (Agerpres) JURNAL DE CAMPANIE Alături pe aproape 40 la sută din suprafața prevăzută Cele 21 secții de mecanizare aparținînd I.M.A. Circea s-au pregătit din timp pentru campania agricolă de primăvară. Cînd timpul a permis, primele tractoare au și ieșit în cîmp, avind 625 ha și pregătind pentru însămînțări 120 ha. Bilanțul prime­lor zile de lucru este fructuos : au fost arate circa 40 la sută din suprafețele prevăzute a fi omorîte în primăvară. Lucrări in grădina de legume Peste 25 de țărănci cooperatoare participă zilnic la însă­­mințatul și plantatul diferitelor legume la C.A.P. Izvoru. In numai două zile, cooperatoarele au semănat 2 ha cu mazăre de grădină, 1 ha cu usturoi, 4 ha cu cartofi de vară. De asemenea, a început plantatul cepei pe 30 ha. în solar s-au plantat 10 ari cu varză timpurie și se lucrează la săditul, la foc definitiv, al roșiilor. Asigurarea bazei furajere La C.A.P. Cerăt se acordă o atenție deosebită asigurării bazei furajere. Cele 156 ha cu lucerna au fost fertilizate cu îngrășăminte chimice, pășunea naturală a fost curățată de ar­bori, scaieți, s-au îndepărtat mușuroaiele etc. în planul de pro­ducție din acest an s-a prevăzut extinderea suprafeței de lu­cerna cu încă 15 ha și cultivarea cu porumb siloz și borceag a circa 40 ha. Plantări de viță de vie In acest an, plantația de viță de vie a C.A.P. Ghercești se extinde cu încă două hectare. Terenul a fost desfundat și pre­gătit din toamnă, iar acum țăranii cooperatori au început plantatul viței. In același timp, se lucrează la completatul golurilor pe 13 ha plantație tînără. Materialul săditor — 16 000 vițe altoite pentru struguri de masă — a fost procurat prin AGROSEM. In livadă se lucrează la tăiatul de primăvară al pomilor. Ierbicidarea culturilor de cîmp Pentru prima dată, cooperativele agricole de producție din raza de deservire a I.M.A. Plopșor vor aplica ierbicidarea cul­turilor de porumb, floarea-soarelui și in. Pentru aplicarea co­rectă a ierbicidelor, o dată cu semănatul, întreprinderea pen­tru mecanizarea agriculturii Plopșor a și pregătit cinci mașini pentru stropit și prăfuit ce vor fi folosite de cooperativele agricole din Plenița, Perișor, Caraula, Terpezița și Orodel. Secvență de muncă Fabrica de confecții Craiova La uzina „Electroputere" Craiova se montează un nou lot de transformatoare Uni­i­­ evidențiate e ramura Industria panificației Dolj Ieri a avut loc festivitatea prilejuită de înmînarea Diplo­mei de unitate evidențiată în întrecerea socialistă pe țară, în ramura morărit și panifica­ție, pe anul 1969, colectivului in­dustriei panificației Dolj. Președintele comitetului de di­recție al întreprinderii, tov. Ion Man, a înfățișat succint preo­cupările muncitorilor, ingineri­lor și tehnicienilor pentru în­deplinirea exemplară a sarci­nilor de plan. Cei prezenți au reținut, între altele, faptul că, în anul trecut, planul produc­ției globale și marfă a fost de­pășit cu 13,3 procente, produc­tivitatea muncii a sporit cu 3,3 la sută, iar volumul bene­­ficiilor suplimentare a fost de 3 130 000 lei. De asemenea, s-au livrat peste plan 5 984 tone produse de panificație într-o variată gamă de sortimente. Intr-o atmosferă entuziastă, tov. Constantin Sava, membru al biroului executiv al Uniu­nii sindicatelor instituțiilor ad­ministrative de stat și consi­liilor populare, a înminat reprezentanților industriei pani­ficației Dolj trofeul vredniciei în muncă . Diploma de unitate e­­vidențiată pe ramură. Ing. Eca­­terina Teodorescu, președintele comitetului sindicatului, Nicolae Tim­poi, șeful secției a II-a, muncitorul frămîntăto­r Ion Murgilă și ing. Rodica Bițoianu și-au exprimat satisfacția pen­tru prețioasa distincție acorda­tă colectivului lor angajin­­du-se, totodată, să muncească fără preget, împreună cu cei­lalți salariați pentru a pune la dispoziția populației pîine și alte produse de panificație de o tot mai bună calitate, într-o gamă sporită de sortimente. Au luat apoi cuvîntul tovară­șii ing. Ștefan Duță, vicepreșe­dinte al Consiliului popular ju­dețean Dolj, ing. Marin Năsta­­sie, prim-vicepreședinte al Consiliului popular municipal Craiova, Lucian Siam, reprezen­tant al Comitetului de Stat pen­tru Administrația și Economia Locală, Păun Segărceanu, mem­bru al biroului Consiliului mu­nicipal Craiova al U.G.S.R., care au adresat călduroase felicitări harnicilor panificatori. Competitivitatea, calitatea eiența economică, criterii și efi­­defi­nitorii în activitatea de producție Convorbirea noastră cu tov. ing. CORNEL MARINA, director general al Combinatului industriei alimentare Dolj In preocupările complexe pentru diversificarea și crește­rea calitativă a producției de bunuri alimentare, colectivele din unitățile de producție ale Combinatului industrial alimen­tare Dolj au încheiat cel de-al patrulea an al cincinalului cu realizări însemnate în ceea ce privește îmbunătățirea calității și sporirea eficienței economice în direcționarea unor activități noi pentru anul 1970 și sarci­nile viitorului plan cincinal Aceste preocupări complexe și sarcinile de viitor au constituit obiectul convorbirii noastre cu tov. CORNEL MAJINA, director general al Combinatului indus­triei alimentare Dolj. — Desigur că activita­tea din 1969 a pus în fața consiliului de adminis­trație probleme vaste ale organizării și funcționă­rii combinatului, ale asi­gurării unor criterii care angajează răspunderi noi. In ce se materializează preocupările și măsurile inițiate ? — Activitatea din anul 1969 a demonstrat, intr-un fel, pa­tentele capacitive ale munci­torilor și cadrelor tehnico-in­ginerești din unitățile de in­dustrie alimentară aparținînd Combinatului de profil din Dolj. Descoperirea unor resur­se legate de folosirea mai bună a capacităților de producție, or­ganizarea științifică a producți­ei și a muncii ne-au prilejuit un bilanț valoros în sensul că sarcinile de plan au fost de­pășite cu 0,3 la sută la valoa­rea producției globale, 2,2 la sută la producția marfă, cu un spor la producția marfă de pes­te 36 milioane lei. Aceasta ne­ a permis să recuperăm pierderile din primele nouă luni ale anu­lui trecut, pierderi care repre­zentau, la valoarea producției globale, circa 17.350.000 lei. In perioada analizată am obținut suplimentar 6230 tone făină, 170 tone biscuiți, 44 tone paste făi­noase, 163 tone zahăr, 1961 tone ulei, peste 300 tone brînzeturi etc. Totuși, aceste rezultate, la obținerea cărora au adus o con­tribuție importantă colectivele de muncă din fabricile morărit, paste făinoase și biscuiți, zahăr și ulei, vinuri și băuturi alcoo­lice, nu se situează la nivelul posibilităților. Din lipsa unor materii prime agricole și a fap­tului că nu s-au respectat con­tractele încheiate pentru carne, lapte de vacă și s-au produs în­­tîrzieri la Fabrica de conserve și legume din Calafat, sporurile de producție preconizate de noi nu s-au putut realiza. In ciuda multor neajunsuri, problemele legate de creșterea eficienței economice au fost re­zolvate cu multă competență și bilanțul definit recent eviden­țiază o diminuare a cheltuielilor la prețul de cost, al întregii pro­­­­moții marfă, cu suma de 5 928 000 lei și un beneficiu su­plimentar de circa 13 390 000 lei. La aceasta se adaugă și faptul că în anul trecut, în activitatea noastră s-au aplicat 21 de studii privind organizarea pe baze su­perioare a producției și a mum­ii, studii cu o eficiență econo­mică totală de peste 2 milioane lei.­­ In virtutea rezultate­lor bune, un ansamblu, a experienței acumulate, ce preconizați pentru viitor, date fiind sarcinile reve­nite în 1970 ? — Planul de stat revenit co­lectivelor de muncă din Com­binatul­­­ industriei alimentare Dolj în acest ultim an al cin­cinalului marchează o creștere, la valoarea producției globale cât și a producției marfă, cu 6 la sută față de realizările anu­lui 1969. Această creștere este determinată și de faptul că vor intra în funcțiune noi capaci­tăți de producție la Fabrica de Ing. GHEORGHE ELOREA (Continuare în pag. a IlI-a) In serele din Ișalnița se controlează stadiul de vege­tație a culturilor Foto : ȘTEF AN IONESC (J Ui. Segarcea producție globală de 18 705 000 lei și să înscrie, totodată, la ca­pitolul beneficii suma de 1 981 000 lei, cu peste 1 100 000 lei mai mult decât cele planifica­te. Pentru fiecare 1 000 lei pro­ducție globală, mecanizatorii de la I.M.A. Segarcea au înregis­trat cheltuieli cu 46 lei mai pu­țin decât cele planificate. Cu sprijinul mecanizatorilor, cooperativele agricole deservite au obținut producții sporite la culturile de porumb, floarea­­soarelui, sfeclă de zahăr și plante furajere. La C.A.P. din Valea Stanciului, Horezu Poe­­nari, Bîrza, Drănic, Padea, Gre­cești și Gîngiova, de pildă, s-au înregistrat în medie cite 3 200— 4 200 kg porumb boabe, 1900— 2 200 kg semințe de floarea­­soarelui și 25 000—36 009 kg ră­dăcini de sfeclă de zahăr la hectar. Înalta distincție acordată mecanizatorilor de la I.M.A. Segarcea constituie un stimu­lent pentru un plus de efort și energie în activitatea in care s-au angajat de a realiza in a­­cest an o producție globală de 18 500 000 lei și un beneficiu de 950 000 lei, cu cheltuieli pen­tru fiecare mie de lei producție globală de numai 811 lei. întreprinderii pentru mecani­zarea agriculturii Segarcea i s-a decernat diploma de unitate fruntașă p­e ramură pentru me­rite deosebite în realizarea pla­nului de producție pe­ 1969. Desfășurînd o intensă activi­tate, cele 13 secții de mecani­zare au reușit să realizeze o I 'ij IjlifâU'l • Expoziție de artă fotografică In cadrul manifestărilor or­ganizate in întimpinarea zilei de 9 Mai — Ziua independen­ței de stat a României, Ziua victoriei asupra fascismului, în sala Casei județene a creației populare a avut loc vernisa­jul expoziției itinerante de ar­tă fotografică „De strajă pa­triei“. Cuvintul inaugural a fost rostit de tov. general maior Dumitru Pletos. Expoziția, deschisă in pre­zența unui numeros public, cu­prinde 110 lucrări de artă fo­tografică inspirate din activi­tatea militarilor Forțelor Ar­mate ale patriei noastre. Ea rămîne deschisă pină la mijlo­cul lunii aprilie a.c. • Schimb de ex­periență pe teme culturale La Casa de cultură a sindi­catelor are loc astăzi un schimb de experiență cu te­ma : „Metode și mijloace ale activității cultural-educative de masă in sprijinul îndepli­nirii sarcinilor profesionale și întăririi disciplinei in mun­că“. La acest schimb de expe­riență participă membrii co­mitetelor sindicatelor din în­treprinderile și instituțiile de pe raza municipiului Craiova.­ ­ Colocviu Con­stantin Brâncuși Recent, în cadrul Universi­tății populare a municipiului București, cunoscutul critic de artă craiovean V. G. Paleolog a făcut o interesantă expune­re despre viața și creația lui Constantin Brâncuși. Expune­rea a interesat într-atît publi­cul auditor, incit, la cererea generală, conducerea universi­tății a reprogramat o manifes­tare similară. Astfel, astăzi du­­pă-amiază, in sala Dalles, V. G. Paleolog și Petru Comarnescu vor susține un viu dialog pe marginea a două lucrări brân­­cușiene : „Sărutul“ și „Porta­lul iubirii“. Infringere (alegorică »a Constanța Farul—„U“ Craiova: 4-0 C2-0) Lipsiți de serviciile a trei titulari ai apărării (Ni­­culescu, Mincă și Bîtlan — accidentați) studenții craioveni au intrat pe gazonul stadionului ,,1 Mai“ din Constanța cu un sistem defensiv improvizat. Trecerea lui Ivan pe postul de fundaș central și a lui Neagu ca mijlocaș a dus la ruperea echipei de la mijloc, tocmai acolo pe unde constănțenii au re­ușit să organizeze acțiunile ofensive. Meciul începe printr-un iureș constănțean, ca, du­pă exact un minut, A. Popescu să-l faulteze pe D. Popescu. Kalló a executat lovitura de la 20 m și Tufan a împins mingea sub bară , 1—0. Farul con­tinuă să atace punînd în derută fragila apărare craioveană. In min. 4, Niță expediază primul șut craiovean la poartă, ca, după două minute, tot el să tragă puternic, dar puțin peste bară. Pentru a face față jocului dezlănțuit al gazdelor, Strîm­beanu se retrage mult în fața fundașilor. Martinovici și Bălan vin și ei spre mijlocul terenului, în față ră­­mînînd doar Gblemenco și Niță. Practicînd neins­pirat jocul la ofsaid, echipa craioveană facilitează adversarei sale, în min. 15, posibilitatea de a în­scrie un nou gol, prin Sorin Avram. în continuare, studenții reușesc cîteva atacuri la poarta Farului, obținînd două cornere rămase fără rezultat. In min. 20, Oprea este schimbat cu Papuc. Fină la pauză, consemnăm atacuri la ambele porți, perioadă în care Bălan, Niță și Oblemenco reușesc să șuteze, dar Ștefănescu reține, în min. 43, Niță scapă o bu­nă ocazie de a înscrie. La reluare, tot constănțenii au inițiativa, insta­­lîndu-se în careul craiovenilor. In această parte a jocului sînt evidente atît oboseala turneului irani­an, cît și o inexplicabilă derută a studenților cra­ioveni. Presingul gazdelor obligă pe craioveni ca în min. 47 să acorde două cornere. La al doilea, balonul e respins în teren de apărătorii craioveni, dar mijlocașul Tănase înscrie cu un șut fulgerător de la 20 de metri și scorul devine 3—0. O revenire de zece minute a oaspeților nu mai poate schimba nimic. In min. 80, Sasu pecetluiește scorul final de 4—0. FARUL : Ștefănescu — Antonescu, Mareș, Koska, Pleșa — Tănase, D. Popescu — Sorin Avram, Sasu, Tufan, Kalló. UNIVERSITATEA : Oprea/4 (Papuc/7) — A. Po­­pescu/5, rană/5, Ivan/7, Velea/5 — Strîmbeanu/8, Neagu/5 — Martinovici/5, Niță/7, Oblemenco/6, Bă­­lan/6. VIRGIL VASILESCU

Next