Inainte, mai 1970 (Anul 27, nr. 7825-7849)

1970-05-30 / nr. 7848

m SÎMBATA 30 MAI 1970 ANUL XXVI Hr* 7S48­4 3o mm WWMW^MWWWAIAWVWWAVWWWWWAVWAWAVW. I JUDEȚUL DOU ANGAJAT PLENAR ÎN MARELE EFORT AL ȚĂRII BREA*gSGa8BHEEBBaBNIMBiallil MHHBMMMM8­ S^^ DE REFACERE ECONOMICĂ $1 DE AJUTORARE A ZONELOR SINISTRATE Pe aici monstrul alb nu va trece! Blocul termoenergetic nr. 7 livrează din nou energie electrică Specialiștii din șantierul energo­­montaj Craiova al întreprinderii „Energomontaj“ București, mun­citorii și cadrele tehnico-ingine­­rești din întreprinderea electro­­centrale Craiova, cercetători și­­ specialiști din Institutul de studii și proiectări energetice, întreprin­derea de raționalizări și măsură­tori termice, Institutul de cerce­tări și proiectări utilaj energetic greu București au trecut cu succes un pretențios examen. La Cra­iova a fost pus in funcțiune și a început să furnizeze energie elec­­trica blocul nr. 7 de 315 MW, unul •" dintre cele mai mari blocuri ter­­­­­moenergetice din Europa . «î Scos din funcțiune pentru re­s­­parații, blocul termoenergetic­­ nr. 7 din Centrala electrică de ■i termoficare Craiova a fost pornit­ă; în aceste zile de grea încercare­a pentru întregul nostru popor. «­ Ca rezultat al unor eforturi deo­­­­sebite la care și-au adus contri­­­­buții­ muncitori, ingineri și tehni­­­­cieni din amintitele unități de­­ producție, cercetare și proiectare !­ din țară lucrarea s-a realizat în «J avans față de graficele stabilite. 5 In cadrul unei convorbiri pe care­­ un colaborator al nostru a avut-o •­ cu tov. ing. Igor Selisch­i, direc­­t­­tor tehnic al întreprinderii electro­­- centrale Craiova, acesta a preci­­­­zat că: „Blocul nr. 7 de la Craio­­v [UNK] va s-a pornit cu un transformator •1 de 250 MV­A la o capacitate de 5 150 MW, urmând ca in scurtă vre­­m­­me puterea grupului să crească la 220 MW. In dificila operație de montare a acestui transformator diferit față de transformatorul o­­riginal de 400 MW A, specialiștii, angajați În aceste zile intr-o bă­­­­tălie deosebită pentru asigurarea ■­ energiei electrice necesare siste­­­­mului energetic național, au reușit să scurteze termenele de lucru, să modifice conexiunile transfor­matorului pentru ca tensiunea la bornele acestuia să se poată schimba de la 15,75 kv la 21 kV­. In lupta cu secundele și orele s-au evidențiat colectivele maistru­lui Daniel Mărăscu, echipele lui Constantin Ciobănelu și Constan­tin Nițu, muncitorul specialist Simon Spielhaupter, sudorii Du­mitru Simion, Constantin Miuț și Sile Anița, montorii Constantin­­ Surcel, Ștefan Ștefan, Gheorghe Corobea, Ion Budincă, Ion Nițu, Pantelimon Marinescu și Teodor Melinte, din șantierul energomon­taj, specialiștii de la verificări PRAM — ing. Nicodim Șerban, maistrul principal Leonid Ștefîrță, tehnicianul Nicolae Buftea, iar în pregătirea programului de lucru *î și executarea reparațiilor — maiș­­­[­trii Ștefan Buiculescu, Vasile ’« Opriș, Vasile Dan, inginerul Du­mitru Stoian, brigada specializată în lucrări la turbine a lui Petre Iovan și brigada de la cazane condusă de Sabin Dumitrică. Ca urmare, angajamentul a fost de­pășit , blocul nr. 7 furnizează e­­nergie cu 15 zile înainte de ter­men. In aceste condiții, economia națională va primi în aceste zile un spor de 40 milioane kWh ener­gie electrică. Destinatar: SATU MARE Expeditor: DOLJUL In cursul dimineții de ieri, a plecat cea de a treia caravană cu ajutoare oferite de populația județului Dolj, locuitorilor din Satu Mare, unul din județele cel mai greu lovite de calamitatea naturală ce s-a abătut cu furie asupra unor regiuni din țara noastră. Cel de al treilea eșalon de ajutorare a sinistraților trans­portă peste 38 000 de obiecte de îmbrăcăminte pentru bărbați, femei și copii de toate vîrstele. Iată redate lapidar, cîteva din cantitățile de obiecte aflate in drum spre Satu Mare : 8.585 ar­ticole pentru bărbați din care: 1128 sacouri, 2515 cămăși, 220 costume, 876 pantaloni, 345 pardesie și balonzarde, 383 pulovere etc. Printre cele 13.212 articole pentru femei se numără 360 costume-taior, 180 paltoane, 2497 rochii, 2590 bluze, 1653 fuste, 612 flanele, 1270 perechi pantofi ș.a. Numărul articolelor desti­nate copiilor totalizează 14.989, din care consemnăm : 2822 ro­chițe, 1302 flanele, 1119 perechi pantaloni, 678 uniforme școlare, 224 fulgarine, 801 costume, 216 treninguri, 916 perechi încălță­minte și multe altele. Peste cîteva zile, va pleca un nou transport, reprezentînd o nouă manifestare de generozitate, de ajutorarea frățească a familiilor sinistrate. ȘT. A. Cotele apelor Dunării continuă să crească. Față de nivelul atins la data de 28 mai a.c., cînd de fapt a fost tras semnalul de alar­mă și au început să sosească pe dig numeroase forțe pentru a se avînta în bătălia cu stihiile naturii dezlănțuite, undele de viituri înregistrau ieri la mira de control din portul Bechet o creștere de 17 cm. Era un pericol iminent. Valurile amenințau de­ Tineretul—o prezență activă în sprijinirea localităților calamitate In aceste momente de grea încercare, tineretul municipiu­lui Craiova, alături de întregul popor, într-o impresionantă u­­nitate moral-politică, contribuie efectiv la ajutorarea celor care au avut de suferit de pe urma inundațiilor. Ca răspuns la che­marea C.C. al U.T.C. către în­tregul tineret al patriei, orga­nizațiile U.T.C. din municipiul Craiova au întreprins o serie de acțiuni care s-au materiali­zat în importante sume de bani depuse în „contul omeniei“. In­­cadrîndu-se în efortul tuturor cetățenilor craioveni care au hotărit să facă tot ceea ce de­pinde de ei pentru diminuarea pagubelor pricinuite de stihiile dezlănțuite ale naturii, tinere­tul craiovean, într-o solidarita­te impresionantă, izvorită din înalta sa conștiință etvicâ și dragostea față de patria socia­listă, a hotărit să lucreze su­plimentar cu­ este­ nevoie pen­tru depășirea angajamentelor­ luate în muncă, să contribuie voluntar, cu generozitatea și a­­vîntul specifice vîrstei, la re­pararea utilajelor sosite de la PAVEL MURARU prim-secretar al Comitetului municipal U.T.C. Craiova întreprinderile inundate, să de­pună eforturi suplimentare în aceste momente grele. Astfel, încă din prima zi, ma­joritatea organizațiilor U.T.C. au cerut să doneze din fondu­rile proprii, cote pentru ajuto­rarea localităților sinistrate. Suma totală depusă pînă in prezent este de 50.000 lei. La aceasta se adaugă și contribu­ția personală a tinerilor mun­citori, studenți, elevi, care se ridică la peste 55.000 lei. Răspunzînd inițiativei unor colective de tineri, organizații­le U.T.C. din municipiul Cra­iova au hotărit ca beneficiile de la toate manifestările cul­tural-sportive ale tinerilor ce se vor desfășura în perioada mai—octombrie a.c., să fie de­puse în „contul omeniei". Considerînd că aportul lor In această perioadă poate fi și mai mare, tineretul din Cra­iova a colectat și expediat spre oțelării peste 300 tone fier vechi, iar contravaloarea totală a a­­cestor cantități să fie depusă pentru ajutorarea zonelor cala­mitate. In perioada imediat următoare vor fi expediate în­că 700 tone fier vechi, realizîn­­du-se, astfel, angajamentul or­ganizației municipale U.T.C. pentru ajutorarea sinistraților, iar valoarea bănească a 100 to­ne fier vechi să fie depusă la „contul omeniei“. Plenara consiliului munici­pal pentru munca în rîndul ele­vilor a hotărit ca în perioada de vară elevii să-și aducă spri­jinul lor efectiv la reconstruc­ția zonelor sinistrate prin con­fecționarea la secția Mofleni a Î.I.L. pentru materiale de con­strucții și produse chimice Cra­iova, a 2,5 milioane cărămizii răspunzînd astfel chemării orga­nizației U.T.C. din cadrul C.A.P. Calopăr, care a lansat inițiativa ca fiecare organizație din cadrul C.A.P. din județul nostru să con­fecționeze, pînă la sfîrșitul lu­nii iulie, 10 mii cărămizi. (Continuare în pag. a II-a) versarea peste dig în punctele mai joase. Prezența la fața locu­lui a reprezentanților organelor­­ locale de partid și de stat în frunte cu tovarășul Constantin­­­ Băbălău, prim-secretar al Com­i­­­­tetului județean de partid, indi­­­­cațiile date și întreprinderea operativă a măsurilor de apă­rare și intervenție, au mobilizat și mai mult efortul și dîrzeni ai oamenilor care s-au avîntat în­crezători în lupta cu furia ape­lor. Prin mobilizarea a peste 1400­0 de țărani cooperatori, cărora li s-au alăturat în cursul zilei de 29 mai a.c. 1500 de bravi ostași ai forțelor noastre armate, s-a reușit să se ridice în bună parte cota de siguranță a digului care pe alocuri a atins 60 de cm. Oamenii cunosc bine furia dez­lănțuită a apelor care vro­dată în decursul anilor le-au inundat culturile și le-au distrus bunu­rile. Tocmai de aceea, în aceste zile de grea cumpănă ei pun umăr la umăr și se opun cu­ dîrzenie nemaiîntîlnită pericolu­lui de inundație ce amenință zi de zi și ceas cu ceas bogatele recolte apărate de dig. In urma ședinței de comandament ce a avut loc la sistemul de irigații și desecări Bechet, s-a verificat planul de măsuri in lupta cu furia apelor. Pe lingă mijloacele de transport auto existente la data de 28 mai (200 de autocami­oane și 80 de autobasculante), au mai fost cuprinse în planul de acțiune alte 90 de autovehicule menite să transporte cantități masive de pămînt pe dig. La in­dicațiile date de Comandamentul județean de apărare împotriva inundațiilor s-au stabilit noi puncte de dislocare a pămîntului, în așa fel, nicit să se asigure mai multă operativitate și un randament ridicat pentru mijloa­cele auto. Ploaia ce a căzut în seara zilei de 28 mai a îngreunat transpor­tul pămîntului pe dig cu mijloa­cele auto. Acest neprevăzut fost învins. A fost luată măsura a de a se aduce în portul Bechet un șlep pentru a asigura trans­portul sacilor plini cu pămînt în punctele inaccesibile, acolo unde valurile amenință formarea de grifoane sau deversarea peste dig. FLOREA STAICU (Continuare în pag. a II-a) Centimetru tu centimetru se pune stavilă apelor învol­burate ale Dunării AV.WAWA’.W/J'A'.WW/ IW.’.mWW J W W WWWWWWWWWAWWW) .WWW W WWWt­WWUY WWWWW WWWWWWWWWWWWWW ..uI. .ftî.­.vX.ZLy. Cvartaluri noi în Valea Ro­șie din Craiova ) Vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU A­R ^ I ^­V 4 • ■ în județul Ialomița Tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii Paul Niculescu-Mizil și filo Verdeț au făcut ieri o vizită de lucru în județul Ialomița. Secretarul general al partidu­lui și ceilalți conducători de partid și de stat au vizitat lucrările ce se desfășoară în in­cinta îndiguită Borcea pentru a stăvili apele Dunării în creștere, precum și întreprinderi industriale, unități agricole de stat și coope­ratiste, au stabilit la fața locului măsurile ce trebuie luate în continuare pentru apărarea de inundații, pentru ridicarea activității economice la nivelul și cerințele impuse ac­estui ultim an al cincinalului. Mii și mii de oameni au întîmpinat pe conducătorii de partid și de stat cu un pu­ternic entuziasm, i-au aclamat îndelung, ex­primîndu-și dragostea, încrederea nețărmu­rită față de Partidul Comunist Român, hotărârea lor fermă de a contribui cu toate for­țele la recuperarea grabnică a daunelor prici­nuite de calamități, pentru a îndeplini planul pe acest an, asigurând astfel o temelie trainică viitorului cincinal. încă de la primele ore, tova­rășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat, se îndreaptă spre meleagurile Ialomiței. Sub ochiul de lumină al ferestre­lor elicopterului, totul se vede foarte bine : cîmpii întinse, în­văluite în verdele crud al griului și porumbului. de Pe măsură ce ne apropiem pămînturile apar ici-colo, pe ialomițene, cîmpurile pline de rod, ochiuri de apă, mai mari, tot mai mari, pînă cînd cuprind în viitoarea lor sate, șosele, livezi, Lunca, Brăilița, Piua Petrii — trei sate se succed aproape unite de apele Ialomiței, re­fuzate de prea plinul Dunării. Elicopterul aterizează chiar în această zonă, pe un dru­meag înălțat, unde apele nu au putut ajunge. Sîntem în fața sediului fermei nr. 4 a întreprinderii agricole de stat Vlădeni — mare unitate de producție, ale cărei păminturi se află în zona îndiguită din­tre Dunăre și Brațul Borcea. In întîmpinarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celor­lalți conducători de partid și de stat au sosit aici tovarășii Vasile Marin, prim-secretar al Comitetului județean Ialo­mița al P.C.R., I. Manț, secre­tar general al Ministerului Agriculturii și Silviculturii, in­ginerul Valentin Georgescu, directorul I.A.S. Secretarul general al parti­dului se interesează de măsu­rile care au fost luate pentru apărarea acestei incinte îndi­­guite, de situația actuală. Se pornește de îndată, la bordul unei șalupe, la cerce­tarea stării digului care îm­­prejmuiește ogoarele între­prinderii, ferindu-le de năvala apelor. Cu­ vezi cu ochii, de-a lun­gul malului Borcei, mii și mii de saci de polietilenă plini cu nisip sau pămînt, stivuiți cu grijă,, în unele locuri depă­șind înălțimea de 1 metru. De fapt, digul adevărat, nu se mai vede, apele sînt demult la­ înălțimea sa. De cîteva zile, cota undelor Borcei este de 714 centimetri, cea mai înaltă cunoscută pînă acum. Zona Vlădenilor este, din toate cele 100 000 hectare ame­nințate de ape în incinta îndi­guită dintre fluviu și Borcea, cea mai periclitată. Se lu­crează la Gura Săltavei, la fel la Țipirigelu, la Repejoru, ori­unde digul se află mai puțin sigur. La unul din aceste puncte, șalupa pe care se află tovarășul Nicolae Ceaușescu acostează. Muncitori, ostași, femei și bărbați se opresc o clipă din lucru și salută cu toată dragostea, cu zimbete vădind un puternic optimism, pe secretarul general al parti­dului, care se oprește la mulți dintre ei, le spune cuvinte de îmbărbătare, elogiindu-le efor­tul, izvorât dintr-un profund patriotism, de a salva bogatele recolte pe care le vestesc aceste pămînturi pentru a că­ror renaștere s-au cheltuit, atîta trudă și bani, indică măsurile­­care trebuie luate în conti­nuare. Tovarășul Nicolae Ceaușescu îi felicită și le urează succes. Comandantul trupelor care ajută la înălțarea digului, ge­­neralu­l maior Gheorghe Briceag, prezintă secretarului general al partidului un scurt raport în care subliniază vo­ința de neclintit a ostașilor de a fi alături de întregul popor și în aceste momente de în­cordată luptă. Aparatul de zbor aterizează în zona industrială a Călăra­șilor. Mii de oameni ai muncii din oraș și din comunele apro­piate, aflînd de vizita secre­tarului general al Partidului, au venit aici să-l întîmpine. Este o atmosferă entuziastă. Primul secretar al Comitetu­lui municipal Călărași al FCR, Ion Sinișteanu, rostește un cu­­vînt de bun sosit. Oaspeții sînt invitați să vi­ziteze Combinatul de hîrtie și celuloză. Prin intermediul unei machete oaspeții sunt in­formați despre cele mai re­cente lucrări de investiții ce se fac în unitățile combinatu­lui, pentru ca din anul viitor ei să atingă capacitatea pro­iectată — 50 000 tone celuloză, 66 000 tone hîrtie, 8 600 tone alte produse. După vizitarea sectorului turnătorie, tovarășul Nicolae Ceaușescu, remarcând defi­ciențele existente aici, indică luarea neîntîrziată a unor mă­suri energice pentru a se or­ganiza mai bine procesul de producție, a se folosi mai ju­dicios forța de muncă, a se gospodări mai bine utilajele, materia primă, parcul auto. După vizitarea Combinatu­lui coloana mașinilor oficiale străbate principalele artere ale orașului îndrepți­ndu-se spre fabrica de confecții. Pe între­gul traseu conducătorii de partid și de stat sunt salutați, cu multă căldură de populația orașului, care cu mic cu mare aclamă îndelung pentru Par­tidul Comunist Român, pen­tru secretarul său general, însoțiți de directorul Fabri­cii de confecții, oaspeții vizi­tează principalele secții de producție. Scurte popasuri la unele locuri de muncă prile­juiesc discuții asupra calității produselor și preocupărilor ac­tuale de creștere a producției. Se discută despre eficiența economică a întreprinderii, despre relațiile dintre fabrică și combinat, se iau în dezba­tere problemele ridicate de perspectivele dezvoltării fa­bricii. In încheierea vizitei, secre­tarul general al Partidului felicită pe lucrătorii fabricii pentru succesele obținute, urîndu-le noi realizări în pro­ducție. De la Călărași, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat, se îndreaptă spre Slo­bozia. In drum spre Slobozia, con­ducătorii partidului și statului vizitează Complexul de creș­tere și îngrășare a animalelor al întreprinderii agricole de stat — Ciulnița. Se vizitează cooperativa a­­gricolă de producție din co­muna Gheorghe Lazăr. La sectorul zootehnic, oaspeții sînt impresionați plăcut de spiritul gospodăresc ce se vă­dește aici, de rezultatele ob­ținute. In timpul vizitării coopera­tivei, tovarășul Ceaușescu a recomandat extinderea coope­rării cu întreprinderile agri­cole de stat, arătînd că, în a­­cest fel, rezultatele pot fi și mai bune. Conducătorii de partid și de stat se îndreaptă apoi spre­ reședința județului — Slobozia. In piața centrală a orașului, oaspeții sînt salutați cu entu­ziasm de un mare număr de cetățeni de toate profesiile, de toate vîrstele. Se află aici mi­litari, membri ai gărzilor pa­triotice, ai detașamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, care prezintă onorul tovarășului Nicolae Ceaușescu. într-o atmosferă de puter­nică însuflețire are loc apoi o adunare­ populară. Deschizînd adunarea, tova­rășul Vasile Marin, prim-secre­tar al Comitetului județean Ialomița al P.C.R., a salutat în numele tuturor locuitorilor din județ prezența conducătorilor de partid și de stat pe melea­gurile Ialomiței. Au luat apoi cuvîntul Emili­an Dicu, maistru constructor la șantierul Combinatului de îngrășăminte azotoase din Slo­bozia, profesoara Victoria Ra­du, de la liceul din localitate, ing. Mircea Popei, directorul Fabricii de uleiuri comestibile din Slobozia. Primit cu îndelungi aplauze, cu urale puternice a luat cu­vîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu. înapoierea în Capitală a tovarășului ♦ Gheorghe Maurer Ion Vineri seara, s-a înapoiat de la Moscova, tovarășul Ion Gheorghe Maurer, președin­tele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, care, potrivit înțelegerii di­nainte stabilite, a avut o in­­tîlnire cu președintele Consi­liului de Miniștri al URSS, Alexei Kosîghin, pentru avea convorbiri privind dez­a­voltarea în continuare a cola­borării și cooperării econo­mice dintre Republica Socia­listă România și URSS, împreună cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer s-au înapo­iat tovarășii Gheorghe Rădu­­lescu, vicepreședinte al Consi­liului de Miniștri, Maxim Ber­­ghianu, președintele Comite­tului de Stat al Planificării, și Alexandru Boabă, miniș­tri, consilieri și specialiști. La sosire, pe aeroportul Bă­­neasa, erau prezenți tovarășii Ilie Verdeț, prim-vicepreșe­­dinte al Consiliului de Miniș­tri, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Leonte Răutu, Mihai Marinescu și Ion Pățan, vice­președinți ai Consiliului de Miniștri, miniștri și alte per­soane oficiale. Erau de față A. V. Basov, ambasadorul Uniunii Sovietice la București, și membri ai ambasadei. ■4r La plecare pe aeroportul Vnukovo, tovarășul Ioni Gheorghe Maurer și persoa­nele care l-au însoțit au fost conduși de tovarășii Alexei Kosîghin, Dmitri Poleanski, Leonid Iliciov și de alte ofi­cialități. Au fost prezenți ambasado­rul României la Moscova, Teo­dor Marinescu, și membri ai ambasadei. (Agerpres) Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dragi tovarăși. Doresc în primul rînd să vă adresez dumneavoastră, locui­torilor orașului Slobozia și ai întregului județ Ialomița, un salut călduros din partea Co­mitetului Central al partidu­lui, a Consiliului de Stat și a guvernului Republicii noastre socialiste. (Aplauze puternice, urale). Am vizitat astăzi lucrările­­ ce se desfășoară de mai multe zile pe malul Dunării pentru a face față apelor în creștere ale fluviului. Am rămas foarte plăcut impresionați și sîntem satisfăcuți de hotărârea, ab­negația și eroismul cu care oa­menii muncii, ostașii, membrii formațiunilor patriotice și ti­neretul din detașamentele de pregătire militară, — inclusiv studenții veniți din București — acționează pentru a asigura consolidarea și înălțarea digu­rilor pentru a salva de la inun­dație zeci de mii de hectare, pentru a apăra recolta. Sunt convins că lucrările realizate, munca pe care o desfășurați vor fi încununate de succes, că și în acest județ — ca, de alt­fel, și în alte părți ale țării — vom reuși să facem față situa­ției, să învingem pericolele pe care le provoacă furia apelor. (Aplauze puternice). Cunoașteți că am avut — și avem încă — inundații în mul­­te zone ale patriei noastre; a­­cestea au provocat pierderi deosebit de grele, atît popu­lației din orașe și sate, cît și întreprinderilor, unităților a­­gricole, economiei noastre na­ționale. Dar trebuie să men­ționez că datorită măsurilor ce s-au luat, muncii eroice desfă­șurate zi și noapte de zeci și sute de mii de cetățeni ai pa­triei noastre, s-au evitat pier­deri și mai mari. De aceea, do­resc să adresez, și cu acest pri­lej, mulțumiri și felicitări atît celor care, în zona Dunării con­tinuă să se lupte cu apele, cît și celor care în întreaga patrie au desfășurat o muncă titanică zăgăzuind, în măsura posibilu­lui, stihiile naturii. (Aplauze puternice, prelungite). Desigur, tovarăși, nu are rost să vorbim doar despre ceea ce a fost. Fără îndoială, asta ar fi fost situația dacă am fi avut o primăvară bună. Dar răspun­zînd într-un singur glas, într-o deplină unitate de voință și de acțiune, întregul nostru popor luptă în continuare pen­tru a stăvili apele, pentru a înlătura pagubele provocate, a reface locuințele, întreprin­derile, instituțiile, cooperati­vele, pentru a asigura desfă­șurarea normală a activității. Menționez că, de pe acum, cea mai mare parte a întreprinde­rilor, cooperativelor și institu­țiilor din zonele care au avut de suferit de pe urma inunda­țiilor, și-au reluat activitatea ; multe din ele lucrează cu în­treaga capacitate. (Aplauze pu­ternice, prelungite), întregul nostru popor a răs­puns chemării partidului, aju­tând la refacerea grabnică a bunurilor distruse, la reluarea cursului normal al activității, la ajutorarea celor care au fost loviți de calamități. S-au strâns sute și sute de milioane de lei, s-au donat îmbrăcăminte, ali­mente , mii și mii de oameni au mers în localitățile sinistra­te spre a contribui la repune­rea în producție a unităților de producție. Vor începe în curând, chiar in zilele urmă­toare, lucrările de reconstruc­ție a locuințelor. Așa cum ați văzut din Hotărârea publicată astăzi în presă, printre cele­lalte măsuri adoptate s-a hotă­rât ca 5 000 de apartamente să fie construite peste Plan, din contribuția statului, in orașele care au avut de suferit. (Apla­uze puternice, orale , se scan­dează „Ceaușescu, Ceaușes­cu !“) Desigur, tovarăși, și pînă a­­cum, în întreaga noastră acti­vitate, în toate rezultatele ob­ținute în construcția socialistă, în creșterea bunăstării poporu­lui s-au evidențiat unitatea și hotărârea de muncă a națiunii noastre socialiste; această u­(Continuare în pag. a II-a)

Next