Inainte, septembrie 1970 (Anul 27, nr. 7927-7952)
1970-09-17 / nr. 7941
© 17 — IX — 1970 In concepția partidului nostru, principiul centralismului democratic este un tot unitar, un principiu indivizibil care îmbină în mod dialectic două laturi: CENTRALISMUL și DEMOCRAȚIA INTERNA. Așa cum se știe, dacă prima latură asigură conducerea unitară și coordonarea activității organelor și organizațiilor de partid pe baza subordonării acestora organelor superioare, democrația internă asigură dezvoltarea inițiativei și activității organelor și organizațiilor de partid, a tuturor comuniștilor, caracterul profund democratic al partidului, determină un complex de norme binecunoscute pentru viața internă de partid. Democrația internă se materializează, practic, prin atragerea tuturor organelor și organizațiilor de partid, a tuturor comuniștilor la elaborarea și aplicarea liniei politice a partidului, prin îmbunătățirea întregii munci organizatorice, politice și ideologice. De aici rezultă preocuparea permanentă a partidului pentru lărgirea continuă a democrației interne, pentru stimularea activității și inițiativei comuniștilor, în scopul ca aceștia să fie întotdeauna luptători activi, exemple de abnegație și dăruire pentru prezentul și viitorul patriei noastre socialiste. Datorită multitudinii de aspecte pe care le oferă dezbaterea unui subiect atît de vast ca democrația internă, pagina noastră de azi nu poate puncta, firește, decit o mică parte a temei urmînd ca, așa cum am mai procedat și cu alte prilejuri, să continuăm dezbaterile publicînd opiniile pe care le vom primi de la activiștii de partid — de la secretari, instructori —, de la alți comuniști sau simpli cititori. Participarea unanimă la elaborarea hotăririlor creează climatul îndeplinirii lor Zilele trecute am făcut împreună cu secretarul comitetului comunal de partid Cerăt, tovarășul FLOREA EMIL, o investigație la două organizații de bază din cadrul cooperativei agricole de producție a acestei localități. Am urmărit, concret, Un singur aspect al respectării și întăririi democrației interne și anume dacă toți comuniștii participă activ la elaborarea propriilor hotărrîri și în ce măsură contribuie la rezolvarea sarcinilor trasate. Am ales, pentru început, organizația de bază din cadrul brigăzii de construcții, care cuprinde 23 de comuniști. Cu cîtva timp în urmă, în cadrul acestei organizații, comuniștii își analizaseră propria activitate desfășurată în scopul intensificării reparațiilor programate la unele construcții ale cooperativei agricole: grajduri, puternițe, maternități și saivane. Concluzia a fost unanimă , ritmul lucrărilor este satisfăcător. In timpul discuțiilor, comunistul Dumitru Enculescu a fost, însă, de părere că luîndu-se cîteva măsuri mai hotărite termenul reparațiilor poate fi mult scurtat. „Sunt condiții — a spus vorbitorul, ca totul să fie gata la 20 septembrie“. Asemănător a fost și punctul de vedere al comunistului Grigore Marinescu care a propus — și adunarea a aprobat — măsura ca brigadierul să se ocupe, împreună cu conducerea cooperativei, de mobilizarea la lucru, pentru această perioadă, a tuturor meseriașilor. Adunarea a aprobat și intervenția bine documentată comunistului Ion Barbu care, bazîndu-se pe cunoașterea perfectă a realității, propus ca un colectiv de comuniști să se ocupe de procurarea materialelor de construcție care lipsesc. In ceea ce privește asigurarea unui mai mare număr de mijloace de transport, cu această îndatorire a fost însărcinat comunistul D. Enculescu. Și, în felul acesta, notîndu-se și propunerile altor comuniști, — mai ales cele ale tovarășilor Ion Stoian și Tudor Stoica — s-a redactat un plan de măsuri cuprinzător, care reprezintă înmănunchearea propunerilor și ideilor, reflectînd acordul și punctul de vedere al tuturor comuniștilor acestei organizații, deplina voință a acestora. Tocmai datorită acestui acord total al comuniștilor, măsurile înscrise în hotărîrea la care ne-am referit au prins viață de îndată, în așa fel nncit brigada de construcții și-a îndeplinit obligațiile încă din ziua de 15 septembrie. Secretarul comitetului comunal de partid preciza că nu a ales întîmplător, pentru exemplificarea temei amintite, această organizație de bază. Cu un an în urmă, șase dintre membrii acesteia erau îngrijorător de pasivi in ceea ce privește participarea la elaborarea hotărirîlor. După ce biroul a discutat cu fiecare dintre ei, arătîndu-le că atitudinea lor duce la slăbirea puterii de acțiune a organizației, mai mulți comuniști le-au criticat deschis atitudinea. Și, treptattreptat, roadele n-au întîrziat să apară. Patru dintre ei — Ion Ciungu, Vasile Trancă, Florea Alexandru și Ion Nicola — și-au schimbat total atitudinea fiind, în multe cazuri, în rîndul celor mai activi participanți la dezbaterile în legătură cu stabilirea acțiunilor de viitor ale organizației. O altă organizație de bază, din cadrul aceleiași cooperative agricole (organizația nr. 1) oferă un tipic și interesant exemplu în ceea ce privește activitatea susținută a biroului în direcția antrenării tuturor comuniștilor la îndeplinirea sarcinilor. Există, în ultimul timp, nenumărate exemple care atestă crearea unui asemenea climat. Ne-am oprit asupra unuia din ele. ...Venise vremea primei prașile manuale la porumb. Surpriză : contrar bunului obicei, în dimineața aceea s-au prezentat foarte puțini dintre cei 262 de cooperatori pe a căror participare se conta. Intre absenți — cinci membri de partid. In situația aceasta, consultîndu-se cu mai mulți comuniști, biroul a convocat o adunare extraordinară. Grigore Bilă, Nicolita Barbu, Ștefan Cioroianu, Elena Barbu și alți membri ai organizației au luat atitudine hotărîtă împotriva celor cinci comuniști care n-au înțeles cât de mult contează în fața maselor exemplul personal. Adunarea a discutat întreaga situație croată, stabilind cîteva măsuri precise, ca de exemplu : „începînd de a doua zi, toți comuniștii vor fi prezenți la lucru ; fiecare comunist are obligația să răspundă de aducerea la lucru a unui anumit număr de țărani cooperatori dintre cei ce lipsiseră în ziua respectivă...“. In acel plan operativ de măsuri mai figurau cîteva sarcini, din care unele se refereau la calitatea lucrărilor. Urmarea a fost așa cum au dorit-o toți : din 262 cooperatori au fost prezenți 240, ajungîndu-se în ultima zi a acestei lucrări la numai șase absenți. Comuniștii au fost nelipsiți în aceste zile. Ceea ce merită a fi subliniat în mod deosebit este faptul că la următoarea prașilă manuală, peste două săptămîni, situația a fost și mai bună, așa cum de altfel se prezintă și azi la culesul porumbului și sfeclei de zahăr de pe terenul brigăzii la care ne-am referit. In ceea ce privește rezultatul muncii, cooperatorii din brigada nr. 1 sînt răsplătiți cu o producție medie de 5800 kg porumb știuleți, de pe terenul neirigat. Discutînd cu cîțiva dintre comuniștii pe care i-am întîlnit, aceștia erau de părere, pe bună dreptate, că unul din principalii stimuli in obținerea acestor rezultate îl constituie transpunerea în viață a măsurii ca fiecare comunist să devină un activ participant la îndeplinirea tuturor sarcinilor, după ce, în prealabil, a contribuit direct la stabilirea planului de acțiune al organizației. C. GHEORGHE I ÎNAINTE3 Pentru ca adunările generale să-și exercite în bune condiții rolul ce le revine este nevoie, în primul rînd, de o temeinică pregătire a lor. — Această pregătire a adunărilor generale — spunea tov. AUREL GRIGORESCU, instructor Comitetului municipal de paraleid Craiova — trebuie să înceapă cu alegerea temei ce va fi supusă dezbaterii comuniștilor. O bună parte a organizațiilor de bază a căror activitate în drum, printre care cele de la o Termocentrală, Uzina „7 Noiembrie", cooperativa meșteșugărească „îmbrăcămintea", au înțeles că fixarea temei pentru adunarea generală trebuie să fie rezultatul unei bune cunoașteri a realității, a preocupărilor de bază intr-o perioadă sau alta. Așa, de pildă, biroul organizației de bază de la reparații turbine din cadrul Termocentralei stabilește tema adunării generale în urma unor largi consultări cu comuniștii, cu tovarășii din conducerea secției, cu cei care răspund de activitatea sectorului respectiv din partea conducerii unității. Aceasta face ca, de fiecare dată, cei peste 80 de membri de partid să fie stimulați in mod direct, să-și spună părerea în cele mai importante probleme care preocupă colectivul de muncă, astfel că la discuțiile purtate în adunările generale iau parte, de regulă, 10—15 comuniști. Pe legătură cu tematica adunărilor generale, subliniem necesitatea ca birourile organizațiilor de bază să aibă mai mult în atenție problemele vieții interne de organizație, ale muncii comuniștilor. Nu în puține organizații se succed de la lună la lună analize ale problemelor economice, care fac obiectul și altor adunări organizate de conducerea administrativă, al consfătuirilor de producție. Această suprapunere duce, evident, la scăderea interesului pentru dezbaterile respective, pentru eficiența acestora, în discuțiile purtate cu mai mulți secretari de comitete sau organizații de partid s-a relevat, totodată, că un element important, menit să asigure desfășurarea la un nivel corespunzător a adunărilor generale, îl constituie pregătirea materialelor ce vor fi supuse dezbaterii. — De calitatea acestora, de modul în care sunt analizate diferitele aspecte ale activității economice, ale muncii comuniștilor — ne relata tov. CONSTANTIN MOROȘANU, secretarul comitetului comunal I de partid din Ostroveni, depinde și nivelul discuțiilor. Pentru aceasta, membrii biroului comitetului comunal de partid ajută organizațiile de bază să întocmească materiale în care să inalizeze atent activitatea într-un domeniu sau altul, să scoată în evidență lipsurile care se manifestă, modul în care comuniștii își fac simțită prezența. Din analiza activității câtorva organizații de bază de la C.A.P. din Ostroveni, ne-am putut da seama că aprecierile tov. C. Moroșanu au, în bună măsură, corespondent în realitate. Considerăm că și aici, ca și în alte organizații de bază, mai ales din agricultură, în prea multe adunări raporturi sunt brigadierii, fermierii care prezintă mai mult o informare cu modul de îndeplinire a sarcinilor unei perioade, evidențiind — adesea doar din punct de vedere strict profesional — sau ceea ce trebuie făcut în viitor, deși pentru aceleași teme ar putea fi întocmite materiale de către birourile organizațiilor de bază, în care accentul să fie pus pe analiza muncii comuniștilor, pe sarcinile politice și de producție ce le revin. Realitatea arată, de asemenea, că pentru stimularea participării discuții, este nevoie de o pozitație mai combativă a birourilor organizațiilor de bază în materialele prezentate comuniștilor. Nu de puține ori, unele birouri de organizații de bază neglijează un element la fel de important pentru buna desfășurare a adunărilor, și anume, punerea în cunoștință din timp a comuniștilor cu tema adunării generale. Socotim că din acest punct de vedere este nevoie să se facă mai mult decât simpla anunțare a ordinei de zi. Nu ar fi mai util pentru comuniști dacă, cu cîteva zile înainte de adunare, ar fi informați pe secții, ateliere, echipe, de către membrii birourilor despre principalele probleme ridicate in referatul ce va fi prezentat, și în legătură cu măsurile preconizate a fi luate ? Unor comuniști, care prin preocupările și răspunderile ce le au în domeniile ce urmează a fi dezbătute, nu li s-ar putea da din timp referatul, raportul respectiv pentru a fi studiat ? Firește, cele de mai sus nu epuizează condițiile ce trebuie asigurate pentru ca toți comuniștii să-și exprime cuvîntul lor în mod deschis, pe baza cunoașterii realității. La acestea trebuie adăugate, fără îndoială, și aspectele privind buna desfășurare a adunărilor generale, din cadrul cărora e bine să lipsească expresiile : „scurt, scurt, tovarășe" sau „dumneata nu ai nici o contribuție la lipsurile semnalate ?“ folosite mai ales cînd cineva începe să critice. Reținerea cu atenție a fiecărei propuneri și informarea periodică asupra stadiului realizării lor, urmărirea îndeplinirii hotărîrilor adoptate etc. sunt, de asemenea, practici de mare însemnătate, asupra cărora nu insistăm, deoarece au făcut obiectul altor articole publicate in ziarul nostru. C. F. Condiții favorabile pentru exprimarea opiniei comuniștilor Comitetul nostru de partid se bucură neîncetat de concursul unui valoros activ care, mai ales în ultimii ani, și-a împlinit în repetate rînduri menirile în rezolvarea unor sarcini mai deosebite în diferite domenii ale vieții de organizație și, în egală măsură, în activitatea profesională a colectivului unității. Despre eficacitatea participării activului de partid în rezolvarea celor mai diferite sarcini, ne-am convins în modul cel mai categoric mai ales în urma unei recente acțiuni în care activul nostru a avut de spus principalul cuvînt. E adevărat, acțiunea la care urmează să mă refer a fost inițiată cu îndrumarea și sprijinul direct al comitetului municipal de partid. Dar, cu toate că inițiativa nu ne-a aparținut, suntem mulțumiți că activul nostru a acționat în mod creator și, mai ales, pentru că am învățat cum trebuie să folosim această forță vie și creatoare. Totul a plecat de la constatarea unor deficiențe la anumite lucrări pe șantierul trustului din Piața gării. In situația aceasta, am invitat activul de partid la fața locului, să studieze concret, să facă comparații dar, mai ales, să afle părerea cit mai multor comuniști ai organizațiilor noastre. Prin amploarea și conținutul ei, acțiunea la care mă refer nu putea rămîne fără rezultat, nu putea să nu sublinieze cauzele determinante ale neajunsurilor pentru curmarea cărora fusese inițiată. Ca urmare, părerea activului nostru care sintetiza, de altfel, în mod democratic și punctul de vedere a sute de membri ai colectivului, a fost însușită de comitetul de partid, iar conducerea unității a tradus-o în viață, luînd o serie de măsuri organizatorice și tehnice care își arată în modul cel mai direct eficacitatea. Fiind drept și democratic ca cei vinovați să suporte consecințele, conducerea unității a aplicat sancțiuni severe. Unul dintre cei neglijenți fiind comunist, faptele lui au fost amplu dezbătute în adunarea generală a organizației din care face parte și sancționat cu îndreptățire. La fel de bune aprecieri am desprins și din activitatea comisiilor pe probleme ale comitetului nostru de partid. Una din ele (comisia economică) a realizat un studiu asupra unei teme niciodată elucidată atît de suficient și multilateral . Cauzele care determină pierderi pe șantierele de producție. După ce a studiat practic problema supusă analizei, comisia a ajuns la o serie întreagă de con-MIRCEA NICULESCU secretarul comitetului de partid din cadrul Trustului de construcții Craiova duzii interesante — cele mai multe dintre ele nesesizate pînă atunci, pe care comitetul de partid și le-a însușit. In scopul aprofundării acestor constatări, noi am organizat o întîlnire consultativă între comisia respectivă, cadrele tehnico-inginerești și mai mulți muncitori de înaltă calificare din unitatea noastră. Consultarea de care am amintit a fost, și ea, de un real folos comitetului nostru de partid și în mod deosebit trustului, care a aplicat măsurile stabilite de către organul de partid. Acestea s-au referit la noi modalități pentru înlocuirea cherestelei cu panouri de inventar și podină, folosirea grinzilor extensibile la planșee, a profilelor metalice și a spraițurilor metalice la săpături, centralizarea preparării mortarelor și betoanelor, dotarea șantierelor cu magazii de inventar, măsuri a căror aplicare în viață se soldează cu o considerabilă reducere a pierderilor. Mi se pare util să amintesc și faptul că, datorită consultării activului și folosirii acestuia în mod permanent și creator, s-au constituit două colective din tehnicieni și economiști care, bilunar, controlează și îndrumă pe linia gospodăririi și conservării materialului, informînd operativ comitetul de partid. Aș vrea să precizez, în mod deosebit, faptul că urmărirea sistematică de către activul nostru de partid a obiectivelor de mai sus a dus, în final, la o reducere cu 6,89 lei a cheltuieloi planificate la 1000 lei producție pe primele a cinci luni ale anului, fapt care permis, pe aceeași perioadă, și micșorarea dotației de stat cu suma de 234 000 lei. Aceste cîteva exemple, pe care le-am punctat pentru a releva valoarea incontestabilă a contribuției activului de partid la adîncirea democrației interne prin modalitățile diverse de valorificare a opiniei comuniștilor și masei de salariați, nu sînt singurele ce pot atesta acest adevăr. Tocmai de aceea, comitetul nostru invită frecvent activul la plenarele și ședințele sale. De asemenea, din ce în ce mai mult în ultimul timp, am recurs și la convocarea specială a activului de partid pentru dezbaterea unor probleme mai importante, pentru a-1 pune in curent cu noile sarcini ce ne stau în față, cu documente de partid și, mai ales, pentru a-i cere părerea, pentru a-1 consulta in diferite domenii majore ale unității noastre. Activul de partid — sprijin de nădejde in munca noastră Viața, experiența practică numeroase organizații de partid a demonstrează că în asigurarea unui stil de muncă eficient, a unei conduceri în cunoștință de cauză, un rol important îl are grija față de propunerile și sugestiile comuniștilor, ale celorlalți oameni ai muncii, față de opinia și cuvîntul lor. O discuție pe această temă cu cîțiva membri ai comitetului de partid, secretari de organizații de bază, cadre din conducerea tehnico-administrativă de la întreprinderea agricolă de stat Breasta, a relevat respectul ce se acordă aici opiniei, propunerilor și sugestiilor comuniștilor, precum și ale celorlalți muncitori, ingineri și tehnicieni. — Spiritul profund democratic, preocuparea continuă a conducerii partidului nostru pentru dezvoltarea democrației interne de partid — a ținut să sublinieze tov. VASILE BUCICA, secretarul comitetului de partid — creează condiții dintre cele mai favorabile pentru asigurarea unui larg și activ schimb de opinii între comuniști, posibilități ca în adunările de partid, în adunări ale salariaților sau în discuții purtate la locul de muncă aceștia să-și spună deschis părerea în problemele supuse dezbaterii, să vină cu propuneri și sugestii menite să înlăture anumite deficiențe, să permită îmbunătățirea activității în diferite domenii — îndatorirea principală care ne revine — a ținut să adauge tov. CONSTANTIN BOTNIC, directorul întreprinderii — este reținerea cu grijă a propunerilor și sugestiilor oamenilor. Indiferent de ce natură sînt, de la cine vin, ele trebuie să se bucure de atenție, să nu rămînă fără răspuns. In acest sens, de la tov. MIRCEA IUREȘ, locțiitorul secretarului comitetului de partid, și C. Poțînc am reținut și cîteva practici încetățenite deja. Astfel, avînd în vedere că ședința comitetului de partid se de regulă, după adunările ține, generale ale organizațiilor de bază, membrii comitetului informează despre problemele ridicate, propunerile făcute în adunările generale. Propunerile care vizează probleme economice sunt aduse la cunoștința conducerii administrative, care este datoare să întreprindă măsurile cuvenite pentru rezolvarea lor. Discuțiile purtate au scos în evidență multe aspecte, care, din stadiul inițial de propuneri și sugestii făcute cu cîtva timp in urmă în diferite ședințe sau consfătuiri, au devenit acum realități. Pe baza propunerilor tov. Constantin Neacșu și Grigore Floarea de la ferma Sopot, s-au drenat cîteva izvoare și s-a construit un bazin pentru alimentarea cu apă a oilor , ca urmare a propunerii unor comuniști de la fermele Predești și Rac, printre care amintim pe Ion Anton și Nicolae Cilioaica, au fost studiate și aduse cîteva modificări importante la mașinile de stropit, ceea ce a a asigurat o creștere substanțială productivității muncii la stropitul pomilor. Efectuarea la timp a unor lucrări de sudură, mai ales la fermele îndepărtate, a fost rezolvată dîndu-se curs unei valoroase propuneri a unor mecanizatori de la fermele din Rasnic și Vîlcom. Astfel, cîțiva mecanici de întreținere de la aceste ferme au fost trimiși la cursuri de calificare pentru meseria de sudor. Dotate cu aparatura necesară, avînd oameni calificați, în fermele îndepărtate se pot executa acum operativ și de bună calitate, variate lucrări de sudură. La propunerea șefilor de ferme, Marin Dindere și Nicolae Gheorghiu, s-au luat, de asemenea, măsuri pentru crearea unor mici ateliere de fierărie dotate cu utilajele respective la Predești și Rasnic. Ca urmare a propunerilor venite din partea oamenilor, au fost înfăptuite și alte realizări. Tor. C. Potînc ne-a vorbit despre racordurile electrice și alimentarea cu apă la o serie de ferme, lucrări care permit o importantă creștere a eficienței muncii: modernizarea drumurilor care leagă fermele Brăceni, Frasin și Vîlcom de șoseaua asfaltată, asigurîndu-se produselor un transport rapid și fără degradări ; crearea unui sector industrial menit să asigure valorificarea superioară a produselor. Aici funcționează deja o distilerie modernă, se află în construcție un uscător de fructe de mare capacitate. Cu atenția și înțelegerea cuvenită au fost tratate și propunerile care vizau condițiile de muncă și de viață ale oamenilor. La fermele Obedin, troaia, Rasnic — pomicolă Pie- Brăceni — pomicolă au fost conistruite hale mari, bine amenajate, unde muncitorii pot efectua în bune condiții și pe orice timp sortarea fructelor. La unele ferme îndepărtate au fost amenajate cantine dotate cu cele necesare, s-au instalat sobe de teracotă în camere , la Obedin s-a construit un grup social etc. Fără îndoială că nu toate propunerile au putut fi realizate în acest timp. Unele din ele, cum ar fi construirea de grupuri sociale la fermele pomicole intensive de la Rasnic și Frasin, unități care se vor dezvolta mult în următorii ani, alimentarea cu apă și amenajarea drumului de acces la ferma de la Rasnic stau în atenția conducerii întreprinderii pentru perioada următoare. C. FIRA De la propuneri rodnice la finalizări eficiente