Inainte, iulie 1970 (Anul 27, nr. 7875-7901)
1970-07-01 / nr. 7875
Máfi ■AWNWVk'AVt‘. WAWVWi După cum este cunoscut, timp de două zile, Șahinșahul Iranului și soția sa au fost oaspeți ai litoralului Mării Negre. Marți, împreună cu președintele Consiliului de Stat al R.S. România, Nicolae Ceaușescu, Șahinșahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr a vizitat Craiova. Au sosit, de asemenea, la Craiova vicepreședintele Consiliului de Stat, Emil Bodnaraș, și oficialitățile române atașate pe lângă șeful statului iranian — Constantin Stătescu, secretar al Consiliului de Stat . Pavel Silard, ambasadorul României la Teheran, general-locotenent Constantin Popa, locțiitor al șefului Marelui Stat Major, precum și Ardeshiz Zahedi, ministrul afacerilor externe al Panului, Soltan Sanasdaji, ambasadorul Iranului la București, cu alte persoane iraniene care-l insoțesc pe Șahinșah. Drapele ale celor două țări înpodobeau străzile străvechii citeți a banilor, iar portretele Șthinșahului și al soției sale au expuse în vitrinele magnelor. Și, bineînțeles,, subiect la ordinea zilei al voinhilor craioveni era sosirea în bea lor a celor doi șefi de ni. Discuțiile se centrau immiabil asupra semnificației iubirii dintre șeful stabilul român și șeful stan i, iranian, asupra bunelor _îi statornicite intre Iran și mânia,România și Iranul au limbaj >jra'n în foarte imitante problem K contemraneității : respectareae sustiității și independenței, resetul reciproc, colaborare reavantajoasă. Animate de dorința de a sluji cauza înțelegerii în viața internațională, România și Iranul acționează, pentru cooperarea și prietenia între popoarele lumii și oferă Prin ceea ce întreprind în planul relațiilor bilaterale, un mode colaborare intre state orînduiri sociale diferite,xprimînd sentimentele de•’ărată prietenie și stimă alegii populații a acestui mare a țării, care este Craiova, mii de cetățeni i-au at în vizita lor pe sultanului și pe președintului de Stat cu exnnfestări de bucurie, urale Băbălău, președintul popular al suprimarul munici.raiova, Ion Zăvăleanu, și alte notabilități reprezente la aeroport, au eșat Șahinșahului și preșetelui Consiliului de Stat ură un bun-venit pe meleagurile Itenești. O gardă militară prea onorul. Un grup de copii ,r Maiestății Sale, Șahinsaranului, Mohammad Rezavi Aryamehr, și președint Nicolae Ceaușescu buchete halele și aplauzele craio veniți în întîmpinare la aeroport, cortegiul oficial se îndreaptă spre oraș. Drumul parcurge o oază de verdeață, care desfată privirea. Țărani coopePrimul punct al itinerarului este Uzina Electroputere. Simbol al dezvoltării industriale a Olteniei de astăzi, complexul de fabrici de la intrarea în Craiova se înfățișează ca un dinamic și viguros centru industriei construcțiilor de maal șini. De aici își iau drumul pe magistralele de oțel ale patriei, pe arterele feroviare ale altor țări cunoscutele locomotive electrice și Diesel electrice „Electroputere“. Aici se produc transformatoare de forță de mare putere, agregate a căror autoritate tehnică s-a impus în peste 20 de țări ale lumii Emblema uzinei „Electroputere“ este, de asemenea, însemnul distinctiv a numeroase tipuri de motoare electrice și rotori aflați la muncă în livezi întrerup pentru cîteva clipe lucrul și ies la margine de drum să-i salute pe aleșii oaspeți, aparataj de medie și înaltă tensiune. Toate aceste remarcabile performanțe tehnice sunt mărturii ale coordonatelor industriale pe care, asemeni multor altor localități ale țării, s-a înscris în anii socialismului și orașul Craiova. Făuritorii bijuteriilor tehnice de mare complexitate, care sunt produsele electrotehnice realizate aici, au primit cu dragoste, cu multă prietenie, pe șeful statului nostru, Nicolae Ceaușescu, pe înaltul oaspete, Șahinșahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi. Din discuțiile pe care le-am surprins în momentele ce au premers sosirea la uzină, in timpul vizitei, am reținut faptul că ea este interpretată ca un semn al dorinței înalților oaspeți iranieni de a cunoaște la fața locului realizările poporului nostru, posibilitățile existente de a lărgi pe multiple planuri colaborarea economică între România și Iran. De altfel, uzina craioveană și-a trimis primele „cărți de vizită“ în țara prietenă: transformatoare de forță de 150 și 200 kVA, precum și diverse tipuri de aparataj electrotehnic. în prezent se află în fază avansată de fabricație primele tipuri de separatoare electrice de 20 kV care vor lua calea Iranului. Au fost și vor fi aceste produse, pe care hărnicia și priceperea muncitorilor craioveni le-au creat, mesaje concrete ale dorinței și posibilităților reale ale economiei noastre de a purta un dialog fructuos cu economia iraniană in folosul ambelor părți. Despre toate aceste realizări ale uzinei, despre potențialul său industrial, și investițiile de inteligență tehnică, materializate în sute de produse, oaspeții iranieni au avut posibilitatea să ia cunoștință din sursă directă în convorbirile cu ministrul industriei construcțiilor de mașini, Ion Avram, cu directorul general al Grupului de uzine pentru aparataj și mașini ing. Mihai Liculescu, electrice. Exemplificare convingătoare a informațiilor oferite a constituit-o vizita în principalele sectoare care alcătuiesc acest prestigios complex industrial. Cu deosebit interes, Șahinșahul Iranului s-a oprit în fabrica de locomotive. După ce se dau ample explicații asupra caracteristicilor funcționale ale acestor titani ai drumurilor de fier, înaltul oaspete iranian și președintele Consiliului de Stat al României sunt invitați la pupitrul de comandă al unei locomotive care așteaptă semnalul de plecare. Șahinșahul răspunde invitației de a pune în mișcare turbinele puternicei mașini. Reține îndelung atenția înalților oaspeți locomotiva electrică produs de înaltă tehnicitate asimilat nu de multă vreme. In cabina locomotivei are loc o scurtă discuție între președintele Nicolae Ceaușescu și Șahinșahul Iranului. Subiectul: perspectivele pe care le deschide dezvoltării unei economii moderne înzestrarea transporturilor feroviare cu astfel de locomotive. Șeful statului român informează pe interlocutor asupra planurilor noastre de electrificare a magistralelor de cale ferată și subliniază, in această ordine de idei, gradul înalt de eficiență economică la care vor ajunge transporturile, mai ales în zonele de munte, cind va fi extinsă utilizarea locomotivelor electrice. Șahinșahul Iranului subliniază că și țara sa este îndeaproape preocupată de problema modernizării transporturilor feroviare. Totodată, are cuvinte de apreciere pentru modul cum a fost realizată locomotiva electrică românească, pentru performanțele ei tehnice înalte. Este vizitată în fabrica de aparataj continuare electric. Impresionează aici, în mod deosebit, dotarea tehnică, de înalt nivel calitativ, organizarea modernă a fluxului de producție. Finalitatea procesului muncii este verificată cu meticulozitate și riguroasă gentă de către aparatele exide precizie, precum și de instalațiile speciale ale laboratorului de înaltă tensiune. Pe întreg parcursul vizitei, Maiestatea Sa Imperială își exprimă dorința de a cunoaște ci mai îndeaproape organizarea producției, modalitățile de perfecționare a calificării cadrelor, retribuția acestora. Gazdele înfățișează șantierul dominat de imense paralelipipede de beton și oțel, perspectivele uzinei, înaltul oaspete iși eacprimă aprecierea sa deosebită pentru capacitatea colectivului Uzinei „Electroputere“ de a ține pasul cu progresele înregistrate pe plan mondial în acest domeniu. „Vă doresc toate succesele pe care le meritați din plin. Dat fiind ritmul schimbărilor pe care le-am remarcat aici, sunt sigur că intr-un timp scurt uzina dv. va deveni unul din centrele cele de producție a mai importante locomotivelor. Vă urez multe succese în continuare“. (Continuare în pag. a III-a) Electroputerea și virtuțile relevă M , ȘAHINȘAHUL IRANULUI, MOHAMMAD REZA PAHLAVI ARYAMEHR, ÎMPREUNĂ cU PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUȘESCU, AU VIZITAT CRAIOVA Unul din momentele emoționante ale primirii făcută înaltului oaspete Pe străzile Craiovei — o vie manifestare a bucuriei și ospitalității românești tradiționale ------- wwAv.wwwww.wm I Plenara Consiliului județean al sindicatelor La Craiova, s-au desfășurat, ieri, lucrările plenarei Consiliului județean al sindicatelor Dolj. La plenară au participat membrii și membrii supleanți ai Consiliului județean al sindicatelor, cât și numeroși invitați , cadre de conducere din economie, președinți ai comitetelor sindicatelor, responsabilii cabinetelor tehnice și ai cercurilor inovatorilor, inovatori și raționalizatori etc. Participanții la lucrările plenarei au salutat prezența tovarășului Ioan Cotoț, membru al C.C. al P.C.R., secretar al Consiliului Central al U.G.S.R., a tovarășului ing. Constantin Tudor, secretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R., cât și a celorlalți reprezentanți ai unor organe centrale și locale. Pe ordinea de zi a plenarei s-au aflat următoarele proble— Raportul privind contribuția organelor și organizațiilor sindicale la dezvoltarea mișcării de masă a inovatorilor și raționalizatorilor : — Informarea asupra activității biroului executiv al Consiliului județean al sindicatelor de la conferință și pînă în prezent 3 — Confirmarea comisiilor pe probleme. La primul punct al ordinei de zi, tovarășul Dumitru Bordea, președintele Consiliului județean al sindicatelor, a expus raportul „Contribuția organelor și organizațiilor sindicale la dezvoltarea mișcării de masă a inovatorilor și raționalizatorilor“. Tov. Ștefan Dragomir, secretarul Consiliului județean sindicatelor, a prezentat inforalmarea privind activitatea biroului executiv. După audierea materialelor, participanții la lucrările plenarei au luat parte la dezbateri. Important de evidențiat este modul nou în care, pentru prima dată, s-a procedat la organizarea dezbaterilor pe comisii alcătuite din reprezentanții următoarelor domenii : construcții de mașini, construcții și materiale de construcții ; petrol, chimie, termoenergetică ; agricultură și silvicultură ; transporturi, telecomunicații, consilii populare și comerț , bunuri de larg consum, învățămînt-cultură și sănătate. Cu acest prilej au luat cuvîntul 50 de tovarăși care au făcut peste 60 de propuneri. S-au remarcat intervențiile tovarășilor Florea Pîrvulescu, Virgil Cucu, Gheorghe Zară, Igor Selinski, Barbu Protopopescu, Aurel Gigiu, Constantin Rachieru etc. Tov. Dumitru Bordea a prezentat apoi concluziile asupra lucrărilor pe comisii. In încheierea lucrărilor plenarei Consiliului județean al sindicatelor au luat cuvîntul tovarășii Constantin Tudor și Ioan Cotoț Vorbitorii s-au referit la sarcinile cele mai importante ale organelor și organizațiilor sindicale în vederea participării susținute și eficiente a acestora la rezolvarea problemelor construcției economice și sociale, la perfecționarea și diversificarea formelor și metodelor de muncă, la dezvoltarea mișcării inovatorilor. Plenara Consiliului județean al sindicatelor a adoptat un bogat program de măsuri menit să contribuie la mobilizarea organelor și organizațiilor sindicale, la stimularea inițiativei creatoare a maselor și orientarea acestora spre problemele cele mai importante ale activității productive. înaltă cinstire oamenilor scolii Ieri» Intr-un cadru festiv» a avut loc în toate localitățile centre de comună din județul Dolj, sărbătoarea „Zilei învățătorului«. In cuvintele lor de salut, reprezentanții organelor locale de partid și de stat au apreciat cu îndreptățită mindune că oamenii școlii au devenit, datorită condițiilor minunate de viață și activitate, adevărate prezențe în ansamblul spiritual al comunelor și orașelor noastre. Răspunzînd aprecierilor adresate, directorii coordonatori , și alte cadre didactice care au luat cuvintul, au mulțumit pentru grija și atenția ce li se acordă, angajindu-seca și în viitor, să muncească cu și mai multă competență și dăruire. In municipiu, sărbătorirea „Zilei „j MIlitorului“ a avut loc in sala "iteatrului Murului Național din C Craiova. Adunarea a fost deschisă de tov. Marin Năstasie, prim-vicepreședinte al Consiliului popular municipal. A luat apoi cuvîntul tov. Ion Zăvăleanu, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, primarul municipiului Craiova. Vorbitorul a arătat că dacă municipiul Craiova urcă adevărate trepte spre progres și civilizație, acest mers ascendent se datorește, bun în mare măsură, și sutelor de cadre didactice din Craiova, care sunt tot mai prezente la marile acțiuni ale orașului A înminat apoi o serie de distincții unor cadre didactice. „ Ieri, in municipiu, ca și în localitățiie județului, festivitățile dedicate I.ZU Stervățătorului“ s-au încheiat cu frumoase programe artistice și cu reuniuni tovărășești. . . M. BARBU In lanurile de orz»o avuție imensă își așteaptă culegătorii. Facem, oare, totul pentru a o strînge, fără pierderi, în hambare? In întreprinderile agricole de stat, ca de altfel și în cooperativele agricole, au crescut simțitor în ultimii ani suprafețele cultivate cu orz. Evident, mărirea suprafețelor destinate acestei culturi influențează in mod deosebit de favorabil sporirea efectivelor de animale și creșterea productivității lor, știut fiind că orzul are o importantă pondere în balanța de furaje concentrate a unităților agricole. Se poate aprecia că în toatp recedentă, întreprinderile agricole de stat și cooperativele agricole au amplasat orzul pe terenuri pretabile acestei culturi, s-au străduit să exectate însămînțatul în cadrul epocii optime, să asigure densitatea corespunzătoare la unitatea de suprafață, o dată cu lucrările premergătoare semănatului, precum și in timpul vegetației culturilor — acolo unde a fost cazul — au fost aplicate doze însemnate de Îngrășăminte minerale, ceea ce a influențat pozitiv buna dezvoltare a plantelor. Ln toate condițiile grele din toamna precedentă și mai ales din primăvara acestui an, caracterizată prin ploi abundente și temperaturi scăzute, datorită aplicării în complex măsurilor agrotehnice, cultura a de orz, în marea majoritate a unităților agricole, s-a dezvoltat viguros, promițînd rod bogat. Călătorind de la Craiova pînă la Cetate, de la Calafat la Băilești și apoi pe valea Dunării, pînă la Dăbuleni, de la Murgași la Melinești, de la Filiași pînă la Botoșești-Paia, rămîi plăcut impresionat de bogăția culturii de orz. Oricît de frumoasă ar fi însă altura în lan, nu ești sigur de producție pînă ce n-o depozitezi în hambare. Acest lucru a fost înțeles in multe unități agricole. Așa, de exemplu, specialiștii de la C.A.P. Gighera, Zăval, Lișteava, Rast și din alte unități au supravegheat permanent starea culturilor și de îndată ce au constatat că boabele au ajuns în stadiul de coacere corespunzător recoltatului, au și trecut la secerat. In momentul de față, în toate unitățile amintite, ca și în altele din județ, recolta de orz — a cărei producție întrece, în multe C.A.P., 2500 kg boabe la hectar — a luat drumul hambarelor. Dată fiind starea de roadere a culturii de orz, timpul inaintat în care ne aflăm, forțele și mijloacele de care dispun unitățile agricole, era de așteptat ca, la data actuală, stadiul recoltatului să fie mult avansat sau chiar pe terminate . Este, de aceea, cu atît mai inexplicabil de «e, în ciuda planurilor minuțios întocmite, a diferitelor instructaje făcute, a bazei tehnico-materiale de care dispunem, ritmul recoltării orzului este, în multe locuri, sub nivelul posibilităților. Treci printre tarlalele cooperativelor agricole din Rojiște, Bechet, Dăbuleni, Călăraș, și încerci sentimentul că această bogăție de holde, în care sînt materializate multe eforturi, stă încă pe cîmp, amenințînd să se scuture, să se irosească. Timpul ar putea să ne ofere surprize cu totul neplăcute șii cu atît mai mult — păgubitoare. Ploile repezi, urmate de vînturi puternice și de temperaturi ridicate, fac iminentă pierderea din recoltă, unei însemnate părți ceea ce lovește atît în interesele generale ,ale economiei naționale. cît și în cele ale fiecărei cooperative agricole. în fiecare unitate au tocmite planuri de mă care se prevăd, măsurile ce trebuie tiu strînsu] la pierderi ai esențial nu rămîni ca hírné ÎS