Inainte, septembrie 1970 (Anul 27, nr. 7927-7952)

1970-09-26 / nr. 7949

2 CE OFERIȚI PENTRU APROVIZIONAREA CĂMĂRILOR? Urmînd parcă firea capri­cioasă a anotimpurilor din acest an, toamna a sosit cu alternanțe de zile reci și calde, punînd în fiecare zi dilema vestimenta­ției. Totuși, ea a sosit, iar că­mările gospodinelor își cer drep­tul lor dintotdeauna, acela de a fi chivernisite cu de toate pen­tru iarnă. Așa se face că acum piețele cunosc o afluență mai mare de cumpărători, iar saco­șele au devenit subit neîncăpă­toare. Suntem­ însă la începutul acestei perioade de aprovizio­nare gospodărească și, în mod firesc, solicitările zilnice nu re­flectă volumul total al cereri­lor. De aceea, pentru a afla ce măsuri a luat conducerea între­prinderii județene pentru valo­rificarea legumelor și fructelor în vederea satisfacerii cerințe­lor de aprovizionare, pentru toamnă și iarnă, ne-am adresat tov ing. Ilie Sălceanu, director adjunct al întreprinderii, cu ru­gămintea de a ne vorbi despre acest lucru. — In momentul de față — ne-a declarat interlocutorul — sîntem încă în faza aprovizio­nării curente în scopul desface­rii pe piață, în cantități abun­dente, a legumelor și fructelor. Aceasta va permite gospodinelor să-și procure în măsura dori­tă produse ca: tomate, castra­veciori, gogoșari, varză, vinete, fasole verde, gogonele pentru murat, ardei gras, rădăcinoase, mere, struguri, prune etc. După cum aț­ sesizat, din această lis­tă lipsesc cîteva produse cum ar fi : morcovi, cartofi, ceapă verde, spanac, ridichi de lună, salata, pătrunjel, țelina. Aceste produse vor fi aduse din abun­dență la timpul cuvenit, adică începînd cu luna octombrie. — Ce ne puteți spune despre posibilitățile viitoare de apro­vizionare cu aceste produse ? — Să luăm, de exemplu, car­tofii. între 1 octombrie și 30 noiembrie vor fi in cantități suficiente pe piață pentru apro­vizionarea de iarnă. Ca nou­tate, v-am ruga să notați fap­tul că vor fi preambalați în saci și că, începînd de luna vii­toare, vom încerca să reedităm sistemul de desfacere la domici­liu, iar anumite magazine vor fi profilate pentru desfacerea cartofilor în cantități mari că­tre populație. Aceste unități vor funcționa în principalele puncte ale orașului și în cartiere. Alte produse cum ar fi, de pildă, castraveciorii, varza roșie și albă, rădăcinoasele, se vor afla în cantităi suficiente începînd cu 1—15 octombrie, cînd este se­zonul lor de vîrf. De asemenea, se vor pune în vînzare cantități suficiente de varză murată, cas­traveciori murați, gogonele mu­rate. — Vorbind despre aprovizio­narea cămărilor pentru iarnă, trebuie să arătăm că sunt și u­­nele care nu oferă toate con­dițiile pentru o bună depozi­tare. De exemplu, cămările lo­cuințelor din blocuri unde este greu (sau imposibil) să ții un butoi cu varză, să însilozezi car­tofi sau rădăcinoase pentru o iarnă întreagă. Ce preconizați pentru înlăturarea acestui ne­ajuns ? — Pentru iarnă pregătim în­că de pe acum cantități sufi­ciente de semipreparate. Se vor găsi din abundență bulion, din care am și preparat 90 de tone, castraveți murați 121 tone, var­ză murată 70 tone, gogonele murate 28 tone, diverse mură­turi 27 tone. Fină la 30 noiem­­brie, vom produce diferența pînă la 250 tone castraveți mu­rați, 350 tone varză murată, 300 tone gogonele, 100 tone di­verse murături. Avem toate condițiile să dăm peste plan 400 tone de semipreparate. Rea­lizări îmbucurătoare avem și vom avea la livrările pentru export. Este vorba de cele 100 tone pulpă de mere, 150 tone pulpă de prune, 70 tone ceapă deshidratată, 30 tone ceapă pre­gătită în acid lactic. — Mi se pare că în discuția noastră am omis să vorbim des­pre un produs destul de impor­tant : ceapa. — Intr-adevăr, este o simplă omitere. Nu am avut intenția să trec sub tăcere acest produs. Cu atît mai mult cu cît pînă în luna noiembrie vom asigura piețele cu cantități de ceapă verde, iar suficiente din oc­tombrie, în paralel cu ceapă us­cată. Și, oricum am fi vorbit despre acest produs la capito­lul greutăților. — Greutăți în aprovizionare ? — Ca și în aprovizionare. Mă refer la faptul că unitățile a­­gricole sunt foarte aglomerate cu recoltatul culturilor de toamnă (floarea-soarelui, po­rumb, sfeclă). In această perioa­dă, numărul brațelor de muncă ce lucrează în grădini este in­suficient față de cantitatea pro­duselor care s-ar putea livra spre vînzare. Conform contrac­telor încheiate cu cooperativele agricole, pînă la sfîrșitul anu­lui legumicol, bineînțeles, mai trebuie să preluăm 17 000 tone produse. Din cantitatea totală de 56 000 tone, am preluat, pînă în prezent, 33 000 tone. Pentru mobilizarea forțelor de muncă în vederea recoltării produselor de care piața are neapărată ne­voie în acest sezon, apelăm la tovarășii de la U.J.C.A.P. și Di­recția agricolă pentru a ne în­tinde o mină de ajutor. Cît pri­vește asigurarea spațiului de însilozare, mai avem multe ho­­puri de trecut. Pentru cartofi, avem un depozit cu o capaci­tate de 1­000 tone la Craiova și mai construim unul cu ace­eași capacitate la Pielești. Tot la Pielești, vom însiloza peste 700 tone ce apă. Pentru fructe, am identificat spațiul corespun­zător la Cernele și Craiova un­de vom însiloza 400—600 tone mere. Subliniez, în încheiere, că ne străduim să facem tot ce este posibil pentru asigurarea unei bune aprovizionări a popu­lației în perioada anotimpului friguros. La începutul toamnei, țiile pentru aprovizionarea condi­de iarnă a cămărilor se anunță corespunzătoare. Sperăm că a­­cest lucru să fie confirmat pe parcurs, așa cum de altfel ne-a dat toate asigurările și interlo­cutorul nostru, ing. Ilie Săl- Interviu consemnat de MARIN ANCUȚESCU _____Răspunde ing. ILIE SĂLCEANU­_____ director adjunct al întreprinderii județene pentru valorificarea legumelor și fructelor ★­i Implicațiile unor infracțiuni Pe drumul comunal Foișor — Booveni, un tractor al I.M.A. Segar­­cea a omorit 15 oi a­­parținind C.A.P. Foișor, prejudiciind din verea obștească a cooperativei d­­a­­tate cu circa 5 000 de lei. Cine este autorul faptei și în ce împrejurări s-a petrecut aceasta ? La volan s-a aflat elevul tracto­rist Velișcu Marin care nu poseda permis de conducere și — fapt deosebit de grav — se găsea sub influența băuturilor alcoolice. Da­că la aceste două infracțiuni mai adăugăm și pe cea de-a treia — conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatricu­lat — avem imaginea pentru care tractoristul faptelor respec­tiv a fost trimis in Judecată. Fără îndoială, el își va primi pedeapsa meritată. Dar de faptul că i s-a Încuviințat să plece pe drumurile publice sau că nu fost oprit să facă aceasta, cine­a va răspunde 7 . Un instructor în ofsaid Recent, instructorul Toma Nicolae de la Școala de șoferi profe­sioniști Craiova, con. ,­ducind un autocamion în care se aflau elevi pe care-i pregătea, nu a oprit la indicatorul „Stop“ plantat la in­tersecția str. N. Bălcescu cu str. Al. I. Cuza și nu a acordat prio­ritate de trecere autovehiculelor care circulau din ambele sensuri. Ca urmare, a fost amendat cu 50 lei, permisul de conducere i-a fost suspendat pe timp de o lu­nă, iar autorizația de instructor i-a fost retrasă. Cazul arătat mai sus, izolat poa­te, ridică totuși o Întrebare : nu cumva celor care se pregătesc să devină șoferi li se inoculează În­că din școală, datorită unor ati­tudini ale instructorilor, ușurința și lipsa de răspundere față de respectarea strictă a regulilor de circulație . Am dori să nu fie așa... % Ju un plus de atenție... Făcînd abstracție de cazurile în care pieto­nii mergînd alandala pe partea carosabilă a străzilor perturb­ează circulația, e necesar to­tuși să atragem atenția conducă­torilor auto, că, acolo unde exis­tă indicatoare și marcaje pentru pietoni trebuie să procedeze con­form prevederilor regulamentu­lui, dînd prioritate pietonilor an­gajați în traversare. Cit de primejdioasă poate fi lipsa de prevedere din partea conducătorilor auto în asemenea împrejurări ne-o dovedește cazul șoferului amator C. Prejbeanu din Craiova care circuited... ,,distrat“, a accidentat grav o persoană ce traversa strada A. I. Cuza prin­­tr-un loc marcat pentru trecerea pietonilor. Cu un plus de atenție la timpul conducerii, accidentul putea fi evitat. Ceea ce de fapt se cere din partea fiecărui om al volanului. Rubrică redactată de CORNEL CONSTANTINESCU Secvență într-una din serele de flori din Parcul poporului Craiova Foto : M. Vasile f W­A­I W­T­B amammamasms sunt AIn podgorii (Urmare din pag. 1) La Piscul Sadovei le-am văzut ieri în același alai sărbăto­resc culegînd roșioara și tămîioasa. Și își sporeau munca, o înveseleau cu cîntecele. Și chiar dacă acum culesul viilor în marile podgorii a căpătat valențe industriale, nu și-a pierdut cu nimic farmecul. Dimpotrivă ! Culesul viilor s-a dinamizat. El se desfășoară intr-un timp mai scurt. Pod­goria de la Sadova, întinsă pe aproape 700 de hectare, a fost împărțită în șapte ferme și în aceste zile, în fiecarre dintre acestea se muncește pentru terminarea culesului înaintea celorlalte. Este, deci, și în această muncă o între­cere. Autocamioanele aleargă necontenit, de pe clinurile podgoriei spre crama de la Ogrin. Tinerii care în toiul verii au ocrotit vin purtînd vermorelele în spate și alun­gind cu ele mana, culeg acum strugurii pîrguiți. La cramă se aude neîntrerupt murmurul zdrobitoarelor, cascadele de must dulce se prăbușesc în msc și de acolo încep să călătorească prin artere de metal și cauciuc spre budanele căptușite cu sticlă. Oenologul Gheorghe Stratan suprave­ghează această muncă și așteaptă să audă mustul gângu­rind, începînd procesul de fermentare ca să se limpe­zească, să capete tării și să devină bun de turnat în pa­hare. Și pretutindeni, în stingă și în dreapta drumurilor ce duc spre Bechet sau Dăbuleni, pe dealurile Pleniței, Breasta, în satul prietenului sau în cel al copilăriei, cuțe­la­șul viilor are un farmec acinc ce alungă nostalgiile și spo­rește dragostea de viață, îndemnînd privirile spre orizont. Despovărate de ciorchini, viile rămin în urma cule­gătorilor palide, îngălbenesc și își pierd frunzele. Dar oa­menii nu au timp să observe acest lucru, fiindcă mustul e dulce și fiindcă pe jarul de la crame sfîriie pastrama, iar cintecele poartă gîndurile spre ospețele viitoare și spre nuntiri. In curind ne vom înveseli la sărbătorile recoltei îmbel­șugate, vom gusta tulburelul înțepător lingă „tacîmurile de lăutari și ne vom strînge mîinile. Iar viile ne vor aș­tepta în podgorii să terminăm ospețele Și să ne întoarcem la ele să le îngropăm în pămînt unde vor aștepta primă­vara și anotimpurile viitoare. Sub razele soarelui de toamnă Foto: I. Ștefan HIPERTENSIUNEA ARTERIALA Dr. SEVER VRABETE șeful secției cardiologie Craiova Intr-o statistică recentă, efectuată in Franța, s-a arătat că, numai in anul 1957, s-au produs 200 000 decese prin boli cardio-vasculare, 100 000 din aceste cazuri datorindu-se hipertensiunii arteriale și com­plicațiilor ei. In fața acestei situații determinată de bolile car­dio-vasculare, la 17 ianuarie 1970, oameni de ști­ință ai Franței, savanți și medici cu reputație mondială, au făcut un apel chemind poporul fran­cez la lupta națională împotriva hipertensiunii ar­teriale. Această chemare Înflăcărată, cu adevărat patriotică, este justificată nu numai de numărul mare al Îmbolnăvirilor și deceselor, ci și de nu­mărul de deficienți sociali irecuperabili ai acestei boli. Numărul cazurilor de hipertensiune arterială se află pe plină creștere ; boala este foarte răspândită și atinge deopotrivă bărbați, femei, bătrâni și ti­neri. Lumea obișnuiește să-i spună acestei boli „tensiune“. Este un termen popular, ne­adecvat. Hipertensiunea arterială este o afecțiune vasculară, carac­terizată prin creșterea constantă a valorilor tensi­unii normale și evoluează într-o etapă inițială func­țională, urmată de visceralizare într-o formă be­nignă sau malignă. Forma benignă se caracterizează printr-o evo­luție lentă, îndelungată, depășind uneori chiar 20 ani, fără simptome alarmante (am putea spune pe nesimțite). Forma malignă este forma severă a hi­pertensiunii arteriale, are evoluție rapidă, valori tensionale foarte crescute care rămin fixe la tra­tament, nu scad și cu urmări nefavorabile pentru bolnavi. Hipertensiunea arterială poate fi esențiala prin factori neuro-vegetativi pe un fond constituțional și secundară unor afecțiuni cardio-vasculare, en­docrine, renale etc. Hipertensiunea arterială esen­țială este forma cea mai frecventă și mai des în­­tîlnită. Ea se întîlnește de obicei la virste mai îna­intate, uneori Începînd de la 35—41 ani, alteori poate să apară și la virste mai tinere. Cauzele ce produc hipertensiunea rămân în mare parte obscure. Cu toate că originea bolii este necu­­noscută, există totuși o serie de factori care joacă un rol în geneza sa, ca : ereditatea, obezitatea, a­­teroscleroza, menopauza etc. Trebuie să spunem că mai există și alți factori care participă în producerea bolii. Boala se dato­­rește unei vieți neechilibrate, neraționale, surme­najului, unor serii întregi de conflicte profesio­nale, stări emoționale, stresuri, la care se adaugă o alimentație excesiv de bogată în grăsimi ani­male, dulciuri, făinoase și sare. Prin ce se manifestă hipertensiunea arterială . La Început bolnavul are o senzație continuă de oboseală, are dureri de cap, amețeli, nu se poate odihni noaptea, simte inima cum bate, are palpi­tații , măsurarea tensiunii arteriale arată crește­rea valorii peste normal ; alteori bolnavii văd îna­intea ochilor puncte negre care se mișcă (muște zburătoare) sau pot avea greutate in vorbire, uită ușor, au furnicături și chiar dureri in mușchii membrelor superioare și inferioare, unora la curge sânge din nas. La acestea se adaugă și alte simp­­tome la inimă, pe care numai medicul le poate depista. In timp, semnele amintite se accentuează, tensi­unea arterială crește și mai mult . de această situ­ație bolnavul începe să respire greu, la cel mai mic efort, și simte lipsă de aer. Poate prezenta pierderi de singe, urinează mai mult in timpul nopții, iar suferința inimii este serioasă. Exame­nele medicale arată in această situație o inimă mărită, obosită, care nu mai poate asigura buna circulație a singelui nici chiar in timpul repaosu­­lui. In acest stadiu al bolii, tratamentul este cu mult mai greu de aplicat, durează mult timp și uneori fără efect salvator. Cum poate fi prevenită boala hipertensivă , îna­inte de toate trebuie făcută o educație sanitară e­­ficientă oamenilor pentru ca, la cel mai mic semn sau suspiciune de boală, să se prezinte imediat la medic. E­­ducația sanitară trebuie să producă un efect sanutar, un anumit comportament cu dobindirea unor obiceiuri sănătoase și Înlăturarea celor nesănătoase. Ast­fel, fumătorii știu că tutunul este dăunător. Ei cu­nosc frecvența cancerului bronho-pulmonar prin fumat, sunt bine informați și, cu toate acestea, continuă să fumeze, sub pretext că nu se pot lă­sa, orice s-ar întimpla. Același fenomen se intimplă și în privința alimentației excesive, uzului exage­rat de alcool etc. Această atitudine este o gre­­șală mare și dovedește lipsă de respect față de viață, educație sanitară­ — față de efortul general al partidului și statului nostru pentru ridicarea stării de sănătate a întregii populații. O educație sanitară eficientă nu se va înfăptui decit in cazul cînd ea va cuprinde Întreaga popu­lație și cînd participarea tuturor cetățenilor, indi­ferent de funcție sau specialitate, va contribui cu adevărat la ridicarea nivelului sanitar. Deci, modul de viață trebuie să se organizeze și desfășoare de conformitate cu știința medicală , să se aplice in viața de familie, în școală, armată, întreprinderi, instituții etc, pentru ca cetățeanul să devină conștient și orientat de ceea ce are de făcut. Măsurile igienico-sanitare trebuie cunoscute și respectate cu strictețe de noi toți. Respectarea orelor de somn, cu o muncă rațională, planificată, nu in asalt, cu interzicerea fumatului, a excesului de băuturi alcoolice, a meselor bogate in grăsimi și sare, contribuie în mod cert la prevenirea Îm­bolnăvirii de hipertensiune arterială și atero-scle­­roză. Practicarea sportului, înlăturarea sedentaris­mului călesc organismul și-l feresc de îmbolnăvire. In ceea ce privește tratamentul și regimul ali­mentar, acestea rămin de competența medicului, deoarece nu există un tratament valabil pentru toți bolnavii care sufăr de hipertensiune arterială, ci fiecare bolnav va primi un tratament și regim diferențiat de funcție de gradul de boală și de re­activitate a organismului. Se cere din partea noastră o participare activă la lupta împotriva hipertensiunii și a celorlalte cauze producătoare de boli cardio-vasculare. Apărarea proprietății socia­liste constituie una din sarcini­le principale ale activității statului nostru. în scopul în­făptuirii acestei înalte îndato­riri, au fost luate o serie de măsuri pentru prevenirea in­fracțiunilor în dauna proprietă­ții socialiste. Printre măsurile menite să prevină asemenea in­fracțiuni sunt cele prevăzute de Legea 22/1969 și H.C.M. 2­230/ 969, privind angajarea gestio­narilor, constituirea de garan­ții și răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organi­zațiilor socialiste. Mînuirea bunurilor materiale, a mijloacelor bănești sau a ori­căror altor valori, este o ches­tiune de mare răspundere și, de aceea, se impune ca persoanele care manipulează aceste valori să corespundă din punct de ve­dere profesional, să posede ex­periența necesară, să dea dova­dă de cinste și corectitudine. Selecționarea cadrelor gestio­nare și întărirea sistemului de garanții, în numerar și garan­ții suplimentare, duc la creș­terea răspunderii care exercită atribuții angajaților privind gestionarea și gospodărirea avu­tului obștesc. In Legea 22/1969 s-a prevă­zut că : „gestionar este acel angajat al unei organizații so­cialiste, care are atribuții prin­cipale de serviciu, primirea, păstrarea și eliberarea de bu­nuri aflate în administrarea, folosința sau deținerea — chiar în mod temporar — a unei or­ganizații socialiste, indiferent de modul de dobîndire și de lo­cul unde se află bunurile“. Prin bunurile aflate în ges­tiune, înțelegem atît bunurile materiale cît și cele bănești sau orice alte valori. Poate fi ges­tionar, în înțelesul legii, orice persoană care a împlinit vîrsta de 21 ani, a absolvit o școală generală sau o școală echiva­lentă și posedă cunoștințele ne­cesare pentru îndeplinirea a­­cestei funcții. Se mai cere ca gestionarul să fie absolvent al liceului sau al unei școli pro­fesionale în specialitatea cores­punzătoare gestiunii — în cazul gestiunilor complexe, prin na­tura și valoarea bunurilor. Le­gea sus amintită a menținut și unele interdicții, cu privire la angajarea în funcția de gestio­nar, a persoanelor care au an­tecedente penale, adică au sufe­rit condamnări pentru diferite infracțiuni prevăzute de codul penal vechi și actual, chiar da­că au fost grațiate — infrac­țiuni care sunt prevăzute în lista anexă nr. 1. Interdicția de a fi gestionar există și pentru persoanele ce se află în curs de urmărire penală sau de judecată, pentru vreuna din infracțiunile prevă­zute în listă. Ca atare, nu poa­te fi angajat gestionar, persoa­na care are antecedente penale. In vederea angajării, gestiona­rul are obligația să prezinte certificat de calificare și să de­pună garanții materiale. Au fost însă cazuri, și mai sînt și în prezent, de condu­cători de unități care mani­festă o slabă exigență cînd es­te vorba de selecționarea ca­drelor gestionare, numind sau menținînd în funcții de gestio­nari persoane necorespunză­toare. Asemenea cazuri se mai pot întîlni în­­ unitățile comerciale, în special la cooperativele de consum­, în agricultură și în alte sectoare, fapt ce concură menținerea unei stări infracți­ln­­nale în dauna avutului obștesc, în urma unui control făcut de organele de urmărire penală, la T.A.P.L. Craiova s-au des­coperit trei­ infracțiuni, toate comise de persoane cu antece­dente penale și menținute în funcții de gestiune. De pildă, Coșoveanu Doina, condamnată o dată pentru infracțiune eco­nomică — vînzare cu suprapreț și lipsă la cîntar — în luna au­gust a.c. a fost prinsă săvîrșind din nou aceleași infracțiuni. Un alt caz este acela al lui Gheorghe Ștefan care a delapi­dat suma de 46 000 lei, în dauna cooperativei de consum din Segarcea. El a comis infracțiu­nea în timp ce se găsea în curs de judecată pentru săvîr­­șirea altei delapidări, de peste 10 000 lei, în dauna T. A. P. L. Craiovă. Șirul exemplelor de a­­cest gen poate continua. La co­operativa de consum din Breasta a fost angajat ca res­ponsabil al secției de reparații radio și televiziune, Ștefan Ru­­șinaru. Fără a i se face o ve­rificare atentă a situației, fără a fi bine cunoscut, a fost înca­drat imediat. Mai mult, i s-au încredințat și bunuri în ges­tiune. In scurt timp, el a sus­tras o serie de piese de radio și televizoare, prejudiciind co­operativa cu peste 10 000 lei. Ce se mai poate spune și de fap­tul că la bufetul cooperativei de consum din Bechet este angajat ca barman Constantin Tulitu, care a suferit o condamnare de șase luni pentru abuz în servi­ciu ? Sau este oare normal ca la C.A.P. Sadova, să funcționeze ca achizitor de rogojini Ion Zana, element care are la activul său o condamnare de șase luni pen­tru delapidare ? Dar, să relatăm un fapt mai deosebit. Contabilul șef de la C.A.P. Gîngiova, Petre Trana, căruia i s-a încredințat adminis­trarea tuturor bunurilor acestei , cooperative, are un bogat pal­­l­mares de condamnări : șase luni­­ pentu furt, un an și șase luni pentru dezertare din armată, șase luni pentru abuz în servi­ciu, un an pentru neglijență în serviciu și doi ani pentru delapi­dare. Organele Inspectoratului de miliție Dolj, urmărind respec­tarea articolului 17 din H.C.M. 2230/1969, au constatat în con­troalele făcute un număr de 41 de contravenții. Cei care au ne­socotit dispozițiunile legale in vigoare au fost amendați, iar in viitor, cei care vor fi găsiți vi­­novați de nerespectarea preve­derilor dispozițiunilor mai sus­­arătate, vor suporta rigorile legii. S-ar mai putea da multe exem­ple ca cele de mai sus. Consi­derăm însă că, în viitor, condu­cerile unităților economice vor lua măsuri corespunzătoare pen­tru aplicarea întocmai a dispo­zițiunilor prevăzute în actele normative privind angajarea de personal în funcții cu gestiune. D. CIUCIU, procuror I. DINCA, lt. col. de miliție Măsuri menite să prevină infracțiunile in dauna • 26 — IX _ 1970 „Patria“ (telefon 13850), filmul : DRAGOSTE ȘI VITEZA, orele 9 * 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. La grădină, o­­rele 19,36. „Central" (telefon 14029), filmul : STRĂINII, orele 9 ; 11 • 15 • 17 • 19 ; 21. La grădină, orele 19,30. „30 Decembrie“ (telefon 31080), filmul : SALARIUL GROAZEI, o­­rele 11 ; 15,30 ; 18 ; 20,30. La gră­­dină, orele 19,45. „23 August" (telefon 14448), fil­mul : PENTRU INCA PUȚINI DO­­LARI, orele 10,45 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30. La grădină, orele 20,30. „Tineretului“ (telefon 12228), fil­mul : GHICI, CINE VINE LA CI­NA, orele 10 , 14 ; 16 ; 18 ; 20. „8 Mai“ (telefon 14285) , filmul: COMISARUL X ȘI „PANTERELE ALBASTRE“, orele 16,30—20,30 in continuare. „Arta" — Calafat, filmul: CASTELUL CONDAMNAȚILOR. „30 Decembrie“ — Băilești, fil­mul t MARILE VACANȚE. „8 Mai“ — Filiași, filmul­­ PREA MIC PENTRU UN RĂZBOI ATI DE MARE. „Victoria" — Segarceai filmul I MISTERIOSUL X DIN COSMOS. SIMBATA 26 SEPTEMBRIE 18.00 Deschiderea emisiunii. E­­misiune te limba germană. 18.15 Bună seara, fete ! Bună seara, bă­ieți ! 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 1001 de seri. Emisiune pen­tru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Avanpremieră la nouă emisiune-concurs pentru ti­p neret : „Ocolul țării de opt luni“. 20­15 Campionatul balcanic de baschet masculin — România — Bulgaria (repriza a H-a). Trans­misiune directă de la Sala Flo­­reasca. 20.50 Film serial. Incorup­tibilii. Bulgăr de zăpadă. 21.40 Nocturna bucureșteană. Program de varietăți muzical-coregrafice. 23.00 Telejurnalul de noapte. Sport. 23.20 închiderea emisiunii progra­mului 1. IEEE CRAIOVA Pe lungimile de undă de 206 și 228 meni SÎMBATA 26 SEPTEMBRIE 17.00 Radiojurnal, buletin meteo­­rutier. 17.10 Alfabet muzical. 17.30 Album sonor. Unități de măsură. Vin nou în cramă veche. Moment muzical. Avancronică sportivă. Mică publicitate satirică. 17.50 At­las folcloric. Instrumente specifice din Oltenia. 18.20—19.00 Curier săp­­tămînal și „Pentru fiecare melo­dia preferată“. DUMINICA 27 SEPTEMBRIE 8—9.00 Magazin radiofonic dumi­nical. In cuprins : reportaje, cu­riozități, note de drum, muzică la cererea ascultătorilor. Pentru următoarele 24 de ore. Timp rece, cu cerul schimbător, vînt slab pînă la potrivit din sectorul nord-vestic. Temperatu­rile maxime vor fi cuprinse în­tre 16 și 18 grade, iar minimele între 1 și 3 grade. LOTO Numerele câștigătoare la tra­gerea din 25 septembrie a.c. Extragerea I : 54, 87, 15, 36, 2, 24, 90, 33, 80. Fond de premii 436.407 lei Extragerea a II-a : 82, 81, 50, 69, 63, 40, 3. Fond de premii 415.527 lei Miza publicitate Vînd urgent „MOSKVICI“ 408, cu 4 faruri, stare excep­­țională, preț foarte convenabil. Str. Doljului 11, loco. (859) AUTOBAZA XI CĂLĂTORI CRAIOVA șoferi pentru sectorul autobuze cu următoarele condiții : — 7—8 clase elementare — 5 ani vechime neîntreruptă — fără antecedente penale — să posede carnet cu gradul D. J ♦ /

Next