Inainte, iunie 1970 (Anul 27, nr. 7850-7874)

1970-06-03 / nr. 7851

> * MIERCURI 3 IUNIE 1970 ANUL XXVI NR 7831 4 PAGINI 30 BANI mmmnmmmmwmmmmmnm BKSJOTC"."A (4ü!n­CtP).S­I „g ,g, A­I­49 V A Proletari din toate țările, inițieva­­­n ORGAN AL COMITETULUI JUDE­Ț AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN — Faceți-ne, vă rugăm, legătura cu Bechetul ! — De la Rast sunteți chemat cu Indicativul „inundații“... — S-a Întrerupt legătura cu Ca­­nfatul. Doresc în continuare co­mandamentul... — Aveți Bistrețul !... Veștile se Întrunesc ca niște mesageri veniți In grabă, de de­parte, la o confruntare, cu me­saje care îngrijorează ori liniștesc. Pe diagrama desfășurată pe în­tinsul mesei se trec noile date — elemente de comparație și conclu­zii , față de cotele din ziua de iunie, pe sectorul aval de Se­verin, la Bechet, se Înregistrează creșteri mici ale nivelului apei Dunării, de 1—3 cm... Pe riul Jiu și pe râurile Interioare cotele se mențin sub cote de atenție... Su­prafața totală inundată In jude­­țul Dolj este de 15.477 hectare, din care 1530 ha culturi, iar­­ 410 ha n sectorul silvic din lunca Du­nării... Oscilațiile nivelului Dunării in­dică deci creșteri deocamdată ne­însemnate. Dar aceasta nu în­seamnă că primejdia a trecut și că eforturile de apărare a incin­telor indiguite trebuie să cunoas­că un cit de mic răgaz... Coman­damentul județean este anunțat despre unele situații grele, care au fost înlăturate printr-o masivă și eroică mobilizare de forțe : combaterea grifonului de la km 17­­-100 in incinta Ghidici — Rast — Bistreț cu 381 saci cu pă­­mânt și prin refacerea cu buldo­zere ; stingerea grifonului ivit la kilometrul 3 In incinta Jiu — Bechet cu 3000 saci cu pământ și 150 mc balast... Ceas de ceas, vin mesajele neobosirii­­ și ale biruinții cu a­­pele silite să rămină in matca pe care oamenii i-au fixat-o. Dar lupta continuă cu îndirjire in ambele tabere. Oamenii — du­nărenii aceștia încercați și totdeau­na uiniți la greu, împreună cu a­­jutoarele lor — mii din tot cu­prinsul Doljului sunt neînduple­cați in hotărirea lor de a în­vinge. Un examen în prosesiune Nu-mi pot stăpîni surpriza. Privesc în jur și imi scapă un surîs larg. Un suris de mulțumi­re și de uimire In același timp. Recunosc printre cei care în­­drumează întreaga forfotă a lucru­lui din carieră și, în răstimpuri, punând umărul la nevoie cu neo­bosire, cadre didactice presti­gioase ale universității craiovene. Noua ipostază de lucru neobosit la care au aderat din adâncul Ini­mii și al conștiinței civice, le dă, parcă, un plus de prestanță. Prezenți In tot locul unde este nevoie de sfat și muncă, profe­sorul doctor docent Mircea O­­prean, membru al Academiei de științe agricole și rector al uni­versității, dimpreună cu lectorul universitar Ion Trăistaru, secre­tarul comitetului de partid, însu­flețesc colegii de catedră și pe cei 1800 de studenți cu pilda neo­­bosirii lor. Acum sînt printre cei care încarcă sacii la carierele Moară și Glăvan, aci li vezi pe dig în tronsoanele care solicită un efort sporit, pentru ca apoi să-l întilnești dînd dispozițiile cu­venite pentru sosirea la vreme­a hranei studenților, a apei... Alături de ucenicii cărora le deschid calea spre știință, au ve­nit să ajute la lucrările de pe dig aproape 300 de cadre didactice. Am intîlnit la lucru spornic pe conf. dr. C. Botea, prorector al universității, pe prof. dr. docent Vasile Stratula, pe conf. dr. Cor­nel Ambrozie, conf. dr. Cornel Vintilă, prof. dr. Popescu Marius și pe alți și alți Îndrumători de seamă ai tinerimii universitare craiovene. Asistentul universitar Popescu Laurențiu, președintele consiliului U.R.S., unul dintre coordonatorii de nădejde ai mun­cii studenților craioveni, ne-a po­­vestit, Intre altele — pe scurt, cu­­m­ permitea micul răgaz — despre efortul impresionant pe care l-au depus studenții de la facultatea de studii economice. In frunte cu decanul lor, conf. dr. Oncescu Victor, pentru refa­cerea unei porțiuni de dig­en care se manifestau Infiltrații. In pragul sesiunii de examene, studenții craioveni și profesorii, dascălii lor, susțin un disputat examen In... presesiune. Un exa­men al voinței, al dirtenței, al hărniciei și al comuniunii de sen­timente patriotice care-i leagă stilul, o dată pentru totdeauna. Flăcăul de pe Criș Digul de aci de la Bechet este, de fapt, un fremătător șantier al tinereții. 3600 de tineri fii ai Dol­jului în uniforme de militari și un salopete cu care și-au schim­bat halatul alb de lucru din la­boratoare participă la marea în­cleștare. Cunoaștem un flăcău de pe Criș — soldatul de la transmisiuni Emil Balta. Un tînăr bine legat, plăcut la chip și la vorba sa molcomă ca-n Hălmagiul lancu­iul................ — Nu ne biruie ca Dunărea să se dea și peste cap, ca-n poveste! Ne place siguranța acestui tinăr ardelean inimos la munca pentru apărarea meleagului dol­­jean. Ne place și această compa­rație inspirată a Dunării cu un duh rău stăpinit de puterea o­­menească... Vorbele acestea au plăcut și celor două sătence de alături Tita Pascu și Elena Bebeșcă, p care-1 privesc cu interes. — Și mama e țărancă. Altă explicație pare a prisosi „Ca pe tiUU noștei“ Printre studenții care încarcă sacii ln bascule, mulți sunt din aceste locuri sau din imediata apropiere a incintei indiguite... — Să vedeți ce grădină și ce solarii avem ! Să te minunezi!... Exclamațiile și laudele acestea îndreptățite se aud de la Ilie Gheorghe din Lișteava, Constan­tin Celibașa din Sărata, Maria gg Berneanu din Ostroveni, Dumitru­­ Chițu din Ianca, Titu Ghiță din Ig Dăbuleni, Mircea Ghergu din B­­nchet... Sunt studenți horticul­­a­tori, filologi, matematicieni, else- g trotehniști, chimiști, istorici... De­­ fapt sînt uniți prin aceeași su­­b­percalitate — aceea de brigadieri, g de­fii vrednici ai patriei... Un bătrîn de 71 de ani, Ștefan Qg Șoavă din Bechet, ni s-a destăi­­­g­nuit că și-a învins boala și bă­­­­trînețele și-a venit ne dig cînd­­ a auzit de venirea studenților. B — Și-au lăsat cartea și-au pus B mina pe lopată pentru avutul Il nostru. Poți să stai de o parte ?... B După prima zi de găzduire la B familiile dăbulenilor și călărășe­­­­nilor — fiecare familie luind acasă B este un student — tinerii oaspeți B s-au declarat impresionați de­­ primirea făcută. B — Dar poate fi altfel ? — ne­­ spune brigadierul Nicolas Ceră­­u­ceanu... îi considerăm ca pe niște­­ fii de-ai noștri... Minunată solidaritate și ne­mărginit de luminoasă prietenie B se încheagă în aceste zile de front comun împotriva stihiei, care ne­apărat nu-i va birui, chiar dacă g§ — vorba flăcăului de pe Criș s-o da și peste cap... TOMA FIRU UNANIMA VOINȚA D­E A ÎN sante Student­ horticultori înc­ărcînd sat­ii de nisip în bas cu­Fiecare porțiune de dig este consolidată pentru a opu­ne rezistență eventualei viituri Am văzut imbrățișindu-se de bucurie, la miez de noapte, oa­meni cu frunțile asudate, epui­zați de efort, privind cu semeție furia apelor dezlănțuite. S-a în­­tîmplat la Rast, pe valea Dună­rii, acolo unde oamenii sînt che­mați în aceste zile să înfrunte cu dîrzenie apele învolburate, tre­cute peste cota de inundație cu 52 de centimetri și care, de mai bine de două luni, caută cu orice preț să croiască o breșă în digul de apărare, pentru a porni or­bește să inunde culturile și te­renurile agricole care se întind pe mai bine de 35 000 ha, să distrugă bunuri materiale. Sute de coope­ratori, membri ai gărzilor patrio­tice, lucrători din întreprinderea agricolă de stat, tineri și vîrstnici, șî-au unit eforturile în aceste zi­le de grea cumpănă, supraveghind zi și noapte digul ce încinge ca un brîu Dunărea cale de 52 km, începînd de la Ghidiei și pînă la Zăval. Nu a fost o zi in care omul să nu iasă victorios în lupta cu furia apelor dezlănțuite ale Dună­rii. Nici chiar in cele mai grele momente, cum a fost acela de la cumpăna nopții de 1 iunie, cînd i-am găsit pe oamenii Rastului imbrățișindu-se de bucurie și cînd apele au dat neputincioase înapoi. Fenomenul întîmplat aici la ki­lometrul 7 prin apariția unui gri­fon părea simplu de rezolvat, dar dacă nu ar fi fost depistat la vre­me ar fi avut urmări grave asu­pra Întregii Incinte Indiguite. A­­pele s-ar fi năpustit năpraznic, măturind totul în calea lor. Ingi­nerul Nicolae Stoian, șeful siste­mului de irigație și desecări Cala­­fat-Jiu, a cărui prezență se face simțită la orice punct critic de pe dig, a găsit răgazul să ne înfăți­șeze faptele întimplate la kilome­trul 7 : „întunericul pusese stăpânire pes­te ape. Nori plumburii lăsau să cadă o ploaie măruntă și deasă. Credeam că în acea noapte oame­nii vor răsufla ușurați și își vor continua in liniște misiunea de su­praveghere a digului. La orele «1 — neprevăzutul , de la grila „Or­­darului“ s-a primit un semnal de alarmă. Muncitorii Mircea Decu­lescu și Mircea Tuță din echipa de supraveghere au observat o infil­trație puternică de apă la picio­rul din amonte al digului. In cîte­­va secunde apa a început să țîș­­nească aidoma unei fîntîni arte­ziene, al cărei debit era mai ma­re de doi litri pe secundă. S-a transmis mai departe semnalul de alarmă în comună. In mai puțin de 15 minute, și-a făcut apariția la locul pericolului echipa de in­tervenție formată din 50 de coo­peratori și salariați ai instituții­lor din Rast. S-a muncit intens, aproape pînă la epuizare. Au fost transportați în grabă 1000 de saci plini cu balast, 24 de metri cubi de pietriș, care au fost așezați cu multă prudență la locul de a­­pariție a grifonului. A fost o luptă de-a dreptul eroică. Fiecare dintre cei care participam la stingerea torentului de apă, al cărui debit se mărea din secundă în secundă, ne­­ dam seama că de această inter­venție depinde stăvilirea inunda­­­­ției în întreaga incintă indiguită. “ Și am reușit !“. Bucuria de la miezul nopții a fost, așadar, îndreptățită.­ Ea a fost și continuă să fie împărtăși­­­­tă deopotrivă de toți cei 50 de bravi cooperatori care s-au avîn­­tat în lupta cu furia apelor, ca și de Marin Segărceanu, primarul­­ comunei Rast, maiorul de miliție Ion Leafu, un grănicer al cărui nume nu l-am aflat, inginerul Nicolae Dan și Dumitru Vameșu, de sexagenarul Marin Neacă, o­­mul nr. 1 în depistarea grifoane­­lor de la kilometrul 7. Cu aceasta, însă, lupta cu furia apelor din in­cinta indiguită Ghidici-Rast-Bis­­treț-Nedeia-Jiu nu s-a încheiat. La ora cînd scriu aceste rânduri în comuna Rast, Dunărea stațio­nează. Sute de cooperatori pre­zenți la datorie iau măsuri promp­te de consolidare a digului. Alții își desfășoară activitatea pe ogoare, la prășitul culturilor de porumb, de floarea-soarelui, de sfeclă , de zahăr, la întreținerea culturilor de orez, cu gradul ferm că toți cei care sunt trimiși pe dig își vor face cu prisosință datoria și nu vor lăsa ca învolburarea apelor Dunării să le distrugă recolta. Ing. FLORE­A STAICU IN MIEZ DE NOAPTE LA KM 7 ibbbi Q Ședință de comu­nicări științifice Filiala Craiova a Societății de științe istorice a organizat la Casa corpului didactic ju­dețean o ședință de comuni­cări științifice. Cu acest pri­lej, lector univ. Octavian To­­ropu și prof. C. Voicu au co­municat tema: „Noi desco­periri arheologice din peri­oada feudală timpurie din co­muna Mărăcine“, prof. H. Stoi­ca și C. Lupescu au susținut comunicarea : „Monede impe­riale romane de la Bîrca“, iar prof. Eugenia Ștefănescu „Mo­dernizarea examinării și no­tării la Istorie“. Pe marginea comunicărilor, profesorii V. Ciucă, Andrei Pîrvulescu arhitect I. Atanasescu au pur­și­cat ample dezbateri. Conf. univ. dr. Ion Călin, președin­tele filialei, a subliniat conți­nutul bogat de idei al comu­nicărilor științifice și contri­buția crescândă a activității profesorilor de istorie din ju­deț la cunoașterea trecutului istoric al acestui teritoriu.­ ­ Acțiuni cinegetice In aceste zile, prin grija fi­lialei Dolj a A.G.V.P.S., au fost aduse in pădurea Ciutura 1000 de ouă de la fazaneria Vlășcuța — Argeș, care au și fost puse la clocit. Pe acest teren, se preconizează a se a­­junge la un număr de 2000 de fazani. Tot de la aceeași fazanerie, vor mai fi procurați încă 1500 de pui ce vor fi introduși în pădurile Coșoveni și Izvoare. S • i Ú­V « Puternic stimulent pentru dezvoltarea zootehniei și satisfacerea cerințelor de produse animaliere Partidul și statul nostru au acordat și acordă o atenție deo­sebită dezvoltării zootehniei, măririi efectivelor de animale și sporirii productivității lor. In acest scop, în decursul ani­lor au fost luate numeroase mă­suri, s-au întreprins acțiuni efi­ciente menite să ducă la îmbu­nătățirea însușirilor productive ale animalelor, asigurarea unei bogate baze furajere, ridicarea calificării profesionale a cres­cătorilor, cointeresarea lor ma­terială, asigurarea unor adăpos­turi corespunzătoare etc. După cum se știe, Plenara C.C. al P.C.R. din martie anul curent a aprobat un atotcuprinzatori program privind dezvoltarea zootehniei și creșterea animale­lor atît în cincinalul următor cit și într-o perspectivă mai îndepărtată. Programul național de dezvoltare a zootehniei și creșterea producției animaliere ne mobilizează atenția și ne impresionează prin parametri săi dimensionali, prin ținuta­ științifică, prin esența sa pro­fund partinică. Aprecierile po­zitive cu privire la polivalen­țele acestui program se cuvin adresate, în primul rînd, con­ducerii partidului, tovarășului Nicolae Ceaușescu care, așa cum se cunoaște foarte bine, a fost nu numai inițiatorul a­­cestui program, dar a și con­dus îndeaproape elaborarea lui în consens cu interesele și programul general al dezvol­tării economiei socialiste, consens cu aspirațiile națiu­­n n­i noastre. Pe linia consecvenței cu care partidul nostru militează pentru dezvoltarea zootehniei, pentru rentabilizarea acestui sector, se înscrie și Hotărîrea Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român și a Consiliului de Miniștri a­­ Republicii Socialiste România) privind îmbunătățirea prețuri­lor de cumpărare a animalelor și produselor animaliere, pre­cum și alte măsuri de stimulare și dezvoltare a zootehniei. Pentru a ilustra, pe bază de cifre, avantajele ce le oferă noile măsuri considerăm nece­sar să ne folosim de cîteva exemple din județul nostru. Cooperativa agricolă din Bistreț, bunăoară, are contractat cu sta­tul 70 bovine adulte pe care s-a angajat să le livreze la o greutate totală de 30 tone. In condițiile vechiului preț, cînd aceste bo­vine erau predate la calitatea întîia, unitatea amintită urma să primească 6,30 lei/kg, adică in total 189 000 lei. Dacă preda­rea se făcea în perioada 1 ia­nuarie—­30 aprilie, furnizorul beneficia de un spor de preț de 0,50 lei/kg, respectiv 15 000 lei. In condițiile noilor prețuri, aceeași unitate primește 8 lei/ kg vin. Rezultă astfel un ciștig d intre vechiul și noul preț de 51 000 lei, la care se adaugă sporul de 0,50 lei pe kg in ca­zul în care predarea se face in perioada 1 ianuarie—30 aprilie. Se înțelege că o asemenea su­mă, sensibil majorată, va influ­ența pozitiv dezvoltarea pro­prietății obștești a cooperativei, mărirea valorii normei conven­ționale, va cointeresa pe coope­ratori să contracteze cu statul un număr mai mare de animale pe care să le livreze la o cali­tate cât mai superioară. Măsuri cu un pronunțat ca­racter stimulativ se prevăd pen­tru gospodăriile personale ale membrilor cooperatori care li­vrează bovine adulte (vaci re­formate) pe bază de contract. Astfel, în condițiile vechiului preț, un producător incasa pen­tru o bovină adultă, predată in greutate de 460 kg In vin la calitatea a doua, un preț de 5,60 lei/kg, adică în total 2 576 lei. Același producător însă, in condițiile noului preț, primește 7 lei/kg, în vin, ceea ce revine o sumă de 3 220 lei. Așadar, câș­tigul suplimentar realizat de pe urma majorării prețului de con­tractare la bovine adulte rea­lizat de producătorul la care ne referim este de 644 lei. In caz că predarea se face în perioada 1 ianuarie—30 aprilie, producă­torul beneficiază de un spot de 0,50 lei pe kg. Au fost, totodată, îmbunătățite structura pe grupe de greutate și prețurile de contractare la porcine. De exemplu, coopera­tiva agricolă din Măceșu de Sus, care are contractate cu statul 180 tone carne de porc în vin, în cazul în care va livra porci în cadrul grupei de greutate pentru care se acordă prețul de 10,50 lei/kg vin, va primi, în total, suma de 1 890 000 lei. Re­zultă, prin urmare, că unitatea sus-amintită va primi în plus 270 000 lei față de vechiul preț care era de 9 lei/kg in vin pen­tru porcii predați la greutatea individuală de sub 115 kg vin. Se menține prevederea, potrivit căreia, în caz că livrarea porci­lor se face în perioada 1 mar­tie—30 iunie, furnizorul benefi­ciază de sporurile de preț in vi­goare. Aceasta înseamnă că,", unitatea din exemplul nostru primește in plus, în cazul li­vrării a jumătate din cantitatea contractată în perioada mențio­nată, un spor de preț de 90 000 lei. De aceleași drepturi de preț (Continuare in pag. a Il-a) I CRONICA DE PRESTIGIU ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ . In primele patru luni ale anului, un spor al valorii producției globale față de aceeași pe­rioadă a anului trecut de 290 milioane lei ■ Angajamentele asumate la nivelul orga­nizației județene de partid Dolj de a depăși pla­nul producției marfă cu 60 milioane lei sînt mo­dificate cotidian In această vreme de grea în­cercare pentru oamenii muncii dintr-o serie de zone geogra­fice, calamitate de stuhiile na­turii, oamenii muncii din eco­nomia Doljului fac zid tot mai puternic în jurul partidului, a­­firmîndu-și încă o dată «unita­tea lor frățească față de parti­dul comuniștilor, față de oame­nii muncii din întreaga țară. E­­forturile creatoare subordonate îndeplinirii exemplare a sarci­nilor din acest ultim an al cin­cinalului, capătă un pronunțat caracter de depășire a proprii­lor hotărîri. In această vreme, cronicile de întrecere socialistă capătă valențe noi, sunt mai prestigioase. In primele patru luni ale anului, colectivele unor întreprinderi și-au depășit sar­cinile de plan cu­­ 17 la sută la Unitatea de exploatare și indus­trializare a lemnului Craiova, cu 34,4 milioane lei la Combi­natul chimic Craiova, cu 14,3 milioane lei la I.A.S. Băilești, cu 9,4 milioane lei la Combina­tul industriei alimentare Dolj. S-au realizat, de asemenea, su­plimentar prevederilor de plan, patru locomotive Diesel-electri­ce de 2100 cp, îndeplinindu-se și depășindu-se astfel, angajamen­tul anual stabilit la nivelul or­ganizației județene de partid, 400 bucăți grape, 16 remorci basculante, 8430 tone amoniac comprimat, 4185 tone îngrășă­minte azotoase, 520 tone butanol, 1347 tone acid acetic, 1734 mc prefabricate din beton armat. Așa cum sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu în cuvîntarea rostită la întîlnirea cu oamenii și muncii din municipiul Oradea BUCI „...in întreaga țară, pe primele patru luni, planul a fost înde­plinit și depășit, realizindu-se o creștere de 13,1 la sută față de perioada corespunzătoare a anu­lui trecut...". In această izbîndă de valoare este cuprinsă și rod­nicia întrecerii socialiste a co­lectivelor de muncă din județul Dolj, efort care se materiali­zează într-un spor al valorii pro­­ducției globale, față de aceeași perioadă a anului 1969, repre­­zentînd 290 milioane lei. De re­marcat că prin sporurile mari obținute la producția marfă, pla­nul la export, în aceeași perioa­dă, a fost depășit cu 11 589 000 lei valută. Fiecare zi în întrecerea so­­­cialistă a constituit prilejul u­­nor afirmări noi, a dezvoltării inițiativei creatoare, a spiritului sporit de răspundere pentru va­lorificarea complexă a resurse­lor industriale ale întreprinde­rilor. Așa se face că, pînă la jumătatea lunii mai, prevederile anuale de plan raportate la pe­rioada expirată erau depășite cu 10,5 la sută la producția de a­­moniac, cu 13 465 tone la azotat de amoniu, 2322 tone uree, (pe platforma veche), 611 tone buta­nol, 28,9 la sută la acid acetic, 4,6 la sută la beton celular au­­toclavizat, cu 7,1 la sută la pre­parate din carne, cu 63,5 la sută la brînzeturi. Și seria acestor victorii sporește de la o zi la alta. In această vreme, cînd țara întreagă își dovedește maturi­tatea într-un mare examen al solidarității, numeroase colective de muncă s-au angajat să obțină noi sporuri de producție. Petro­liștii Schelei de extracție Cra­iova s-au angajat să obțină su­plimentar sute de tone de țiței, și zi de zi prevederile de plan sunt depășite. La producția de amoniac, pe platforma veche, într-o singură zi s-a obținut o depășire de 4,7 la sută, iar la azotat de amoniu circa 900 de tone peste planul zilei, la buta­nol — 9,1 la sută, iar la acid a­­zotic 520 de tone în plus. GHEORGHE FLOREA La întrebările adresate redacției de mai mulți cetățeni din diferite cartiere ale orașului Craiova cu privire la mo­dernizarea sau repararea unor străzi, Consiliul popular al municipiului Craiova ne comunică­­ străzile I.C. Frimu, Voi­nicului, Cucului, Teilor și cele din cartierul Gherceștii Noi nu sunt prevăzute în planul pentru modernizări pentru acest an. Întreprinderea de transporturi auto Craiova ne răspunde că pentru moment nu este oportună propunerea făcută de un grup de muncitori de la Uzina „Electroputere” ca pe traseul Craiova — Robănești să se pună în circulație încă două curse. Motivarea este justificată de faptul că­ din această localitate trec spre Craiova șapte curse, înainte de ora 6, iar de la­­ Cra­iova tot atîtea, după orele 17. Anunțăm pe membrii cooperatori din comuna Bulzești că U.J.C.A.P. Dolj a luat măsuri de asigurare a pășunatului ani­malelor. Acesta se va face în turme și stîne organizate cu scopul folosirii pășunei în mod judicios. Referindu-se la întrebarea adresată de conducerea C.A.P. „Unirea” din comuna Vela, tov. Alexandru Șteflea, șeful ser­viciului exploatare telecomunicații din Direcția județeană P.T.T.R. Dolj, răspunde că instalațiile telefonice executate ră­­mîn în administrarea unităților P.T.T.R. care le înregistrează în inventarele lor, deși costul lucrărilor este suportat de către abonați. De asemenea, toate unitățile care au nevoie de post telefonic și nu au fost planificați în cadrul lucrărilor de dez­voltare P.T.T.R., pot cere acest lucru cu condiția de a suporta cheltuielile respective.

Next