Inainte, mai 1970 (Anul 27, nr. 7825-7849)
1970-05-31 / nr. 7849
DIN TOATĂ INIMA # S-a subscris pînă acum suma de 62.720.700 lei # în contul 498 B.N.R. a fost depusă suma 4.283.000 lei # „Contul omeniei” — s-a ridicat la 793.619 lei țe provocate de Inundații, la centrele de colectare pentru ajutorarea sinistraților sosesc continuu colete cu donațiile populației din Județul nostru. La Bănești, am intilnit pe Dumitru Camen, muncitor la I.I.L. ț „Am dat «1 eu un modest pachet cu lucruri de Îmbrăcăminte pentru sinistrați, In special pentru copii. Mă sufletul cind mă gindesc doare la toți cei loviți de stihiile naturii. Sunt frații noștri și trebuie să ne ajutăm la nevoie". Tot din Băilești, au mai donat obiecte și produse alimentare : „V. Cotora, O. Mitrică, V. Măgureanu, P. Săceanu, M. Pleniceanu ș.a. Printre sutele de donatori din Calafat și-au înscris numele: Gr. Tigae, M. Ganea. .. Onîn timp ce populara din zonele sinistrate își rncordează eforturile pentru înlăturarea grabnică a tragicelor consecin de ciclu» Ing. N. Tutila, A. Babarada și mulți alții. Informăm, în continuare, pe cititorii noștri cu ultimele date centralizate privitoare la donațiile colectate pe județ iarlu 496.087 kg ; porumb 807.286 kg ; făină 9.889 kg ; untură 6.025 kg ; zahăr 702 kg ; fasole 35.545 kg ; ouă 253.956 buc. ; săpun de rufe 9.626 kg ; păsări *.*43 etc. S-au mai court : 2.550 colectate 3.839 saper; pantaloni bărbătești i 7.065 cămăși ; 1.600 per. încălțăminte bărbătească ; 7.849 rochii ; 5.366 fuste ; 960 pardesie și balonzarde ; 4.265 per. Încălțăminte de damă : 9.792 rochite fete ; 3.784 per. Încălțăminte pentru copii ș.a.m.d. La contul 2000 s-au depus 793.619 lei iar la contul 498 B.N.R. a fost depusă suma de 4.283.000 lei. Suma totală subscrisă până la data de 29 mai, pe județ este de 62.720.700 lei. Șl A. DUMINICĂ 31 MAI 1970 ANUL XXVI Nr. 78496 PAGINI 301 BANII DIN HĂRNICIE $1 VOINȚĂ, BARAJ DE NEÎNVINS ÎN CALEA STIHIEI aeopritul du-te vino de pe străzile Bechetului — freamăt amețitor, niciodată cunoscut într-atît prin aceste locuri — descoperim o „oază" de liniște : pe trotuar trei fetițe se joacă în toată voia. „Cioc, boc, treci la loc !“ — rostește ceremonios cea mai răsărită, împlinind cu convingere și candoare „ritualul" acestui vesel joc de copii. Le intrerupem jocul pentru a nota amănuntul că Eugenia Bujorică din clasa IV-a este cea mai răsărită din clasă și la carte. După cîteva minute, eram pe dig la locul unor emoționante pilde cotidiene de vrednicie și abnegație patriotică. Aflăm primele informații : Dunărea a crescut, față de ziua precedentă, cu 12 cm și are tendința de a atinge cote din ce în ce mai ridicate, prevestind sosirea viiturii prin aceste locuri. Deocamdată este calmă, dar neprietenoasă firește. Clădirile căpităniei portului și ale Navromului stau cotropite de apa care bate — e drept, încă fără forță — digul. Frumoasa pepinieră de plopi — o adevărată bijuterie — este, de asemenea, stăpînită de ape. Pe aleile cu umbră și iarbă moale de altădată, își fac drum acum bărcile cu motor. Simțind primejdia, păsările au părăsit pomii, și însuși un cuib de barză — știut și admirat, de zeci de ani, de oamenii satului — a rămas fără locatari. Dar oamenii, oamenii hotăriți, chibzuiți și energici — cu miile — din Bechet, Ostroveni, Călărași și Dăbuleni, sprijiniți de ostași, stau zi și noapte pe dig, consolidîndu-i neîncetat, veghind pentru a înlătura imediat orice primejdie, pentru a apăra avutul obștesc, propriile gospodării și familii. Din hărnicie și voință fermă alcătuiesc, zi de zi, un baraj de neînvins în calea stihiei. în ultima săptămâni, zilnic au lucrat pe dig cste 1500—2000 de țărani cooperatori și militari, întărindu-i neîncetat, durînd puternice parapete din fascine și din cei aproape 250.000 de saci cu nisip, învăluiți în veștmîntul de polietilenă, pe lungimi impresionante din întinsul celor 32 kilometri de dig. Nici un gospodar n-a stat cu mîinile încrucișate, lucrînd în schimburi , unii pe dig, alții la lucratul ogorului unit, pentru ca belșugul holdei din această luncă a Dunării să precumpănească asupra pagubelor din județele inundate. în această declanșare de forțe și energii, fiecare om are locul lui, rostul lui, misiunea lui. Comandamentul acestei lupte neobosite a alcătuit un plan admirabil de acțiune, astfel că fiecare combatant știe ce are de făcut. Munca se duce în totală rinduială, fără ca grupele de intervenție — oameni, mașini, șlepuri, remorchere, autobasculante, instalații de pompare a apei — să se stînjenească măcar o clipă. Cele peste 200 de mașini care au transportat pămînt din carieră, saci cu nisip, fascine și polietilenă au avut un circuit închis, descărcînd în timpi record la rampele fixate, pe compartimente și tronsoane. In momentul în care o ploaie crîncenă — de jos — a împiedicat trecerea mașinilor pe la Zăval, s-a asigurat o excepțională dirijare a circulației (căpitanul de miliție Titi Cojocaru dovedindu-se un excelent diriguitor al acestei trebi), astfel că au fost complet înlăturate stagnările în acest flux neîntrerupt. Cînd din pricina terenului accidentat și a unui drum de neatenție a șoferului, o mașină a alunecat în apele fluviului, în cîteva minute s-a intervenit eroic, salvîndu-se atît autovehiculul cit și porțiunea de dig respectivă. AL. FIRESCU (Continuare în pag. a V-a). Veghe neobosită pe dig. Se va dezlănțui Dunărea ? Ofensivă în iureș pe frontul apărării muncii noastre Prezentăm cîteva imagini fotografice realizate pe unul din fronturile luptei contra apelor : Bechct-Ostroveni. In primul clișeu, un aspect cotidian al efortului, stimulat de Înalte simțăminte patriotice, al grupurilor de ostași și țărani cooperatori. La locul luptei a sosit, pentru a-și oferi ajutorul prețios, în caz de nevoie, remorcherul „Cozia". In zare, pe șlepul Brăila sunt depozitate 65 vagoane de balast necesar pentru o eventuală intervenție. Apele Dunării au crescut, așa după cum se știe, inundind portul Bechet și ajungind pină la puternicul dig construit cu aproape 8 ani în urmă. Prezentăm, spre ilustrare, un aspect al inundațiilor. Pe porțiunea de dig de la Ostroveni lucrează, fără să cunoască oboseala, sute de țărani cooperatori. Printre acești oameni harnici sunt multe femei care muncesc alături de soții lor, spre a feri de inundații averea obștească și căminele lor. Tinerii —la consolidarea digurilor! Răspunzind cu însuflețire apelului Comandamentului județean pentru apărarea de inundații, aproape 2000 de studenți craioveni și 1000 de elevi ai școlilor profesionale din municipiul Craiova au hotărit, într-un unanim avi nt, să lucreze ca brigadieri al muncii patriotice la consolidarea digurilor. Fotoreporterul nostru a surprins momentul plecării unuia dintre eșaloane. In clișeu, tineri elevi-ucenici de la Grupul școlar Electroputere surîzind obiectivului aparatului de fotografiat. Un surîs larg, care arată optimism și angajamentul fierbinte de muncă neobosită. I S3 G3 « 53 ÎS £ 3 lUBSil curier* cotidian. 9 Festivalul județean al dansului popular Astăzi are loc la Goicea Festivalul județean al dansului popular. Participă formații din 15 comune ale județului Dolj. Cu acest prilej se vor mai desfășura o paradă a portului popular și un simpozion privind perspectivele dansului popular. In acțiunea „Tehneco-Dolj *70“ In cadrul programului de propagandă tehnico-economică, la Băilești au fost organizate expuneri privind conducerea modernă a întreprinderilor. Pe această temă au vorbit ing. Niculinaleonte și ing. Valentin Gavriliță. Cele două expuneri au fost urmate de întrebări și discuții. Consfătuire cu cinefilii Intrate in tradiție, consfătuirile cu cinefilii organizata de Casa județeană a creației populare constituie adevărate prilejuri de analiză și concluzii utile. Astăzi, In jurul orelor 10, se va desfășura o asemenea consfătuire privind „Modalitatea de realizare a filmului de sezon”. Participanții vor asista la vizionări, după care, sub Îndrumarea unor Instructori vor filma unele obiective și peisaje din municipiul Cra i U“ Craiova a jucat la Corabia In fața a peste 5000 de spectatori, fotbaliștii de la Universitatea Craiova au jucat vineri la Corabia cn scopul strângerii de fonduri pentru sinistrați. După un meci frumos, victoria a revenit studenților cu scorul de 5—2 (2—1). Pentru craioveni au înscris : Bîtlan din penalty, Martinovici (de 2 ori), Țarălungă și Bălan. Azi, fotbaliștii de la „U“ vor juca la Caracal. D. VANCA. coresp. _Iova. Dacă secolul al XIX-lea a fost caracterizat de mașinile de forță, îndeosebi de mașina cu abur și de motorul electric, ultima treime a secolului al XX-lea care se găsește in fața noastră, este caracterizată, în primul rînd de tehnica informațională : televiziunea, sateliții de comunicații, calculatoarele electronice și automatele pentru Invățămînt. Implicațiile vaste ale revoluției tehnico- științifice contemporane, rolul tot mai important al științei in dezvoltarea economică și sporirea eficienței acesteia, creșterea considerabilă a volumului de cunoștințe științifice cu aplicații în producție ca și învechirea în scurt timp a acestor cunoștințe — fapt care impune in mod imperios valorificarea lor rapidă, explică fenomenul care în lumea noastră modernă se numește „Explozie informațională". Specialiștii consideră că, în ultimul timp, la fiecare zece ani volumul cunoștințelor s-a dublat și că asistăm la cea de-a patra explozie informațională — apariția calculatoarelor electronice —prima fiind comunicarea dintre oameni o dată cu căpătarea deprinderii de a vorbi, a doua fiind apariția scrisului, iar a treia inventarea tiparului mobil)... Intr-o economie modernă, informarea în domeniul activității de conducere economică ca și informarea și documentarea In activitatea de cercetare științifică sunt domenii care se interferează tot mai mult, formind astfel baza sistemului informațional unitar al economiei naționale. La gradul cel mai evoluat de dezvoltare și într-una din accepțiunile sale moderne, sistemul informațional apare ca un complex de oameni și activități practice, de echipamente și proceduri, orientat către modelarea proceselor economice și de conducere cu ajutorul unor operații de prelucrare a informațiilor, bazat pe folosirea mijloacelor de mecanizare și automatizare. Amploarea pe care a luat-o dezvoltarea economică determină creșterea volumului informațional într-o asemenea măsură nicit metodele și mijloacele clasice folosite pentru culegerea, memorarea și prelucrarea lor au devenit total insuficiente și necorespunzătoare. Avalanșa vertiginoasă a informațiilor, legată nemijlocit de creșterea nebănuită a complexității problemelor sociale in general și a celor economice în special, face posibilă separarea informațiilor și a deciziilor, sub forma a două teorii distincte, care se condiționează reciproc și din care rezultă măsuri și acțiuni optime pentru dirijarea vieții economice și sociale. Legătura strînsă între informație și decizie constă în aceea că pentru a conduce la eficiența cea mai ridicată, orice hotărîre trebuie să fie precedată de studierea amănunțită și exactă a fenomenelor ce apar, informațiile fiind acelea care oferă date complete cu...privire la aceste fenomene. Pentru ca decizia luată să fie optimă este necesar ca informațiile care au determinat-o să fie corecte, exacte și furnizate la timp, complete și bine prelucrate, incit concluziile trase pe baza lor să aibă valabilitate practică. Rezultă deci că fenomenul cunoașterii reclamă crearea unui sistem informațional compus din mijloace de culegere, transmitere, prelucrare și păstrare a informațiilor, a căror justă alegere și aplicare urmăresc creșterea eficienței muncii pusă în slujba deciziilor de politică economică și de progres social. După 1958, o dată cu apariția „generației“ a doua de calculatoare electronice (tranzistorizate), sistemul electronic de prelucrare a informațiilor a revenit instrumentul informațional principal al conducerii întreprinderilor din multe țări ale lumii. Dacă în 1953 erau instalate în lume- 25 calculatoare, în 1931 erau 4400, în 1965 — 35 000, in 1968 — 80 500, iar pentru 1980 se prevede că vor funcționa 550 000 calculatoare electronice. In anul 1980, în S.U.A., producția de calculatoare electronice va depăși ca pondere industria petrolului și industria de automobile, care azi dețin primele locuri în această țară. Ca instrument al conducerii, calculatorul are două funcții de înmagazinare a tuturor informațiilor necesare conducerii, aceasta primind astfel la perioade dinainte stabilite informări curente cuprinzînd numai date strict utile de determinare a variantei optime de decizie dintr-un număr mare de alternative posibile. Prin capacitatea sa de a înmagazina și de a prelucra cu o viteză inaccesibilă creierului uman uriașe cantități de informații, calculatorul electronic constituie in prezent un auxiliar de neînlocuit al minții omenești, o veritabilă prelungire a capacității de calcul a omului, un amplificator al posibilităților de informare și decizie ale acestuia. Calculatorul este folosit azi pentru planificarea operativă a producției, pentru controlul automat al calității producției, pentru studiul pieții și al cererii de consum a populației el întocmește automat planuri operative defalcate pe om-mașină deduse din planurile secțiilor. Cu ajutorul calculatorului se realizează integrarea informării pe întreaga întreprindere, un organ central prelucrind toate informațiile pentru toate sectoarele și făcîndu-le utilizabile pentru întreprindere în ansamblul ei. LASCURICU asistent universitar, Facultatea de studii economice a Universității din Craiova (Continuare în pag. a V-a). yy EXPLOZIA INFORMAȚIONALA.. kk Realitate, și perspectivă .Intr-un domeniu captivant al revoluției tehnicoștiințifice contemporane KBBill Argumente pentru o participare efectivă la muncă NICI UN COOPERATOR SUB NUMĂRUL MINIM DE ZILE CALENDARISTICE Situată într-o zonă unde predomină solurile podzolice, cooperativa agricolă din Eopinzălești obține an de an producții care sunt peste nivelul mediilor obținute cu 5—6 ani în urmă. Extinderea mecanizării lucrărilor agricole, folosirea unor cantități din ce în ce mai mari de îngrășăminte chimice și schimbarea modului de folosință a terenului, din categorii inferioare în altele superioare, au fost obiectivele de bază ale întregii activități a consiliului de conducere și specialiștilor. In anul trecut, bunăoară, în condiții nu tocmai favorabile, cooperatorii din Popînzălești au obținut în medie 1870 kg porumb boabe, 18 000 kg sfeclă de zahăr, 800 kg semințe de in și 1100 kg semințe de floarea-soarelui la hectar. Dar, ținta cooperatorilor de aici este de a ridica mereu ștacheta producțiilor, astfel incit eficiența economică a acestor tipuri de sol să fie cit mai mare. Nu intîmplător s-a hotărit de adunarea generală, cu ani în urmă, să se treacă la valorificarea terenurilor în pantă, prin înființarea plantațiilor de pomi și viță de vie. 80 de hectare, din cele mai sărace terenuri, dau acum randamentul economic cuvenit. Producțiile medii de finețe și struguri ce se realizează an de an răsplătesc din plin munca țăranilor cooperatori, recuperînd în totalitate investițiile făcute pentru înființarea plantațiilor. Ce a stat la temelia acestor succese este lesne de înțeles. în primul rînd, cooperatorii din Popînzălești s-au bazat pe extinderea mecanizării lucrărilor agricole, prin folosirea celor 22 de tractoare care sînt puse la dispoziția unității de către secția de mecanizare. Cu o asemenea forță mecanică s-a reușit să se lucreze pămîntul în așa fel incit să i se mărească permeabilitatea pentru apă și să se poată insămînța cit mai de timpuriu culturile. In această primăvară, destul de capricioasă, au fost însămînțate la timpul optim 606 ha cu porumb pentru boabe, 115 ha cu floarea-soarelui, 50 ha cu in pentru ulei, s-a pregătit terenul pentru plantatul tutunului pe 31 ha și al legumelor pe 20 de ha. Dar, in obținerea unor producții mari, lucrările mecanizate trebuie să cere manuale, se împletească cu executare de membrii cooperatori. ..Nerealizarea acestei îmbinări ne-a creat greutăți in muncă — ne spunea președintele cooperativei agricole, tovarășa Aurelia Văduva. In zadar ne străduiam să însămînțăm la timp dacă nu reușeam să întreținem culturile. De multe ori, și aceasta cu ani în urmă și chiar în anul precedent, prin neparticiparea unor membri cooperatori la muncă, buruienile reușeau să o ia înaintea plantelor de cultură. Cu toată stăruința noastră, nu puteam să asigurăm un volum mare de lucrări cu forțele puține pe care le aveam. Sunt în cooperativa agricolă 1033 de brațe apte de mum.53, dar participarea lor la lucru in anul trecut nu a fost decit de 50 la sută. Toate aceste neajunsuri ne-au determinat să medităm adine și să punem in discuția FLOREA STAICU (Continuare în pag. a V-a). CRAIOVA. Depoul de locomotive. în secția de reparații curente se execută o ultimă finisare în cadrul reparației periodice a unei locomotive. Foto • Șt. Ionescu