Inainte, august 1970 (Anul 27, nr. 7902-7926)
1970-08-02 / nr. 7903
X hamte AL COMITETULUI JUDEiflilli IUMili Milli AL CONSILIULUI POPULAR JUDENIMN CEFERIȘTII ȘI-AU SPUS DESCHIS CUVÂNTUL . Volumul mărfurilor transportate s-a realizat, în primul semestru al anului, în proporție de 101,73 la sută, depășindu-se nivelul obținut din aceeași perioadă a anului trecut cu 36,78 la sută . In anul 1971 volumul total al transporturilor la nivelul Regionalei de căi ferate Craiova va fi de 8146 242 000 tone kilometrice convenționale, în creștere cu 4,83 la sută față de realizările preliminare ale ultimului an al actualului plan cincinal Analiza activității din primul semestru al anului a evidențiat faptul că muncitorii și cadrele tehnico-inginerești din unitățile de bază și din Regionala de căi ferate Craiova, sub îndrumarea organelor și organizațiilor de partid, au depus eforturi susținute pentru Îndeplinirea în condiții de regularitate și siguranță și cu eficiență economică sporită a prevederilor de plan revenite în perioada ianuarie-iunie a o. Volumul mărfurilor transportate exprimate în zone expediate reprezintă 101,73 la sută, cu o depășire față de nivelul realizărilor din aceeași perioadă a anului trecut, de 36,78 la sută. Au fost evidențiate, de asemenea, realizări în domeniul traficului de călători, al planului total de transport j principalii indicatori de utilizare a materialului rulant s-au realizat după cum urmează : Încărcătura statică vagonului de marfă — 102,30 la o sută, greutatea medie brută pe tren de marfă a fost îmbunătățită cu 2,07 la sută etc. Ca urmare a aplicării unor măsuri chibzuite luate în unele compartimente, activitatea de transporturi s-a situat la nivelul parametrilor tehnico-economici stabiliți și, astfel, planul de venituri la activitatea de bază a fost depășit cu 3,50 la sută. Atît materialul prezentat în adunarea generală a reprezentanților salariaților, cît și marea majoritate a dezbaterilor au scos însă deschis la iveală și o serie de carențe existente în activitatea acestui colectiv de muncă. Ocupîndu-se de o asemenea carență, tov. Alexandru Tănase, de la Depoul de locomotive Craiova, a arătat de pildă că unul din elementele esențiale ale activității la calea ferată — rulajul vagonului — nu a fost întocmai respectat, datorită defecțiunilor existente în privința organizării activității de transporturi și coordonării acesteia. Mecanicul de Gheorghe Mihalache locomotivă a arătat că actualele condiții de organizare a transporturilor sunt departe de a corespunde dotării căilor ferate. El a criticat, în acest sens, proasta alcătuire a graficelor de circulație, opririle îndelungi și neprevăzute ale locomotivelor pe parcurs etc. Tovarășii Remus Pomparău, șeful stației C.F.R. Piatra Olt, Stancu Niculescu, de la revizia Roșiori, Ilie Badea, șeful stației C.F.R. Turnu-Măgurele oraș, și Gheorghe Sandu, șeful Depoului de locomotive Craiova, s-au ocupat în intervențiile lor de problemele care angajează îmbunătățirea normării muncii în condițiile noului sistem de salarizare, întărirea disciplinei și creșterea răspunderii în muncă în fiecare compartiment de activitate. Criticile îndreptățite pe care participanții la dezbateri le-au adresat unor factori de răspundere din Regionala de cale ferată Craiova își au izvorul în stilul de muncă defectuos promovat în unele compartimente de activitate, de superficialitatea și miopia politico-profesională manifestată de anumite cadre cu munci de răspundere. Creșterea calitativă a transportului pe calea ferată impune ca element fundamental îmbunătățirea rulajului vagonului: GHEORGHE FLOREA (Continuare în pag. a V-a) Astăzi e Ziua Marinei „ULTIMA MISIUNE" CITIȚI IN PAG. A V-A curier cotidian» curier cotidian Centre de sănătate rurale In județul nostru a început o importantă acțiune : înființarea centrelor de sănătate rurale. Pînă în prezent s-a înființat un astfel de centru la Celaru. Alte 14 comune, între care Valea Stanciului, Perișoru, Leu, Dioști, Bechetu etc, au asigurate deja condițiile pentru înființarea unor astfel de centre. Aceste centre de sănătate rurale deservesc un mare număr de locuitori din localitățile din jur, fiind înzestrate cu cabinete de medicină generală, pediatrie și stomatologie, precum și cu case de nașteri. Unele dintre acestea au și staționar de pediatrie și autosanitare proprii. Simpozion științific itinerant Incepînd de iline, pentru prima dată în țara noastră, se organizează un simpozion științific itinerant pe teme de geografie aplicată, vizînd utilizarea teritoriului și tipologia agriculturii. Organizatorii acestei reuniuni științifice, filialele Craiova, Timișoara și Oradea din cadrul Societății de științe geografice din R. S. România, in colaborare cu Ministerul Invățămîntului și universitățile din Craiova, Timișoara, București și Institutul pedagogic de trei ani din Oradea, și-au propus ca deschiderea simpozionului să aibă loc minne, la Oradea. După o serie de comunicări științifice și deplasări în puncte de cercetare, participanții vor poposi, în ziua de 4 august, la Timișoara, unde vor continua să-și desfășoare activitatea, după același program : comunicări, dezbateri, vizite de documentare științifică. In zilele de 5—6 august, simpozionul itinerant se va desfășura la Craiova, unde se vor susține circa 15 comunicări științifice de geografie aplicată. DUMINICALE. ■ „Serbările Craiovei“. Casa de cultură a tineretului inițiază, începînd de astăzi, un amplu program, sugestiv intitulat „Serbările Craiovei", care se va desfășura pînă la sfîrșitul lunii august. Prologul acestor serbări este divertismentul estival de astăzi care va fi marcat printr-o serie de întreceri sportive în cadrul Cupei „23 August“, iar după-amiază — un program de muzică ușoară. ■ Spectacol pentru cei mici. Formația de păpușari amatori de la Casa de cultură a municipiului prezintă astăzi dupăamiază, începînd de la orele 16. ■ „Cîntul holdelor bogate“ — așa se intitulează spectacolul de muzică populară și ușoară pe care îl prezintă, astăzi, formațiile artistice ale Casei de cultură din Segarcea. Spectacolul este dat în cinstea fruntașilor din cooperativele agricole de producție din Segarcea care au raportat încheierea cu succes a campaniei de recoltare. ■ Al 10-lea turneu. Concertul de muzică ușoară și populară „La vîrsta întrebărilor“, susținut de artiștii amatori de la Casa de cultură din Calafat este prezentat pentru a 10-a oară in cadrul turneului pe care îl întreprinde in localitățile învecinate. Concertul se prezintă astăzi, la orele 20, la căminul cultural din Piscu Nou. ■ „Varietăți pe portativ“ la Săcelu. După ce asează artiștii amatori de la Casa de cultură din Filiași au susținut un spectacol cu „Varietăți pe portativ“ la Novaci, ei prezintă astăzi, același spectacol, în stațiunea balneară Săcelu. Seri distractive. Casele de cultură a municipiului, a studenților și a sindicatelor organizează pentru tineret seri distractive. Deosebit de interesantă se anunță serata de la Casa de cultură a sindicatelor, care se va desfășura într-un decor inedit, amintind de cetățile dacice. Aici concertează orchestra „Dacii“. ■ Agendă turistică. Un grup de salariați de la T.A.P.L. Craiova vizitează un frumos itinerariut Craiova — Pitești — Bran — Brașov — Valea Prahovei. Tineri de la Uzina „Electroputere“ au plecat în nordul Olteniei. Alte două autocare cu elevi din Craiova și din județ au plecat la Govora și Stănești, la căminul spectacolul cultural din Cernele, „Minciuna“. Preocupări... estivale Foto : R. Florian Proletari rnir> toate țările, uniti-vă £ duminică \ ANUL. XXVII NÎ 6 #mm 30 BANI încă 300 de tineri pe șantierele muncii patriotice Jurnalul șantierelor tineretului a consemnat ieri o nouă filă . Încă 300 de tineri vor lucra, timp de 20 de zile, la Fabrica de cărămidă Mofleni și la sortarea legumelor și fructelor din cadrul I.S.F. Craiova. Tinerii brigadieri sunt elevi de la liceele craiovene „Nicolae Bălcescu“, „Tudor Arghezi“ și „Nicolae Titulescu". Ei sunt animați de dorința de a nu precupeți nici un efort pentru a obține rezultate cât mai meritorii la locul lor de muncă. 1III m II IIII Unul dintre numeroșii inovatori de la Uzina „Electroputere" — lăcătușul Marin Pasăre din fabrica L.1J.E. Foto : Roșoga Melineșteanu JURNAL DE CAMPANIE Recoltatul păioaselor în faza finală 44 C.A.P. raportează încheierea recoltatului întreprinderile agricole de stat în fruntea competiției pentru strînsul recoltei In multe cooperative agricole de producție din județul Dolj asiduă după o muncă cooperatorii și mecanizatorii au izbutit să strîngă la timp și fără pierderi recolta de păioase. Timp de mai bine de o lună de zile, înfruntînd capriciile naturii, țăranii cooperatori, sub directa îndrumare a comitetelor comunale de partid și a consiliilor de conducere, avînd sprijinul prețios al mecanizatorilor celor 12 întreprinderi, au acționat pe orice vreme, folosind fiecare oră pentru bună de lucru strînsul recoltei. Acolo unde combinele nu puteau acționa din cauza umidității excesive a solului, consiliile de conducere au luat măsuri de a se folosi secerători și cosași la recoltatul griului. S-a acționat peste tot cu mult simț de răspundere, așa încît acțiunile de recoltare manuală griului au afectat în primul rînd terenurile îmburuienate și cele în pantă, nemecanizabile. Așadar, iată-de la capătul marii competiții de strângere a recoltei, în care 44 cooperative agricole și toate întreprinderile agricole de stat au încheiat cu succes această importantă lucrare. Mai sunt de recoltat pe județ circa 7 000 hectare, suprafață pe care au fost concentrate aproape toate combinele, cu certitudinea că în următoarele 2—3 zile se va reuși să se pună punct acestei mari bătălii pentru asigurarea pîinii poporului. După cum am fost informați, în alte 15 cooperative agricole recoltatul se va încheia în cursul zilei de azi. Deocamdată, întreprinderile agricole de stat din județul Dolj sunt în fruntea competiției aici reușindu-se să se strîngă recolta de grîu de pe toate cele 14 830 de hectare cultivate cu grîu. La finișul acestei campanii, s-au detașat net și mulți fruntași ai recoltelor bogate. La I. A. S. Băilești, de exemplu, s-a obținut o producție medie de 3010 kg la hectar, la I. A. S. Filiași 2850 kg, iar la I. A. S. Segarcea 2500 kg. Și în cooperativele agricole, producțiile de grîu depășesc, în multe unități, producția medie. La Valea Stanciului și Bîrza, de exemplu, s-a înregistrat o producție de peste 2800 kg la hectar, iar la Curmătura, Drănic și Padea plusul de recoltă este de 500 kg la fiecare hectar. Prestigioși mesageri ai artei păpușerești La întoarcerea Teatrului de păpuși din turneul efectuat în Algeria și Tunisia De curând, Teatrul de păpuși s-a întors din turneul efectuat timp de aproape 30 de zile, în Algeria și Tunisia ; un turneu prestigios, deosebit de util și interesant centru colectivul teatrului amintit care confirmă, de altfel, succesele anterioare repurtate de păpușarii craioveni pe diferite meridiane ale lumii. Este momentul, credem, să subliniem meritele artiștilor craioveni, pasiunea și măiestria lor profesională — atribute esențiale care le-au conferit, în repetate rînduri, onoarea de a fi mesagerii mișcării artistice românești peste hotare. La puțin timp după sosire, am solicitat lui Horia Davidescu, directorul teatrului, cîteva impresii din turneul respectiv. „Inițial, ne spunea interlocutorul nostru, am fost anunțați că trebuie să participăm la un Festival internațional al teatrelor de păpuși de la Alger. Alături de noi concurau și alte colective — din Franța, Italia, R. D. Germană, Bulgaria, Cehoslovacia, Anglia. Nu au fost decernate premii, festivalul avînd mai mult un caracter propagandistic, deoarece în țările nord-africane mișcarea păpușerească nu are dimensiunile celei de pe continentul european. In contextul valoroasei participări de la Alger, colectivul nostru a avut o evoluție remarcabilă. Este de altfel părerea presei algeriene care ne-a rezervat spații întinse subliniind virtuțile interpretative, mesajul de amplă respirație al spectacolelor noastre. Un argument în plus îl constituie faptul că doar nouă ni s-a propus să rămînem în continuare (festivalul a durat trei zile), prezentînd încă șapte spectacole, ultimul dintre ele find televizat. Șederea noastră pe continentul african a fost completată cu turneul în Tunisia unde am prezentat spectacole în 13 localități. Peste tot reprezentațiile noastre , s-au bucurat de prezența unui numeros și receptiv public, de vîrste diferite, care ne-au R. DIACONESCU (Continuare în pag. a V-a) Prea mic pentru așa întrebare, Zi neobișnuită de vară. Autobuzul, tixit pînă la refuz, coboară greoi pe Calea București. Devenită de-a dreptul insuportabilă, căldura de iulie încinge într-atît de mult caldarîmul străzii craiovene, nicit toți călătorii par îmbujorați ca macul. Nimănui însă, nici chiar taxatoarei guralive, nu-i trece prin gînd să încerce a deschide și ultima fereastră... Spre geamul încă netras din față se întinde, în sfîrșit, o mină... — Nu deschideți, vă rog, că-mi răcește copilul ! — Păi, soro, o să ne înăbușim aici, în cutia asta de sardele ! Crăpăm de-atîta căldură ! — Cum credeți dar eu... Și vorba se opri pe buze. Perechi de ochi sclipiră. Cea care intenționase să tragă geamul e o femeie tînără, poate chiar mai tînără decît pare, în ciuda rimelului negru și a creionului dermic conturează grotesc ochii ce-i și sprîncenele, dîndu-le o notă de maturitate forțată. încolo... e de o cochetărie îndelung studiată și pusă la punct după... ultima modă. Cealaltă femeie, cu părul pe locuri argintiu și nepretențios îmbrăcată, are aerul unei femei muncitoare trecută de mult de prima tinerețe. Cele două călătoare angajate întîmplător in banala discuție se măsurară discret din cap pînă-n picioare. Se priviră fix, cu interes parcă. Se vede cu colo că nu-și sunt cu totul străine... Pe bancheta din partea din față a mașinii, Nicușor, un dolofan de băiețaș de vreo patru ani și jumătate, bălai și cu fața curată, renunță să-și mai strivească năsucul de geamul ferestrei. Ridică întrebător sprîncenele spre femeia cu părul alb ce-i stătea alături, dînd tuturor a înțelege că ea îi e mamă... Autobuzul își continuă nestingerit drumul. La un moment dat, poate prea îndelung amînat, tăcerea fu curmată de-o șoaptă : — Ana, dumneata erai, tanti Lenuță?! Măi, măi, dar să nu te recunosc !.„ Nu te-am văzut de atîta vreme... — Da, sînt patru ani de cînd ne-am văzut întîia oară. Eu nu te-am uitat, te-am recunoscut din prima clipă... El (și făcu semn cu mina spre copil) e Nicușor... cel de un an.„ — Ce mare și frumos s-a făcut„ Stai să te sărute, tanti, măcar o dată! Hai, vrei, Nicușor ? Copilul tresări. Insistența străinei îl intrigă. O privi atent cîteva clipe neștiind ce să facă, apoi s-o reteză scurt: — Nu, nu vreau Pe mine mă salută mama mea... Cu o mișcare gingașe, puiul de om dădu să se ascundă cu puin mai bine sub brațul ocrotitor al mamei sale, jenat parcă de atîtea priviri. Mama îl certă însă ușor, spunîndu-i că nu-i frumos să se poarte astfel cu cei mari. Ascultător, copilul reveni gînditor la prima sa îndeletnicire. Totul reintră în normal. Mama și „străina“ își reluară firul vorbei: M. STANESCU (Continuare în pag. a V-a) il;I;i:lliHB«ililill