Inainte, martie 1970 (Anul 27, nr. 7773-7798)
1970-03-28 / nr. 7796
% % încheierea lucrărilor sesiunii Marii Adunări Naționale * Cea de-a treia zi a lucrărilor sesiunii Marii Adunări Naționale a fost consacrată dezbaterii politicii internaționale a Republicii Socialiste Romănia. In In sală se aflau deputamarelui sfat al țării, precum și numeroși invitați —■ conducători de instituții centrale și organizații obștești, activiști de partid și de stat, personalități ale vieții economice, științifice și culturale, ziariști. Printre invitați se aflau șefi ai misiunilor diplomatice acreditați la București și numeroși corespondenți ai presei străine. Deputații și invitații au intîmpinat cu vii și puternice aplauze pe conducătorii partidului și statului, tovarășii: Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Dragan, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. Deschizînd lucrările, președintele Marii Adunări Naționale, Ștefan Voitec, a dat cuvintul deputatului Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, care a prezentat Darea de seamă cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România în anul 1969. La dezbaterea generală au luat cuvântul deputații: Mihai Dalea, președintele Comisiei pentru politica externă a Marii Adunări Naționale, Gheorghe Roșu, prim-secretar al Comitetului județean — Bacău al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, Stanciu Stoian, secretar general al Ligii române de prietenie cu popoarele din Asia și Africa, Mihail Lupșan, maistru la Combinatul siderurgic din Reșița, general-locotenent Ion Coman, adjunct al ministrului forțelor armate, Eduard Eisenburger, președintele Consiliului oamenilor muncii de naționalitate germană, Ion Ursu, președintele Comitetului de stat pentru energie nucleară, Ștefan Peterfi, vicepreședinte al Consiliului de Stat,, președintele Consiliului oamenilor muncii de naționalitate maghiară, Ion Spătărelu, președintele cooperativei agricole de producție „Gheorghe Doja", județul Ialomița, Ion Dumitrescu, președintele Uniunii Compozitorilor, și Maria Groza, vicepreședinte al Marii Adunări Naționale, vicepreședintă a Consiliului Național al Femeilor. In numele M.A.N., tovarășul Biroului Ștefan Voitec doptarea a propus apoi aunei hotărîri a Marii Adunări Naționale cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România în anul 1969, hotărîre care a fost examinată și însușită de (Continuare în pag. a IlI-a) DAREA DE SEAMA cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România în anul 1969 — prezentată de tovarășu Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe — Stimați tovarăși. Din însărcinarea guvernului, am deosebita cinste de a înfățișa înaltei noastre Adunări activitatea internațională desfășurată de statul român în anul 1969. Politica externă a țării noastre se dezvoltă în unitate dialectică, în armonie deplină cu politica internă, servind edificării societății socialiste multilateral dezvoltate. Succesele importante obținute de poporul român în făurirea vieții sale noi, în înaintarea continuă pe calea progresului și civilizației, reprezintă o contribuție de seamă la cauza consolidării socialismului, la creșterea prestigiului și forței sale de atracție, în spiritul politicii consecvente a partidului și statului de profundă responsabilitate pentru destinele poporului român, pentru viitorul omenirii, țara noastră și-a adus contribuția la promovarea relațiilor de colaborare între toate statele, în vederea soluționării problemelor majore ale vieții internaționale, statornicirii păcii și securității în Europa și în întreaga lume. Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, înscris în viața poporului ca un eveniment de importanță istorică, a dat o înaltă apreciere politicii externe a partidului și guvernului nostru, a stabilit obiectivele și liniile ei directoare, întreaga activitate a guvernului român de înfăptuire a politicii externe s-a desfășurat sub îndrumarea permanentă a conducerii de partid și de stat, nemijlocit a tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Considerînd că normalizarea reală a vieții internaționale, consolidarea păcii și securității reclamă dezvoltarea și întărirea legăturilor bilaterale, România a acționat și acționează cu perseverență în vederea amplificării relațiilor cu statele din întreaga lume, în anul 1960, țara noastră a stabilit relații diplomatice cu Guvernul Revoluționar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud, cu Bolivia, Ciad, Niger, Malayezia, Uganda și Noua Zeelandă. România întreține astăzi relații diplomatice și consulare cu 95 de state. La baza relațiilor cu toate statele, România așează principiile — care capătă o importanță sporită în viața internațională și o adeziune tot mai largă din partea popoarelor — ale respectării independenței și suveranității naționale, egalității in drepturi, avantajului reciproc, neamestecului în treburile interne, dreptului fiecărui stat de a hotărî de sine stătător asupra politicii sale interne și externe. Așezînd neabătut prietenia, alianța frățească și colaborarea multilaterală cu toate țările socialiste în centrul politicii sale externe, România a desfășurat o activitate intensă de adîncire și extindere a relațiilor politice, economice, cultural-științifice cu statele socialiste. în acest cadru se înscriu întîlnirile tovarășilor Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer cu tovarășii Leonid Brejnev și Alexei Kosîghin, cu tovarășii Wladyslaw Gomulka, Marian Spychalski și Jozef Cyrankiewicz. De asemenea, au avut loc două intîlniri între tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito, precum și întrevederi președintele Consiliului între de Miniștri ai Republicii Socialiste România și președintele Vechi Executive Federale a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia. S-au realizat, totodată, contacte și convorbiri, la diferite niveluri, cu R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacă, R. D. Germană, R. P. Ungară. Relațiile țării noastre cu R. P. Albania au evoluat intr-un spirit de înțelegere reciprocă, existînd posibilități pentru extinderea lor în viitor: întîlnirile și discuțiile purtate au condus la adîncirea colaborării, au pus în evidență noi posibilități de extindere a relațiilor bilaterale, în avantajul tuturor părților, au prilejuit schimburi utile de vederi asupra problemelor care interesează statele socialiste europene, au constituit o contribuție de preț la întărirea unității lor, la promovarea cauzei Socialismului, păcii și colaborării dintre popoare. S-au dezvoltat legăturile de colaborare dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Chineză. In toamna anului trecut au avut loc la Pekin convorbiri ale tovarășului Ion Gheorghe Maurer cu tovarășul Ciu En-lai și cu alți conducători din R.P. Chineză, în probleme privind construcția socialistă în cele două țări, dezvoltarea relațiilor bilaterale, situația internațională. Relațiile țării noastre cu R. D. Vietnam și Frontul Național de Eliberare din Vietnamul de Sud s-au desfășurat pe fondul sprijinului multilateral acordat de poporul român eroicului popor vietnamez în lupta sa dreaptă împotriva agresiunii americane. Au evoluat pozitiv raporturile României cu R.P. Mongolă și R.P.D. Coreeană. Relațiile cu Republica Cuba s-au dezvoltat pe multiple planuri. Preocupat de perfecționarea continuă a cadrului juridic în care se desfășoară relațiile cu statele socialiste, guvernul român a procedat la încheierea a 75 de noi instrumente de colaborare și cooperare, în cele mai variate domenii de activitate. România își aduce contribuția activă la extinderea colaborării și cooperării economice în cadrul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, al cărui membru este. Ea își intensifică, în același timp, schimburile comerciale, colaborarea și cooperarea în domeniul economic cu toate țările socialiste. Țara noastră își dezvoltă relațiile de colaborare, pe plan militar, cu statele participante la Tratatul de la Varșovia, din care face parte, fiind gata să lupte alături de armatele prietene în cazul unei agresiuni dezlănțuite in Europa de forțele imperialiste împotriva unui stat membru al acestui Tratat. Totodată, România lărgește colaborarea cu armatele tuturor statelor socialiste. în cursul anului 1969, delegații de partid și de stat, conduse de tovarășul Nicolae Ceaușescu, au luat parte la sesiunea specială a C.A.E.R., la consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia, precum și la întîlnirea de la Moscova, din luna decembrie, a conducătorilor de partid și de stat din R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacă, R.D. Germană, R.P. Polonă, R. S. România, R. P. Ungară și U.R.S.S. Aceste intîlniri, precum și celelalte reuniuni ale țărilor socialiste la care România a luat parte, au dovedit că atunci cînd problemele sînt abordate în spirit principial și tovărășesc, de stimă mutuală și receptivitate față de opiniile și interesele fiecărui stat, este posibil să se stabilească înțelegeri acceptabile pentru toate părțile, și — în acest fel — să se aducă o contribuție importantă la ridicarea colaborării reciproce pe o treaptă superioară, la întărirea solidarității dintre țările socialiste. Este forma noastră convingere că, edificîndu-și relațiile lor reciproce pe principiile marxism-leninismului și internaționalismului socialist, întrajutorării tovărășești, pe normele relațiilor dintre statele socialite, depășind dificultățile actuale, țările socialiste — unite prin comunitate de orînduire, de ideologie și de țeluri — pot oferi tuturor popoarelor un model de înțelegere și cooperare multilaterală, pot exercita o influență favorabilă și tot mai puternică asupra evoluției relațiilor internaționale și dezvoltării lumii contemporane. Pornind de la interesele vitale ale poporului nostru, de la interesele generale ale socialismului, guvernul român este hotărît să facă și în viitor tot ce depinde de pentru intensificarea colaboerării frățești cu toate țările socialiste, în condițiile existenței de state cu orînduiri social-politice diferite, unica soluție rațională de organizare a vieții internaționale, corespunzătoare aspirațiilor de progres și prosperitate ale popoarelor, este colaborarea între toate țările lumii, conviețuirea lor pașnică, întemeiată pe respectul principiilor fundamentale, unanim recunoscute, ale dreptului internațional. Creșterea potențialului economic și îmbogățirea patrimoniului cultural al țării noastre în contextul unei lumi caracteristite prin pătrunderea masivă a științei și tehnicii în toate sferele activității umane și prin accentuarea diviziunii internaționale a muncii fac nu numai posibile dar și obiectiv necesare dezvoltarea relațiilor României cu toate statele lumii și participarea sa activă la amplificarea necontenită a schimburilor de valori materiale și spirituale. Guvernul român a acționat pentru lărgirea contactelor politice, a schimburilor economice, tehnico-științifice culturale cu toate statele, mașinifestând preocupare de a asigura consistență și stabilitate raporturilor externe ale țării noastre, pe baze reciproc avantajoase. In anul precedent au fost încheiate 76 de noi înțelegeri, acorduri și convenții de colaborare în diferite domenii, cu state avînd altă orînduire social-politică. Au avut loc contacte, schimburi de vizite, convorbiri cu șefi de state și de guverne, cu personalități politice marcante dintr-un număr mare de țări. Președintele de Stat, tovarășul Consiliului Nicolae Ceaușescu, a vizitat Turcia, Iranul și India, și a primit vizitele președintelui Statelor (Continuase în pag. a III-a) Fiecare clipă bună de lucru în cîmp să fie folosită din plin la pregătirea terenului și la semănat! "S Viteze sporite de lucru la C.A.P. Gîngiova și Ostroveni *S Un dezvoltat simț al răspunderii în rîndul mecanizatorilor de la Dobrotești »S Tractoriști certați cu regulile agrotehnice «S Nu amînați pe miine ce puteți face azi ! In aceste zile, hotărîtoare pentru soarta recoltei, asistăm pe ogoarele doljene la o adevărată încleștare de forțe. întreaga activitate s-a mutat în câmp, acolo unde mecanizatorii pregătesc terenul și seamănă culturile din epoca I, în grădinile de legume unde se plantează ceapa, usturoiul și cartoful, în plantațiile de pomi fructiferi și viță de vie. Mecanizatorii și țăranii cooperatori, care au luat un bun start la executarea lucrărilor agricole de primăvară, depun eforturi pentru a folosi la semănat fiecare clipă bună de lucru în cîmp. La C.A.P. Gîngiova, cei 22 de tractoriști, mînuind tot atitea tractoare și mașini agricole, au realizat din prima zi a declanșării campaniei agricole viteze sporite de lucru. In numai trei zile a fost pregătită pentru semănat o suprafață de 300 de hectare, din care, pînă la 26 martie a.c., peste 100 ha fuseseră deja însămînțate cu ovăz, mazăre, sfeclă de zahăr și floarea-soarelui. — Cu forțele de care dispunem — ne-a declarat inginerul agronom șef al cooperativei agricole, tov. Popa Anghel, — in cinci zile bune de lucru in cîmp vom asigura însămînțatul celor 500 de hectare cu sfeclă de zahăr și floarea-soarelui. Mașinile sînt bine puse la punct, așa incit, prin vitezele s porite de lucru ce le realizăm, fără insă a neglija calitatea lucrărilor, vom scurta cu cel puțin trei zile timpul de semănat prevăzut pentru prima epocă. Discuțiile purtate cu mecanizatorii secției, cu specialiștii și brigadierii de la Gîngiova ne-au dovedit pasiunea cu care se lucrează în aceste zile și metodele corespunzătoare de organizare a muncii pentru a se putea acționa pe un front cet mai larg al lucrărilor agricole. în vederea păstrării unei rezerve cit mai mari de apă în sol, imediat ce terenul a permis intrarea tractoarelor în cîmp, s-a și procedat la grăpatul ogoarelor ce urmează a fi însămînțate cu culturi din epoca a II-a, la grăpatul lucernierelor și culturilor păioase de toamnă. La ora prînzului, cele 24 de tractoare ale secției de mecanizare ce deservește cooperativa agricolă din Ostroveni erau dispersate pe tot cîmpul. Pe tarlaua de la „Ciolpani“, sub atenta supraveghere a inginerului Ion Oprișor, președintele cooperativei agricole, se pregătea cu multă grijă terenul și se însămînțau mazărea și sfecla de FLOREA STAICU (Continuare în pag a II-a) Festivalul Județean al muzicii corale Comitetul județean pentru cultură și artă organizează prima ediție a Festivalului muzicii corale din județul nostru. Astăzi dupa-amiaza, începând de la orele 17, are loc în sala Filarmonicii de stat „Oltenia“ descinderea oficială a Festivalului, sărbătorirea compozitorului oltean Nicolae Lungu și un concert A capella susținut de corul Filarmonicii dirijat de Alexandru lacu. In continuare, în sala de repetiții a Filarmonicii se va desfășura colocviul pe tema „Elemente de tradiție din viața corală a Craiovei și puncte de vedere pentru activitatea de perspectivă. Participa dirijori, compozitori, profesori de muzică și coriști. Mîine, în comuna Poiana Mare, își vor da întîlnire coruri cu tradiție din județul nostru, susținînd mai multe concerte. Tot aici se va organiza o întîlnire pe tema „Activitatea corală din județul nostru între tradiție și perspectivă“. Plenara Consiliului National al Frontului Unității Socialiste In ziua de 27 martie a.c., sub președinția tovarășului Nicolae Ceaușescu, au avut loc lucrările plenarei Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste. Plenara a dezbătut modul în care s-au rezolvat propunerile făcute de către cetățeni în campania electorală din ianuarie — martie 1969, precum și activitatea depusă pînă acum de consiliile Frontului Unității Socialiste și principalele sarcini ce le revin în anul 1970. Plenara a aprobat materialele prezentate în aceste probleme și programul de activitate al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste. Plenara a dezbătut și a aprobat activitatea internațională desfășurată de Frontul Unității Socialiste, precum și planul relațiilor externe pe anul 1970. Plenara a adoptat textul documentului „Cu privire la securitatea europeană“, care se dă publicității. (Continuare în pag. a II-a) Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Tovarăși, Plenara Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste a dezbătut probleme de mare actualitate. Toți membrii Consiliului care au luat cuvintul aici au evidențiat preocupările consiliilor județene, orășenești și comunale pentru rezolvarea propunerilor oamenilor muncii făcute in timpul campaniei electorale precum și, în general, pentru rezolvarea diferitelor sesizări și propuneri adresate curent de oamenii muncii consiliilor Frontului, diferitelor organisme ale statului. Trebuie să spunem, că, intr-adevăr, în perioada care a trecut de la alegeri a existat o mai intensă preocupare pentru rezolvarea acestor probleme, pentru soluționarea chestiunilor de muncă și viață care îi privesc nemijlocit pe cetățeni, precum și a problemelor de ordin gospodăresc-edilitar. După cum au arătat mai toți vorbitorii, cu deosebire în domeniul gospodăresc-edilitar s-au realizat multe lucruri bune — deși trebuie spus că mai avem mult de muncit pentru a asigura ca orașele și comunele patriei să fie bine întreținute și gospodărite. Paralel cu rezultatele bune pe care le-am obținut, în acest domeniu mai persistă destule neajunsuri. Unele consilii ale Frontului, cât și unele consilii populare nu se îngrijesc cu toată atenția ca mijloacele pe care le au la dispoziție să fie folosite cu rezultate maxime în ridicarea nivelului edilitar-gospodăresc al orașelor și comunelor, in crearea unor condiții de viață tot mai bune cetățenilor patriei noastre. De asemenea, după cum s-a subliniat aici, nu toți deputații acordă atenția cuvenită problemelor ridicate în întîlnirile avute cu cetățenii. Trebuie să atragem atenția tuturor deputaților — atît celor ai Marii Adunări Naționale, cit și ai consiliilor populare — să se preocupe în mai mare măsură de rezolvarea problemelor ridicate de alegători. Desigur, sunt probleme care nu-și pot găsi o rezolvare rapidă , dar chiar și în acest caz cetățenii trebuie să primească răspuns, arătîndu-li-se ce se poate și ce nu se poate soluționa, explicîndu-li-se cu argumente cauzele, motivele. Numai așa oamenii muncii simt in mod concret că organele statului, organismele Frontului Unității Socialiste se preocupă cu adevărat de problemele lor. Acolo unde nu există încă condițiuni pentru rezolvarea propunerilor făcute, sau cînd problemele ridicate sînt neîntemeiate, trebuie date explicații pline de răbdare cetățenilor , procedînd astfel vom avea de cîștigat din toate punctele de vedere. Așa cum am mai spus și în alte împrejurări, organele noastre Frontului de stat și organele Unității Socialiste, precum și organele de partid și organizațiile de masă — au ca datorie fundamentală să se ocupe permanent de soluționarea problemelor ridicate de cetățeni. Activiștii organelor de stat, de partid și ai organizațiilor obștești — deci și ai consiliilor Frontului Unității Socialiste — trebuie să înțeleagă că sunt chemați să servească, prin întreaga lor activitate, interesele cetățenilor, în care își numai în măsura îndeplinesc cu răspundere și consecvență aceste atribuțiuni ei se bucură de încrederea cetățenilor. Numai astfel ei vor reuși să unească elanul și energia tuturor cetățenilor în înfăptuirea sarcinilor privind dezvoltarea societății, ridicarea nivelului de viață și de civilizație al orașelor și satelor patriei noastre socialiste, în această ordine de idei, aș dori să mă refer la necesitatea ca deputații Marii Adunări Naționale să prezinte în mod mai organizat dări de seamă în fața alegătorilor. Cred că ar fi bine să ne gândim ca, în cursul lunilor mai — iunie să aibă loc asemenea intîlniri în întreaga țară. Cu acest prilej să se dezbată atît problemele legate de activitatea deputaților, modul de rezolvare a problemelor ridicate de alegători, cit, mai cu seamă, problemele hotărâte de ultima plenară a Comitetului Central al partidului privind dezvoltarea agriculturii, precum și hotărîrile Marii Adunări Naționale privind calitatea produselor, organizarea și disciplina muncii. Este necesar ca înseși consiliile Frontului să exercite un control mai operativ asupra felului în care deputații mențin contactele cu alegătorii, îi informează asupra activității lor și asupra problemelor generale, rezolvă problemele pe care le ridică cetățenii, în Frontul Unității Socialiste sunt prezente toate organizațiile obștești , de aceea este necesar ca în consiliile Frontului să se dezbată modul în care aceste organizații participă la înfăptuirea programului adoptat în comun, a programului cu care ne-am prezentat în alegeri în fața poporului, realizarea politicii partidului și statului, în această privință, cred că atît Consiliul Național, cit și consiliile județene au făcut încă destul de puțin. în planul de măsuri al Consiliului Național există unele prevederi in această privință ; cred că trebuie să ne propunem să dăm mai multă viață consiliilor, să facem ca ele să aibă un rol mai mare în coordonarea activității organizațiilor componente. Aici s-a considerat că o problemă importantă este creșterea contribuției uniunilor de scriitori, artiști plastici și compozitori la munca de educare, îndeosebi a tineretului. Mi-a făcut plăcere să ascult că Uniunea Scriitorilor a început să întreprindă unele acțiuni în această direcție. Sperăm că începutul bun care s-a făcut — și care constituie, poate, o revenire la unele obiceiuri bune din trecut, în mod nejustificat uitate — va fi dus mai departe. Este necesar să se încetățenească în activitatea Uniunii Scriitorilor și a celorlalte uniuni ca o metodă permanentă întărirea contactului cu cititorii, cu beneficiarii operelor, cu cetățenii. Desigur, în cadrul acțiunilor de care s-a vorbit, artiștii vor citi sau vor prezenta cetățenilor operele lor, dar cu această ocazie ei vor trebui să asculte și ce spun cititorii. Din aceasta va ieși ceva util atît pentru public, cit și pentru creatori. In felul acesta cititorii, ascultătorii, spectatorii vor primi din partea uniunilor de creație sprijin, astfel incit să poată înțelege mai bine operele, în același timp însă și scriitorii, artiștii, oamenii de creație în general vor înțelege mai bine aspirațiile și dorințele publicului pentru a putea crea lucrări care să corespundă dorințelor și năzuințelor cetățenilor patriei noastre. Deci din strîngerea acestui contact au de cîștigat pînă la urmă societatea noastră socialistă, arta și cultura, oamenii de creație, cetățenii patriei. S-a vorbit despre activitatea Uniunii Arhitecților. Cred că una din recomandările pe care Consiliul Național trebuie să le facă Uniunii Arhitecților este acela de asigura ca în fiecare județ a să existe cîțiva arhitecți ; oricîte eforturi ar depune Uniunea Arhitecților din București, ea nu poate înlocui (Continuare in pag. a II-a) Cu privire la securitatea europeană Consiliul Național al Frontului Unității Socialiste a examinat și aprobat in ședința plenară din 27 martie a.c. activitatea desfășurată în anul 1969 de către Biroul său Executiv, precum și proiectul planului pentru anul 1970 in domeniul relațiilor internaționale. Consiliul Național consideră că una dintre principalele probleme care preocupă astăzi popoarele Europei este instaurarea securității pe acest continent. Opinia publică europeană, tot mai multe organizații politice, profesionale, personalități de prestigiu ale vieții publice, culturale, artistice etc., mase largi de oameni ai muncii din toate țările continentului împărtășesc mereu mai intens această convingere și apreciază că este imperios necesar să se statornicească fără întîrziere un climat de pace, favorabil dezvoltării cooperării multilaterale intre popoarele europene. Soluționarea problemei securității europene reprezintă o etapă de cea mai mare importanță pe calea promovării coexistenței pașnice între toate țările planetei noastre. Consiliul Național dă o înaltă prețuire acțiunilor întreprinse în această direcție de Partidul Comunist Român și Guvernul Republicii Socialiste România în spiritul Declarației Consfătuirii de la București din anul 1966 și a Apelului de la Budapesta ale Comitetului Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia. Consiliul Național consideră că se dezvoltă în tot mai mare măsură condițiile necesare pentru convocarea conferinței statelor europene în problema securității. Avînd convingerea că securitatea este cauza comună a tuturor popoarelor, fie ele mari sau mici, Consiliul Național este de părere că atît în fazele pregătitoare ale conferinței cît și în etapele următoare, la discutarea și rezolvarea acestei probleme trebuie să participe, cu drepturi deplin egale, reprezentanții autorizați ai tuturor țărilor interesate, fie că aparțin sau nu unor blocuri militare sau participă la alte aranjamente bi sau multilaterale. De asemenea, Consiliul este încredințat că atît în perioada premergătoare, cit și în cursul desfășurării conferinței, vor fi examinate cu atenție toate propunerile constructive, care se vor dovedi utile cauzei înțelegerii și securității statelor europene, în temeiul concluziilor desprinse din dezbaterile care au avut loc, ținînd seamă de obiectivele sale programatice și de necesitatea de a aduce contribuția sa la organizarea conferinței pentru statornicirea securității în Europa, Consiliul Național al Frontului Unității Socialiste — însărcinează Biroul Executiv să acționeze pentru stabilirea și dezvoltarea de relații cu formații politice similare Frontului, partide politice, organizații sociale, culturale și științifice, reprezentanți ai parlamentelor si personalități din toate sectoarele vieții sociale din țările Europei, care pot fi interesate in pregătirea conferinței guvernelor continentului consacrată soluționării problemelor securității europene; — recomandă organizațiilor de masă, obștești și profesionale, uniunilor culturale și științifice care fac parte din Frontul Unității Socialiste să stabilească și să intensifice relațiile lor cu organizațiile, asociațiile, uniunile obștești, culturale și științifice, din toate țările Europei, care militează sau doresc să acționeze pentru mobilizarea celor mai largi cercuri ale opiniei publice, a parlamentelor și guvernelor în vederea organizării conferinței pentru securitatea europeană. Consiliul Național al Frontului Unității Socialiste este pe deplin convins că poporul român își va aduce și pe viitor contribuția sa la promovarea cooperării între toate țările, la statornicirea securității in Europa, in întreaga lume. Consiliul National al Frontului Unității Socialiste din Republica Socialistă România