Inainte, iulie 1970 (Anul 27, nr. 7875-7901)

1970-07-01 / nr. 7875

Máfi ■AWNWVk'AVt‘. WAWVWi După cum este cunoscut, timp de două zile, Șahinșahul Ira­nului și soția sa au fost oaspeți ai litoralului Mării Negre. Marți, împreună cu preșe­dintele Consiliului de Stat al R.S. România, N­i­c­o­l­a­e Ceaușescu, Șahinșahul Mo­hammad Reza Pahlavi Aryamehr a vizitat Craiova. Au sosit, de asemenea, la Craiova vicepre­ședintele Consiliului de Stat, Emil Bodnaraș, și oficialitățile române atașate pe lângă șeful statului iranian — Constantin Stătescu, secretar al Consiliului de Stat­ . Pavel Silard, amba­sadorul României la Teheran, general-locotenent Constantin Popa, locțiitor al șefului Mare­lui Stat Major, precum și Ardeshiz Zahedi, mi­nistrul afacerilor­ externe al Panului, Soltan Sanasdaji, am­basadorul Iranului la București, cu alte persoane iraniene care-l insoțesc pe Șahinșah. Drapele ale celor două țări înpodobeau străzile străvechii citeți a banilor, iar portretele Șthinșahului și al soției sale au expuse în vitrinele magn­­elor. Și, bineînțeles,, subiec­­t la ordinea zilei al voinhi­­lor craioveni era sosirea în­­ bea lor a celor doi șefi de ni. Discuțiile se centrau im­­­miabil asupra semnificației iu­b­irii dintre șeful stab­ilul român și șeful stan i, iranian,­ asupra bunelor _îi­ statornicite intre Iran și mânia,­România și Iranul au limbaj >jra'n în foarte im­­itante proble­m­ K contem­­raneității : respectareae su­s­­tiității și independenței, res­etul reciproc, colaborare re­­avantajoasă. Animate de dorința de a sluji cauza înțe­legerii în viața internațională, România și Iranul acționează, pentru cooperarea și prietenia între popoarele lumii și oferă Prin ceea ce întreprind în pla­nul­ relațiilor bilaterale, un mo­de colaborare intre state orînduiri sociale diferite,­xprimînd sentimentele de­­•’ărată prietenie și stimă ale­gii populații a acestui mare a țării, care este Craiova, mii de cetățeni i-au at în vizita lor pe su­­ltanului și pe președin­­tului de Stat cu ex­­nnfestări de bucurie, urale Băbălău, președin­­tul popular al su­­primarul munici.­raiova, Ion Zăvăleanu,­­ și alte notabilități re­­prezente la aeroport, au eșat Șahinșahului și preșe­­telui Consiliului de Stat ură un bun-venit pe meleagurile Itenești. O gardă militară pre­­a onorul. Un grup de copii­­ ,r Maiestății Sale, Șahinsa­­ranului, Mohammad Reza­­­vi Aryamehr, și președin­­t Nicolae Ceaușescu buchete h­alele și aplauzele craio­­­ veniți în întîmpinare la aeroport, cortegiul oficial se în­dreaptă spre oraș. Drumul par­curge o oază de verdeață, care desfată privirea. Țărani coope­Primul punct al itinerarului este Uzina Electroputere. Sim­bol al dezvoltării industriale a Olteniei de astăzi, complexul de fabrici de la intrarea în Craiova se înfățișează ca un dinamic și viguros centru industriei construcțiilor de ma­al șini. De aici își iau drumul pe magistralele de oțel ale pa­triei, pe arterele feroviare ale altor țări cunoscutele locomo­tive electrice și Diesel electrice „Electroputere“. Aici se produc transformatoare de forță de mare putere, agregate a căror autoritate tehnică s-a impus în peste 20 de țări ale lumii Emblema uzinei „Electropute­­re“ este, de asemenea, însem­nul distinctiv a numeroase ti­puri de motoare electrice și rotori aflați la muncă în livezi întrerup pentru cîteva clipe lu­crul și ies la margine de drum să-i salute pe aleșii oaspeți, aparataj de medie și înaltă tensiune. Toate aceste remar­cabile performanțe tehnice sunt mărturii ale coordonatelor industriale pe care, asemeni multor altor localități ale țării, s-a înscris în anii socialismu­lui și orașul Craiova. Făuritorii bijuteriilor tehnice de mare complexitate, care sunt produsele electrotehnice realizate aici, au primit cu dra­goste, cu multă prietenie, pe șeful statului nostru, Nicolae Ceaușescu, pe înaltul oas­pete, Șahinșahul Iranului, Mo­hammad Reza Pahlavi. Din discuțiile pe care le-am sur­prins în momentele ce au pre­mers sosirea la uzină, in tim­pul vizitei, am reținut faptul că ea este interpretată ca un semn al dorinței înalților oas­peți iranieni de a cunoaște la fața locului realizările poporu­lui nostru, posibilitățile exis­tente de a lărgi pe multiple planuri colaborarea economică între România și Iran. De alt­fel, uzina craioveană și-a tri­­­­mis primele „cărți de vizită“ în țara prietenă: transforma­toare de forță de 150 și 200 kVA, precum și diverse tipuri de aparataj electrotehnic. în prezent se află în fază avan­sată de fabricație primele ti­puri de separatoare electrice de 20 kV care vor lua calea Iranului. Au fost și vor fi aceste produse, pe care hărni­cia și priceperea muncitorilor craioveni le-au creat, mesaje concrete ale dorinței și posi­bilităților reale ale economiei noastre de a purta un dialog fructuos c­u economia iraniană in folosul ambelor părți. Despre toate aceste reali­zări ale uzinei, despre poten­țialul său industrial, și­ investi­țiile de inteligență tehnică, materializate în sute de pro­duse, oaspeții iranieni au avut posibilitatea să ia cunoștință din sursă directă în convorbi­rile cu ministrul industriei construcțiilor de mașini, Ion Avram, cu directorul general al Grupului de uzine pentru aparataj și mașini ing. Mihai Liculescu, electrice. Exem­plificare convingătoare a infor­mațiilor oferite a constituit-o vizita în principalele sectoare care alcătuiesc acest prestigios complex industrial. Cu deosebit interes, Șahinșahul Iranului s-a oprit în fabrica de lo­comotive. După ce se dau ample ex­plicații asupra caracteristicilor funcționale ale acestor titani ai drumurilor de­­ fier, înaltul oaspete iranian și președintele Consiliului de Stat al României sunt invitați la pupitrul de comandă al unei locomotive care așteaptă semnalul de ple­care. Șahinșahul răspunde invitației de a pune în mișcare turbinele puternicei mașini. Reține îndelung atenția înal­ților oaspeți locomotiva elec­trică produs de înaltă tehnici­tate asimilat nu de multă vre­me. In cabina locomotivei are loc o scurtă discuție între preșe­dintele Nicolae Ceaușescu și Șahinșahul Iranului. Subiectul: perspectivele pe care le deschi­­de dezvoltării unei economii moderne înzestrarea transpor­turilor feroviare cu astfel de locomotive. Șeful statului ro­mân informează pe interlocu­tor asupra planurilor noastre de electrificare a magistralelor de cale ferată și subliniază, in această ordine de idei, gradul înalt de eficiență economică la care vor ajunge transpor­turile, mai ales în zonele de munte, cind va fi extinsă uti­lizarea locomotivelor electrice. Șahinșahul Iranului sublinia­ză că și țara sa este îndea­proape preocupată de problema modernizării transporturilor fe­roviare. Totodată, are cuvinte de apreciere pentru modul cum a fost realizată locomotiva e­­lectrică românească, pentru performanțele ei tehnice înal­te. Este vizitată în fabrica de aparataj continuare electric. Impresionează aici, în mod deosebit, dotarea tehnică, de înalt nivel calitativ, organiza­rea modernă a fluxului de pro­ducție. Finalitatea procesului muncii este verificată cu meti­culozitate și riguroasă gentă de către aparatele exi­de precizie, precum și de instala­țiile speciale ale laboratorului de înaltă tensiune. Pe întreg parcursul vizitei, Maiestatea Sa Imperială își exprimă do­rința de a cunoaște ci­ mai în­deaproape organizarea produc­ției, modalitățile de perfecțio­­nare a calificării cadrelor, re­tribuția acestora. Gazdele înfățișează șantierul dominat de imense paralelipipede de beton și oțel, perspectivele uzi­nei, înaltul oaspete iși eac­primă aprecierea sa deosebită pentru capacitatea colectivului Uzinei „Electroputere“ de a ține pasul cu progresele înregistrate pe plan mondial în acest domeniu. „Vă doresc toate succesele pe care le meritați din plin. Dat fiind ritmul schimbărilor pe care le-am remarcat aici, sunt sigur că intr-un timp scurt uzina dv. va deveni unul din centrele cele de producție a mai importante locomotivelor. Vă urez multe succese în con­tinuare“. (Continuare în pag. a III-a) Electroputere­a și virtuțile relevă­ M , ȘAHINȘAHUL IRANULUI, MOHAMMAD REZA PAHLAVI ARYAMEHR, ÎMPREUNĂ cU PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUȘESCU, AU VIZITAT CRAIOVA Unul din momentele emoți­onante ale primirii făcută înal­­tului oaspete Pe străzile Craiovei — o vie manifestare a bucuriei și ospitalității românești tradiționale ------- wwAv.wwwww.wm I Plenara Consi­liului județean al sindicatelor La Craiova, s-au desfășurat, ieri, lucrările plenarei Consi­liului județean al sindicatelor Dolj. La plenară au participat membrii și membrii supleanți ai Consiliului județean al sin­dicatelor, cât și numeroși invi­tați , cadre de conducere din economie, președinți ai comite­telor sindicatelor, responsabilii cabinetelor tehnice și ai cercu­­rilor inovatorilor, inovatori și raționalizatori etc. Participanții la lucrările plenarei au salutat prezența tovarășului Ioan Cotoț, membru al C.C. al P.C.R., se­cretar al Consiliului­­ Central al U.G.S.R., a tovarășului ing. Constantin Tudor, secretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R., cât și a celorlalți repre­zentanți ai unor organe centrale și locale. Pe ordinea de zi a plenarei s-au aflat următoarele proble­— Raportul privind contribu­ția organelor și organizațiilor sindicale la dezvoltarea mișcării de masă a inovatorilor și ra­­ționalizatorilor : — Informarea asupra activi­tății biroului executiv al Consi­liului județean al sindicatelor de la conferință și pînă în prezent 3 — Confirmarea comisiilor pe probleme. La primul punct al or­dinei de zi, tovarășul Dumitru Bordea, președintele Consiliului jude­țean al sindicatelor, a expus ra­portul „Contribuția organelor și organizațiilor sindicale la dez­voltarea mișcării de masă a ino­­vatorilor și raționalizatorilor“. Tov. Ștefan Dragomir, secreta­rul Consiliului județean sindicatelor, a prezentat infor­al­marea privind activitatea bi­roului­­ executiv. După audierea materialelor, par­ticipanții la lucrările plenarei au luat parte la dezbateri. Im­portant de evidențiat este modul nou în care, pentru prima dată, s-a procedat la organizarea dez­baterilor pe comisii alcătuite din reprezentanții următoarelor do­menii : construcții de mașini, construcții și materiale de con­strucții ; petrol, chimie, termoe­­nergetică ; agricultură și silvi­cultură ; transporturi, telecomu­nicații, consilii populare și co­merț , bunuri de larg consum­, învățămînt-cultură și sănătate. Cu acest prilej au luat cuvîntul 50 de tovarăși care au făcut peste 60 de propuneri. S-au remarcat intervențiile tovarăși­lor Florea Pîrvulescu, Virgil Cucu, Gheorghe Zară, Igor Se­­linski, Barbu Protopopescu, Au­rel Gigiu, Constantin Rachieru etc. Tov. Dumitru Bordea a pre­zentat apoi concluziile asupra lucrărilor pe comisii. In încheierea lucrărilor plena­rei Consiliului județean al sin­dicatelor au luat cu­vîntul tova­rășii Constantin Tudor și Ioan Cotoț Vorbitorii s-au referit la sarcinile cele mai importante a­­le organelor și organizațiilor sindicale în vederea participării susținute și eficiente a acestora la rezolvarea problemelor con­strucției economice și sociale, la perfecționarea și diversificarea formelor și metodelor de muncă, la dezvoltarea mișcării inovato­rilor. Plenara Consiliului județean al sindicatelor a adoptat un bogat program de măsuri menit să contribuie la mobilizarea orga­nelor și organizațiilor sindicale, la stimularea inițiativei crea­toare a maselor și orientarea acestora spre problemele cele mai importante ale activității productive. înaltă cinstire oamenilor scolii Ieri» Intr-un cadru festiv» a a­­vut loc în toate localitățile centre de comună din județul Dolj, săr­bătoarea „Zilei învățătorului«. In cuvintele lor de salut, repre­zentanții­­ organelor locale de partid și de stat au apreciat cu­­ îndreptățită mindune că oamenii școlii au devenit, datorită condi­țiilor minunate de viață și activi­tate, adevărate prezențe în ansam­blul spiritual al comunelor și ora­șelor noastre. Răspunzînd aprecierilor adresate, directorii coordonatori ,­ și alte cadre didactice care au luat cuvin­­tul, au mulțumit pentru grija și a­­tenția ce li se acordă, angajindu-se­­ca și în viitor, să muncească cu și mai multă competență și dăruire. In municipiu, sărbătorirea „Zilei „j MIlitorului“ a avut­­ loc in sala "­iteatrului Murului Național din C Craiova. Adu­narea a fost deschisă de tov. Marin Năstasie, prim-vicepreședin­­te al Consiliului popular munici­pal. A luat apoi cuvîntul tov. Ion Zăvăleanu, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, primarul municipiului Craiova. Vor­bitorul a arătat că dacă municipiul Craiova urcă adevărate trepte spre progres și civilizație, acest mers ascendent se datorește, bun în mare măsură, și sutelor de cadre didactice din Craiova, care sunt tot mai prezente la marile acțiuni ale orașului A înminat apoi o serie de distincții unor cadre didactice. „ Ieri, in municipiu, ca și în loca­­litățiie județului, festivitățile dedi­cate I.ZU Stervățătorului“ s-au în­cheiat cu frumoase programe artis­tice și cu reuniuni tovărășești. . . M. BARBU In lanurile de orz»o avuție imensă își așteaptă culegătorii. Facem, oare, totul pentru a o strînge, fără pierderi, în hambare? In­ întreprinderile agricole de stat, ca de altfel și în coo­perativele agricole, au crescut simțitor în­ ultimii ani supra­fețele cultivate cu orz. Evi­dent, mărirea suprafețelor destinate acestei culturi influen­țează in mod deosebit de favo­rabil sporirea efectivelor de a­­nimale și creșterea producti­vității lor, știut fiind că orzul are o importantă pondere în balanța de furaje concentrate a unităților agricole. Se poate aprecia că în toat­­p recedentă, întreprinderile agricole de stat și cooperati­vele agricole au amplasat or­zul pe terenuri pretabile aces­tei culturi, s-au străduit să exectate însămînțatul în ca­drul epocii optime, să asigure densitatea corespunzătoare la unitatea de suprafață, o dată cu lucrările premergătoare se­mănatului, precum și in timpul vegetației culturilor — acolo unde a fost cazul — au fost aplicate doze însemnate de În­grășăminte minerale, ceea ce a influențat pozitiv buna dez­voltare a plantelor. Ln toate condițiile grele din toamna precedentă și mai ales din primăvara acestui an, ca­­racterizată prin ploi abunden­te și temperaturi scăzute, da­torită aplicării în complex măsurilor agrotehnice, cultura a de orz, în marea majoritate a unităților agricole, s-a dezvol­tat viguros, promițînd rod bo­gat. Călătorind de la Craiova pînă la Cetate, de la Calafat la Băilești și apoi pe valea Dunării, pînă la Dăbuleni, de la Murgași la Melinești, de la Filiași pînă la Botoșești-Paia, rămîi plăcut impresionat de bo­găția culturii de orz. Oricît de frumoasă ar fi însă altura în lan, nu ești sigur de pro­ducție pînă ce n-o depozitezi în hambare. Acest lucru a fost înțeles in multe unități agri­cole. Așa, de exemplu, specia­liștii de la C.A.P. Gighera, Zăval, Lișteava, Rast și din alte unități a­u supravegheat permanent starea culturilor și de îndată ce au constatat că boabele au ajuns în stadiul de coacere corespunzător recolta­tului, au și trecut la secerat. In momentul de față, în toate unitățile amintite, ca și în altele din județ, recolta de orz — a cărei producție întrece, în multe C.A.P., 2500 kg boabe la hectar — a luat drumul hamba­relor. Dată fiind starea de roadere a culturii de orz, timpul inain­­tat în care ne aflăm, forțele și mijloacele de care dispun unitățile agricole, era de aștep­tat ca, la data actuală, stadiul recoltatului să fie mult avan­sat sau chiar pe terminate . Este, de aceea, cu atît mai inexplicabil de «e, în ciuda planurilor minuțios întocmite, a diferitelor instructaje făcute, a bazei tehnico-materiale de care dispunem, ritmul recol­tării orzului este, în multe locuri, sub nivelul posibilități­lor. Treci printre tarlalele coo­perativelor agricole din Rojiș­­te, Bechet, Dăbuleni, Călăraș, și încerci sentimentul că aceas­tă bogăție de holde,­­ în care sînt materializate multe efor­turi, stă încă pe cîmp, amenin­­țînd să se scuture, să se iro­sească. Timpul ar putea să ne ofere surprize cu totul neplăcute și­i cu atît mai mult — păgubi­toare. Ploile repezi, urmate de vînturi puternice și de tem­peraturi ridicate, fac iminentă pierderea din recoltă, unei însemnate părți ceea ce lovește atît în interesele generale ,ale economiei naționale. cît și în cele ale fiecărei cooperative agricole. în fiecare unitate au tocmite planuri de mă care se prevăd, măsurile ce trebuie tiu strînsu] la pierderi ai esențial nu rămîni ca hírné ÎS

Next