Inainte, mai 1970 (Anul 27, nr. 7825-7849)

1970-05-31 / nr. 7849

DIN TOATĂ INIMA # S-a subscris pînă acum suma de 62.720.700 lei # în contul 498 B.N.R. a fost depusă suma 4.283.000 lei # „Contul omeniei” — s-a ridicat la 793.619 lei țe provocate de Inundații, la centrele de colectare pentru ajutorarea sinistraților sosesc continuu colete cu donațiile populației din Județul nostru. La Băn­­ești, am intilnit pe Dumitru Camen, muncitor la I.I.L. ț „Am dat «1 eu un modest pachet cu lucruri de Îmbrăcă­minte pentru sinistrați, In spe­cial pentru copii. Mă sufletul cind mă gindesc doare la toți cei loviți de stihiile na­turii. Sunt frații noștri și tre­buie să ne ajutăm la nevoie". Tot din Băilești, au mai donat obiecte și produse ali­mentare : „V. Cotora, O. Mi­­trică, V. Măgureanu, P. Să­­ceanu, M. Pleniceanu ș.a. Printre sutele de donatori din Calafat și-au înscris numele: Gr. Tigae, M. Ganea. .. On­în timp ce populara din zo­nele sinistrate își rncordează eforturile pentru înlăturarea grabnică a tragicelor consecin­­ de ciclu» Ing. N. Tutila, A. Ba­­barada și mulți alții. Informăm, în continuare, pe cititorii noștri cu ultimele date centralizate privitoare la do­națiile colectate pe județ i­arlu 496.087 kg ; porumb 807.286 kg ; făină 9.889 kg ; untură 6.025 kg ; zahăr 702 kg ; fasole 35.545 kg ; ouă 253.956 buc. ; săpun de rufe 9.626 kg ; păsări *.*43 etc. S-au mai court : 2.550 colectat­e 3.839 sa­­per; pantaloni bărbătești i 7.065 cămăși ; 1.600 per. încălțăminte băr­bătească ; 7.849 rochii ; 5.366 fuste ; 960 pardesie și balon­­zarde ; 4.265 per. Încălțăminte de damă : 9.792 rochite fete ; 3.784 per. Încălțăminte pentru copii ș.a.m.d. La contul 2000 s-au depus 793.619 lei iar la contul 498 B.N.R. a fost depusă suma de 4.283.000 lei. Suma totală sub­scrisă până la data de 29 mai, pe județ este de 62.720.700 lei. Șl A. DUMINICĂ 31 MAI 1970 ANUL XXVI Nr. 7849­6 PAGINI 301 BANI­I DIN HĂRNICIE $1 VOINȚĂ, BARAJ DE NEÎNVINS ÎN CALEA STIHIEI aeopritul du-te vino de pe străzile Bechetului — freamăt amețitor, niciodată cunoscut într-atît prin aceste locuri — descoperim o „oază" de liniște : pe trotuar trei fetițe se joacă în toată voia. „Cioc, boc, treci la loc !“ — rostește ceremonios cea mai răsărită, împlinind cu convingere și candoare „ritua­lul" acestui vesel joc de copii. Le intrerupem jocul pentru a nota amănuntul că Eugenia Bu­­jorică din clasa IV-a este cea mai răsărită din clasă și la carte. După cîteva minute, eram pe dig la locul unor emoționante pilde cotidiene de vrednicie și abnegație patriotică. Aflăm primele informații : Dunărea a crescut, față de ziua preceden­tă, cu 12 cm și are tendința de a atinge cote din ce în ce mai ridicate, prevestind sosirea vii­turii prin aceste locuri. Deo­camdată este calmă, dar ne­prietenoasă firește. Clădirile că­pităniei portului și ale Navrom­­ului stau cotropite de apa care bate — e drept, încă fără forță — digul. Frumoasa pepinieră de plopi — o adevărată bijuterie — este, de asemenea, stăpînită de ape. Pe aleile cu umbră și iarbă moale de altădată, își fac drum acum bărcile cu motor. Simțind primejdia, păsările au părăsit pomii, și însuși un cuib de barză — știut și admirat, de zeci de ani, de oamenii satului — a ră­mas fără locatari. Dar oamenii, oamenii hotăriți, chibzuiți și energici — cu miile — din Bechet, Ostroveni, Călă­rași și Dăbuleni, sprijiniți d­e ostași, stau zi și noapte pe dig, consolidîndu-i neîncetat, ve­ghind pentru a înlătura imediat orice primejdie, pentru a apăra avutul obștesc, propriile gospo­dării și familii. Din hărnicie și voință fermă alcătuiesc, zi de zi, un baraj de neînvins în calea sti­hiei. în ultima săptămâni, zilnic au lucrat pe dig cste 1500—2000 de țărani cooperatori și militari, întărindu-i neîncetat, durînd pu­ternice parapete din fascine și din cei aproape 250.000 de saci cu nisip, învăluiți în veștmîntul de polietilenă, pe lungimi impresio­nante din întinsul celor 32 kilo­metri de dig. Nici un gospodar n-a stat cu mîinile încrucișate, lucrînd în schimburi , unii pe dig, alții la lucratul ogorului unit, pentru ca belșugul holdei din această luncă a Dunării să precumpănească asupra pagube­lor din județele inundate. în această declanșare de forțe și energii, fiecare om are locul lui, rostul lui, misiunea lui. Co­mandamentul acestei lupte neo­bosite a alcătuit un plan admira­bil de acțiune, astfel că fiecare combatant știe ce are de făcut. Munca se duce în totală rindu­­ială, fără ca grupele de interven­ție — oameni, mașini, șlepuri, remorchere, autobasculante, in­stalații de pompare a apei — să se stînjenească măcar o clipă. Cele peste 200 de mașini care au transportat pămînt din carieră, saci cu nisip, fascine și polieti­lenă au avut un circuit închis, descărcînd în timpi record la rampele fixate, pe compartimen­te și tronsoane. In momentul în care o ploaie crîncenă — de jos — a împiedicat trecerea mașini­lor pe la Zăval, s-a asigurat o excepțională dirijare a circula­ției (căpitanul de miliție Titi Co­­jocaru dovedindu-se un excelent diriguitor al acestei trebi), astfel că au fost complet înlăturate stagnările în acest flux neîntre­rupt. Cînd din pricina terenului accidentat și a unui drum de neatenție a șoferului, o mașină a alunecat în apele fluviului, în cîteva minute s-a intervenit e­­roic, salvîndu-se atît autovehicu­lul cit și porțiunea de dig res­pectivă. AL. FIRESCU (Continuare în pag. a V-a). Veghe neobosită pe dig. Se va dezlănțui Dunărea ? Ofensivă în iureș pe frontul apărării muncii noastre Prezentăm cîteva imagini fo­tografice realizate pe unul din fro­nturile luptei contra apelor : Bech­ct-Ostroveni. In primul clișeu, un aspect cotidian al efortului, stimulat de Înalte simțăminte patriotice, al grupurilor de ostași și țărani coo­peratori. La locul luptei a sosit, pentru a-și oferi ajutorul prețios, în caz de nevoie, remorcherul „Cozia". In zare, pe șlepul Brăila sunt depozitate 65 vagoane de balast necesar pentru o eventuală intervenție. Apele Dunării au crescut, așa după cum se știe, inundind portul Bechet și ajungind pină la puternicul dig construit cu aproape 8 ani în urmă. Prezentăm, spre ilustrare, un aspect al inun­dații­lor. Pe porțiunea de dig de la Ostroveni lucrează, fără să cunoa­scă oboseala, sute de țărani coop­eratori. Printre acești oameni har­nici sunt multe femei care muncesc alături de soții lor, spre a feri de inundații averea obștească și căm­inele lor. Tinerii —la consolidarea digurilor! Răspunzind cu însuflețire a­­pelului Comandamentului jude­țean pentru apărarea de inunda­ții, aproape 2000 de studenți cra­­ioveni și 1000 de elevi ai școlilor profesionale din municipiul Craio­va au hotărit, într-un unanim a­­vi nt, să lucreze ca brigadieri al muncii patriotice la consolidarea digurilor. Fotoreporterul nostru a surprins momentul plecării unuia dintre e­­șaloane. In clișeu, tineri elevi-uce­nici de la Grupul școlar Electro­­putere surîzind obiectivului apa­ratului de fotografiat. Un surîs larg, care arată optimism și anga­jamentul fierbinte de muncă neo­bosită. I S3 G3 « 53 ÎS £ 3 lUBSil curier* cotidian. 9 Festi­valul județean al dansului popular Astăzi are loc la Goicea Festivalul județean al dansului popular. Participă formații din 15 comune ale județului Dolj. Cu acest prilej se vor mai desfășura o paradă a portului popular și un simpozion pri­vind perspectivele dansului popular.­ ­ In acțiunea „Teh­­neco-Dolj *70“ In cadrul programului de propagandă tehnico-economi­­că, la Băilești au fost orga­nizate expuneri privind con­ducerea modernă a întreprin­derilor. Pe această temă au vorbit ing. Niculina­leonte și ing. Valentin Gavriliță. Cele două expuneri au fost urmate de întrebări și discuții.­ ­ Consfătuire cu cinefilii Intrate in tradiție, consfă­tuirile cu cinefilii organizata de Casa județeană a creației populare constituie adevărate prilejuri de analiză și con­cluzii utile. Astăzi, In jurul orelor 10, se va desfășura o asemenea consfătuire privind „Modalita­tea de realizare a filmului de sezon”. Participanții vor a­­sista la vizionări, după care, sub Îndrumarea unor Instruc­tori vor filma unele obiective și peisaje din municipiul Cra­­ ­i U“ Craiova a ju­cat la Corabia In fața a peste 5000 de spec­tatori, fotbaliștii de la Uni­versitatea Craiova au jucat vineri la Corabia cn scopul strângerii de fonduri pentru sinistrați. După un meci fru­mos, victoria a revenit stu­denților cu scorul de 5—2 (2—1). Pentru craioveni au înscris : Bîtlan din penalty, Martinovici (de 2 ori), Țară­­lungă și Bălan. Azi, fotbaliștii de la „U“ vor juca la Cara­cal. D. VANCA. coresp. _Iova. Dacă secolul al XIX-lea a fost caracterizat de mașinile de forță, îndeosebi de mașina cu abur și de motorul electric, ul­tima treime a secolului al XX-lea care se găsește in fața noastră, este caracterizată, în primul rînd de tehnica infor­mațională : televiziunea, sateli­ții de comunicații, calculatoa­rele electronice și automatele pentru Invățămînt. Implicațiile vaste ale revoluției tehnico- ști­ințifice contemporane, rolul tot mai important al științei in dez­voltarea economică și sporirea eficienței acesteia, creșterea considerabilă a volumului de cunoștințe științifice cu aplica­ții în producție ca și învechirea în scurt timp a acestor cunoș­tințe — fapt care impune in mod imperios valorificarea lor rapidă, explică fenomenul care în lumea noastră modernă se numește „Explozie informațio­nală". Specialiștii consideră că, în ultimul timp, la fiecare zece ani volumul cunoștințelor s-a dublat și că asistăm la cea de-a patra explozie informațională — apariția calculatoarelor electro­nice —­­prima fiind comunica­rea dintre oameni o dată cu că­­pătarea deprinderii de a vorbi, a doua fiind apariția scrisului, iar a treia inventarea tiparului mobil)... Intr-o economie modernă, in­formarea în domeniul activită­ții de conducere economică ca și informarea și documentarea In activitatea de cercetare ști­ințifică sunt domenii care se interferează tot mai mult, for­mind astfel baza sistemului in­formațional unitar al econo­miei naționale. La gradul cel mai evoluat de dezvoltare și într-una din accepțiunile sale moderne, sistemul informațio­nal apare ca un complex de oa­meni și activități practice, de echipamente și proceduri, orien­tat către modelarea proceselor economice și de conducere cu ajutorul unor operații de pre­lucrare a informațiilor, bazat pe folosirea mijloacelor de meca­nizare și automatizare. Amploa­rea pe care a luat-o dezvolta­rea economică determină creș­terea volumului informațional într-o asemenea măsură nicit metodele și mijloacele clasice­ folosite pentru culegerea, me­morarea și prelucrarea lor au devenit total insuficiente și ne­corespunzătoare. Avalanșa vertiginoasă a infor­mațiilor, legată nemijlocit de creșterea nebănuită a comple­xității problemelor sociale in general și a celor economice în special, face posibilă separarea informațiilor și a deciziilor, sub forma a două teorii distincte, care se condiționează reciproc și din care rezultă măsuri și acțiuni optime pentru dirijarea vieții economice și sociale. Le­gătura strînsă între informație și decizie constă în aceea că pentru a conduce la eficiența cea mai ridicată, orice hotărîre trebuie să fie precedată de stu­dierea amănunțită și exactă a fenomenelor ce apar, informa­țiile fiind acelea care oferă date complete cu...privire la aceste fenomene. Pentru ca decizia luată să fie optimă este necesar ca informațiile care au deter­minat-o să fie corecte, exacte și furnizate la timp, complete și bine prelucrate, incit conclu­ziile trase pe baza lor să aibă valabilitate practică. Rezultă deci că fenomenul cunoașterii reclamă crearea unui sistem in­formațional compus din mij­loace de culegere, transmitere, prelucrare și păstrare a infor­mațiilor, a căror justă alegere și aplicare urmăresc creșterea eficienței muncii pusă în slu­jba deciziilor de politică economică și de progres social. După 1958, o dată cu apariția „generației“ a doua de calculatoare electro­nice (tranzistorizate), sistemul electronic de prelucrare a in­formațiilor a revenit instru­mentul informațional principal al conducerii întreprinderilor din multe țări ale lumii. Dacă în 1953 erau instalate în lume- 25 calculatoare, în 1931 erau 4400, în 1965 — 35 000, in 1968 — 80 500, iar pentru 1980 se pre­vede că vor funcționa 550 000 calculatoare electronice. In anul 1980, în S.U.A., producția de calculatoare electronice va de­păși ca pondere industria pe­trolului și industria de auto­mobile, care azi dețin primele locuri în această țară. Ca instrument al conducerii, calculatorul are două funcții­­ de înmagazinare a tuturor in­formațiilor necesare conducerii, aceasta primind astfel la peri­oade dinainte stabilite infor­mări curente cuprinzînd numai date strict utile­­ de determi­nare a variantei optime de de­cizie dintr-un număr mare de alternative posibile. Prin capa­citatea sa de a înmagazina și de a prelucra cu o viteză inacce­sibilă creierului uman uriașe cantități de informații, calcula­torul electronic constituie in prezent un auxiliar de neînlo­cuit al minții omenești, o veri­tabilă prelungire a capacității de calcul a omului, un amplifi­cator al posibilităților de infor­mare și decizie ale acestuia. Calculatorul este folosit azi pen­tru planificarea operativă a producției, pentru controlul automat al calității producției, pentru studiul pieții și al cere­rii de consum a populației­­ el întocmește automat planuri ope­rative defalcate pe om-mașină deduse din planurile secțiilor. Cu ajutorul calculatorului se realizează integrarea informării pe întreaga întreprindere, un organ central prelucrind toate informațiile pentru toate sec­toarele și făcîndu-le utilizabile pentru întreprindere în ansam­blul ei. LASCU­RICU asistent universitar, Facultatea de studii economice a Universității din Craiova (Continuare în pag. a V-a). yy EXPLOZIA INFORMAȚIONALA.. kk Realitate, și perspectivă .Intr-un domeniu captivant al revoluției tehnico­­științifice contemporane KBBill Argumente pentru o participare efectivă la muncă NICI UN COOPERATOR SUB NUMĂRUL MINIM DE ZILE CALENDARISTICE Situată într-o zonă unde pre­domină solurile podzolic­e, coo­perativa agricolă din Eopinză­­lești obține an de an producții care sunt peste nivelul mediilor obținute cu 5—6 ani în urmă. Extinderea mecanizării lucrări­lor agricole, folosirea unor can­tități din ce în ce mai m­ari de îngrășăminte chimice și schim­barea modului de folosință a te­renului, din categorii inferioare în altele superioare, au fost o­­biectivele de bază ale întregii activități a consiliului de con­ducere și specialiștilor. In anul trecut, bunăoară, în condiții nu tocmai favorabile, cooperatorii din Popînzălești au obținut în medie 1870 kg porumb boabe, 18 000 kg sfeclă de zahăr, 800 kg semințe de in și 1100 kg semin­țe de floarea-soarelui la hectar. Dar, ținta cooperatorilor de aici este de a ridica mereu ștacheta producțiilor, astfel incit efici­ența economică a acestor tipuri de sol să fie cit mai mare. Nu intîmplător s-a hotărit de adu­narea generală, cu ani în urmă, să se treacă la valorificarea te­renurilor în pantă, prin înfiin­țarea plantațiilor de pomi și vi­ță de vie. 80 de hectare, din cele mai sărace terenuri, dau acum randamentul economic cuvenit. Producțiile medii de fi­nețe și struguri ce se realizează an de an răsplătesc din plin munca ță­ranilor cooperatori, recuperînd în totalitate investițiile făcute pentru înființarea plantațiilor. Ce a stat la temelia acestor succese este lesne de înțeles. în primul rînd, cooperatorii din Popînzălești s-au bazat pe extin­derea mecanizării lucrărilor a­­gricole, prin folosirea celor 22 de tractoare care sînt puse la dispoziția unității de către sec­ția de mecanizare. Cu o aseme­nea forță mecanică s-a reușit să se lucreze pămîntul în așa fel incit să i se mărească permea­bilitatea pentru apă și să se poa­tă insămînța cit mai de timpu­riu culturile. In această primă­vară, destul de capricioasă, au fost însămînțate la timpul optim 606 ha cu porumb pentru boabe, 115 ha cu floarea-soarelui, 50 ha cu in pentru ulei, s-a pregătit terenul pentru plantatul tutunu­lui pe 31 ha și al legumelor pe 20 de ha. Dar, in obținerea unor produc­ții mari, lucrările mecanizate trebuie să cere manuale, se împletească cu executare de membrii cooperatori. ..Nereali­­zarea acestei îmbinări ne-a creat greutăți in muncă — ne spunea președintele cooperati­vei agricole, tovarășa Aurelia Văduva. In zadar ne străduiam să însămînțăm la timp dacă nu reușeam să întreținem cultu­rile. De multe ori, și aceasta cu ani în urmă și chiar în a­­nul precedent, prin nepartici­­parea unor membri cooperatori la muncă, buruienile reușeau să o ia înaintea plantelor de cul­tură. Cu toată stăruința noastră, nu puteam să asigurăm un vo­lum mare de lucrări cu forțele puține pe care le aveam. Sunt în cooperativa agricolă 1033 de brațe apte de mum.53, dar par­ticiparea lor la lucru in anul trecut nu a fost decit de 50 la sută. Toate aceste neajunsuri ne-au determinat să medităm adine și să punem in discuția FLOREA STAICU (Continuare în pag. a V-a). CRAIOVA. De­poul de locomo­tive. în secția de reparații cu­rente se execu­tă o ultimă fi­nisare în cadrul reparației pe­riodice a unei locomotive. Foto • Șt. Ionescu

Next