Inainte, septembrie 1970 (Anul 27, nr. 7927-7952)

1970-09-26 / nr. 7949

Proletar­ d­in toate țările, uniti-vu­l ORGAN AL COMITETU­I­UII JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.B. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXVI — Nr. 7949 SÎMBATA 26 SEPTEMBRIE 1970 4 PAGINI 30 BANI . Prima producție de roșii din serele de la Almăj Complexul de sere de la Al­­■nij, unica unitate de genul acesta din județul nostru, se va întinde pe 148 de hectare. Pina acum, 26 de hectare, re­­prezentând trei ferme de pro­­ducție, au și fost plantate cu tomate de seră. Prima pro­ducție din ciclul vară-toamnă Își revarsă acum rodul pe pie­țele orașului.­ ­ Sub tipar. Volumul omagial AL. MACE­­DONSKI La întreprinderea poligrafi­că din Craiova se află sub tipar un volum dedicat lui Alexandru Macedonski. Volu­mul reunește articole și con­ferințe susținute de persona­lități marcante ale vieții lite­rare românești cu prilejul prestigioasei manifestări „Zi­lele Macedonski“, organizată de Comitetul Județean pentru cultură și artă Dolj In luna mai a.c. ln Craiova.­ ­ Boxerii români în­vingători la limită Aseară, pe stadionul „Cen­tral“. In prezența a peste 8000 de spectatori, a avut loc pri­ma­­ gală dintre echipele de tineret ale R.S.K. și R.D.G. Partida s-a încheiat cu scorul de 12—10 in favoarea români­lor. Victoria echipei române a fost asigurată de pugiliștii : Boboc, Condruț, Toni, Cio­chină, Savngo și Zelinca. Bo­xerii Hoduț, Furcu, D. Mih­al­­cea, Ilie Ion și Siliște au co­­borît ringul învinși.­­ Cea mai spectaculoasă victo­rie a obținut-o reprezentantul nostru Zelinca, du-și adversarul care punîn­­de trei ori la podea, a învins Prin k.o. in prima repriză. ȘT. GURGUI, coresp. ELEMENTE HOTĂRÎTOARE ALE SUCCESULUI ÎN REALIZAREA SARCINILOR DE PLAN: PREGĂTIREA PRODUCȚIEI VIITOARE - O PROBLEMĂ COMPLEXA A PREZENTULUI — la recenta ședință de lu­cru din 3—4 septembrie a.c. de la C.C. al P.C.R., în concluziile secretarului general al partidu­lui, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a fost subliniată In mod deose­bit necesitatea — paralel cu realizarea tuturor sarcinilor eco­nomice ale planului curent — a pregătirii judicioase, cu toată răspunderea. In vederea înce­perii în cele mai bune condiții a muncii pentru realizarea pre­vederilor planului de stat pe anul 1971 în toate sectoarele e­­conomiei naționale. Dezvoltate și aprofundate, potrivit situației concrete locale — prețioasele concluzii și indicații ale condu­cerii partidului au făcut apoi obiectul analizei întreprinse zi­lele trecute cu activul Comite­tului județean Dolj al P.C.R. și cadrele de răspundere din eco­nomia județului. Care sunt li­niile evolutive ale uzinei dum­neavoastră în perspectiva apro­piată, cum pregătiți condițiile fabricației anului 1971 și ce vă propuneți pentru a răspunde efi­cient sarcinilor indicate de con­ducerea partidului în această pe­rioadă hotărîtoare pentru fun­damentarea activității de pro­ducție, pentru succesul deplin al muncii viitoare ? — Reamintind că in prima jumătate a anului curent și în continuare, uzina noastră a în­deplinit și depășit planul pro­ducției globale și marfă, a reali­zat toate sortimentele prevă­zute și a depășit prevederile la productivitatea muncii, la bene­ficii, a obținut economii sub­stanțiale la cheltuielile pe 1000 lei producție marfă — voi arăta că în perspectiva apropiată, a­­ceea a anului 1971, vom avea creșteri la toți indicatorii de plan, va trebui să materializăm sarcini economice de mare com­plexitate și răspundere. Simpla enumerare a principalelor sor­timente prevăzute este edifica­toare. Vom produce, la un vo­lum sporit , grape stelate pentru tractor și grape rigide cu colți cu două cîmpuri și cu șase cim­­puri cu colți reglabili, greble oblice, freze pentru prășit în legumicultura și freze dezaxate de lucrat între rînduri de pomi, semănători universale purtate, mașini de împrăștiat îngrășă­minte chimice prin centrifugare, mașini de administrat amenda­mente și îngrășăminte solide, mașini de împrăștiat gunoi de grajd, tăvălugi inelari, etc. In același timp, avem de îndeplinit un bogat program de fabricație a pieselor de schimb pentru mașini agricole (peste 11 milioane lei), piese de schimb auto pentru remorci, precum și un volum de aproape 3000 de tone piese brut turnate, forjate, matrițate sau ambutisate, repa­rații capitale pentru terți și pentru utilajul propriu, lucrări pentru autodotări și cooperări (ca executant) de peste 12 mi­lioane lei. In același program, producția totală de S.D.V.-uri va însuma 370 000 o­e normă. De o bună perspectivă se bu­cură introducerea progresului tehnic și îmbunătățirea nivelu­lui tehnic — concretizate într-un volum de peste 35 milioane lei ADRIAN FULGA (Continuare în pag. a IlI-a) Convorbire cu ing. MIHAIL STÎNGU, directorul Uzinei de mașini și utilaj agricol „7 Noiembrie“ Craiova LE CAMPANIE­­ BULETINUL I ROȘU ■ Indicii de valoare culturală din buletinele de ti analiză să constituie baza reală de calcul a cantită­­­­ților de sămînță necesare pe unitatea de suprafață . Folosirea unor semințe cu in­­d§­sușiri productive superioare Un­gi pune verificarea calității aces­­­­tora prin laboratoarele de con­n­­trolul semințelor. In acest sens, de la Laboratorul de controlul se­m­­mințelor Craiova, laboranții, teh­­­­nicienii și inginerii depun efor­­t­­turi susținute pentru a analiza­­ ultimele probe din semințele­­ destinate însămînțărilor din a­­­­­ceastă toamnă. In urma efec­­­­tuării analizelor probelor ex­is­pediate laboratorului de uni­­t­i­tăți agricole de pe raza celor de trei județe — Gorj, Dolj și Me­­g­hedinți — unităților de pro­­­­ducție li se eliberează un bule­­­­­tin de analiză în care se speci­ai­fică indicii de valoare culturală H al seminței, In baza cărora spe­­­­cialiștii trebuie să calculeze, în B exclusivitate, cantitatea Hc să- B mînță pe unitatea de suprafață, gg In acest fel, buletinul de ana­liză constituie actul legal după care specialistul din unitate ve­rifică, în mod practic, calitativ și cantitativ, stocul de sămînță. Deși ordinele nr. 31 500 și 1134 ale Ministerului Agriculturii și Silviculturii prevăd măsuri de înființare și funcționare a la­boratoarelor de controlul semin­țelor în fiecare județ, pînă în prezent, în județele limitrofe județului nostru (Gorj și Mehe­dinți), laboratoarele noi înfiin­țate nu au fost autorizate să execute analize. Ca urmare, sar­cinile de producție ale labora­toarelor din județele amintite au trebuit să fie rezolvate, in a­­ceastă perioadă, de personalul Ing. AURELIAN NICOLA Laboratorul pentru controlul semințelor Craiova (Continuare în pag. a aII-a) Mecanizatorii brigăzii nr. 17 g de la I. M. A. Plopșor pregă­­ti țesc cu grijă patul germinativ­­ g pentru viitoarea recoltă de­­ș griu. §1 Foto 1 Pavel Iován V lllllllllll încheierea vizitei președintelui NICOLAE CEAUȘESCU în Austria Sosirea în Capitală Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția, Elena Ceaușescu, s-au înapoiat vineri seara în Capitală, după vizita oficială făcută în Aus­tria, la invitația președintelui federal Franz Jonas. Șeful statului român a fost însoțit de tovarășii Iosif Sane, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul co­merțului exterior, de consilieri și experți. La aeroportul Băneasa, au venit în întâmpinare tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Ră­dulescu, Hie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Faze­kas, Dumitru Popescu, Beonte Răutu, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Miron Constantinescu, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ion Stănescu, precum și soțiile conducătorilor de partid și de stat, vicepreședinți ai Marii Adunări Naționale, ai Consiliu­lui de Miniștri, membrii ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, con­ducători de instituții centrale și organizații obștești. Au fost prezenți Rudolf Bog­ner, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Austriei la Bucu­rești, membri ai Ambasadei Austriei, șefi ai misiunilor di­plomatice acreditați în Româ­nia și alți membri ai corpului diplomatic. La ora 19,20 avionul prezi­dențial a aterizat. Miile de bucureșteni, aflați la aeroport aclamă entuziast, fac o caldă­ manifestare de dragoste și înaltă prețuire șefului statului nostru. Conducătorii de partid și de stat veniți în întâmpinare se apropie de scara avionului, sa­lută cu multă căldură pe tova­rășul Nicolae Ceaușescu. Pionieri oferă flori preșe­dintelui Consiliului de Stat și soției sale, ții. Răsună puternice urale, ora­șe scandează îndelung „Ceaușescu-P.C.R.“. Locuitorii Capitalei exprimă în acest fel satisfacția lor, a întregului nos­tru popor pentru rezultatele fructuoase ale vizitei făcute în Austria de șeful statului, vizită care a contribuit la întărirea și dezvoltarea multilaterală a relațiilor româno-austriece, la consolidarea păcii și colaboră­rii în Europa. Ei exprimă mul­țumiri președintelui Consiliului de Stat, pentru contribuția pe care personal o aduce la dez­voltarea prieteniei și colaboră­rii dintre poporul român și toate popoarele lumii, la in­staurarea unui climat de pame și înțelegere internațională, în această atmosferă de viu și puternic entuziasm, tovară­șul Nicolae Ceaușescu­ se în­dreaptă spre mulțime, stringe prietenește mîinile întinse, răs­punde aclamațiilor care nu contenesc. (Agerpres) Guvîntarea rostită ia tovarășului Nicolae Ceaușescu Conferința generală a Agenției Internaționale pentru Energia Atomică Domnule președinte, Doamnelor și domnilor, îmi este deosebit de plăcut să folosesc prilejul oferit de vizita oficială care o fac în Austria, pentru a saluta pe participanții la Conferința ge­nerală a Agenției Internațio­nale pentru Energia Atomică. Conferința dumneavoastră, care reunește iluștri reprezen­tanți ai științei din peste 85 de țări membre ale Agenției, se înscrie ca un eveniment de seamă în viața internațională, polarizînd larg interesul și a­­tenția opiniei publice mondia­le. Importanța ei este determi­nată de faptul că dezbate pro­blemele unui compartiment e­­sențial al științei contempora­ne, cu profunde implicații pen­tru progresul societății ome­nești, pentru pacea și securita­tea popoarelor. Fizica nucleară, descifrarea tainelor atomului a deschis o­­menirii calea unor mari reali­zări în dezvoltarea forțelor de producție, în amplificarea perfecționarea creației materia­­i­le și spirituale, în ridicarea ni­velului de civilizație și bună­stare. In același timp, este cu­noscut că fizica nucleară este aceea care a contribuit la rea­lizarea celor mai teribile mij­loace de distrugere — bomba atomică și cu hidrogen. Misiunea fundamentală pe ca­re statele membre au încredin­țat-o Agenției Internaționale pentru Energia Atomică este tocmai aceea — stipulată ex­pres în însuși statutul agenției — de a încuraja și facilita în lumea întreagă utilizarea în scopuri pașnice a energiei ato­mice. Știința nu se poate dezvolta, nu poate înflori decât în condi­ții de pace, într-un climat de încredere și colaborare între popoare. Oamenii de știință sunt, prin însăși natura activi­tății lor, profund interesați ca atomul să servească păcii, vie­ții, să vegheze ca roadele cre­ației lor să fie folosite pentru progresul și bunăstarea popoa­relor. Este evident că dacă mijloa­cele materiale și uriașele fon­duri absorbite în prezent de producerea armelor atomice și de cercetările pentru perfecțio­narea lor ar fi îndreptate spre realizarea, cu ajutorul energi­ei nucleare, a unor obiective pașnice, s-ar putea asigura un considerabil pas înainte în a­­meliorarea condițiilor de viață ale umanității. A împiedica transformarea acestei uriașe cuceriri a geniu­lui uman în instrumentul unui dezastru al planetei noastre, a-i conferi în mod exclusiv menirea de generator al pro­gresului și prosperității — a­­cesta este un măreț ideal al e­­pocii noastre, căruia toți oa­menii din lume îi închină e­­forturile și energia lor. Acționind în acest spirit, sa­vanții și cercetătorii atomiști pot găsi limbajul comun care să le permită ca — indiferent (Continuare în pag. a IV-a) Plenara Consiliului județean al sindicatelor In dezbatere: DEZVOLTAREA CONȘTIINȚEI SOCIALISTE A SALARIAȚILOR Ieri, în sala Casei de cultură a sindicatelor din Craiova, a a­­vut loc plenara Consiliului jude­țean al sindicatelor care a ana­lizat și dezbătut măsurile luate, rezultatele obținute și sarcinile organelor și organizațiilor sin­dicale pentru dezvoltarea con­științei socialiste a salariaților. La lucrările plenarei au parti­cipat membrii consiliului, pre­ședinții comitetelor sindicatelor, responsabilii comisiilor cultu­rale, bibliotecari, activiști ob­ștești, oameni de artă și cultură. La lucrările plenarei au luat parte, de asemenea, tovarășii : Ion Cetățeanu, secretar al Comi­tetului județean de partid, Nicolae Gavrilescu, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R., Dumitru Bordea, președinte al Consiliului județean al sindica­telor, Atanasie Marinescu, se­cretar al Comitetului județean Dolj al U.T.C. Raportul plenarei, studiat în prealabil de participanți, a re­levat faptul că Consiliul jude­țean al sindicatelor a orientat activitatea cultural-educativă în vederea participării conștiente a maselor la îndeplinirea sar­cinilor reieșite din documentele de partid și de stat, educării maselor în spiritul patriotismului socialist, însușirii temeinice a concepției științifice despre lume și viață, ridicării nivelului teh­­nico-profesional al salariaților, formării unei atitudini cetățe­nești înaintate, în general, deci, în vederea creșterii și dez­voltării conștiinței socialiste a salariaților. Numeroși participanți la dis­cuții au apreciat formele metodele bune folosite în acti­­i­vitatea politică și cultural-edu­­cativă în rîndul salariaților fă­­cînd, totodată, numeroase pro­puneri pentru imbunătățirea ac­tivității de viitor. In cadrul plenarei s-a apro­bat un plan judicios de măsuri, care mobilizează organele și or­ganizațiile sindicale din județul nostru la intensificarea muncii politice și cultural-educative de masă în rîndul salariaților. In finalul lucrărilor plena­rei, tovarășii Ion Cetățeanu, se­cretar al Comitetului județean de partid, și Nicolae Gavrilescu, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R., au evidențiat rezul­tatele obținute de organele și or­ganizațiile sindicale privind munca politică și cultural-edu­cativă și s-au referit, îndeosebi, la sarcinile perioadei care ur­mează, dominată, cum bine se știe, de un eveniment deosebit în viața patriei noastre, aniversa­rea a 50 de ani de la crearea Partidului Comunist Român. Participanții la plenară au vizitat apoi microexpoziția „As­pecte din munca politică și cul­tural-educativă de masă“ și au vizionat un program artistic susținut de brigada artistică de agitație de la Combinatul chi­mic, taraful și soliștii Casei de cultură a sindicatelor și forma­ția de dansuri de la Uzina „Elec­­troputere“. Tovarășul Vasile Vîlcu a împlinit 60 de ani Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român a adresat to­varășului Vasile Vîlcu, membru al Comitetu­lui Executiv al C.C. al P.C.­R, vicepreședinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, cu prilejul împlinirii vîrstei de 60 de ani, următoarea scrisoare : Dragă tovarășe Vîlcu.­­ Cu prilejul împlinirii a 60 de ani de viață, Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român îți adresează calde felicitări, urări de sănătate Și fericire ! Intrat din anii tinereții în rîndurile mișcării muncitorești, te-ai călit ca militant revoluțio­nar al Partidului Comunist Român, ai parti­cipat cu neînfricare la luptele purtate de oa­menii muncii împotriva exploatării și asupririi burghezo-moșierești, a fascismului și războiu­lui hitlerist, pentru eliberarea patriei, îndepli­nind cu spirit de abnegație și devotament sar­cinile încredințate de partid. Se bucură de o binemeritată considerație activitatea desfășu­rată după 23 August 1944, în funcțiile de răs­pundere ce ți s-au încredințat, ca prim-secre­­tar al organizației regionale de partid Dobro­­­­gea, președinte al Uniunii Naționale a Coope­rativelor Agricole de Producție, iar în prezent, ca membru al Comitetului Executiv al Comi­tetului Central al Partidului Comunist Român și vicepreședinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Partidul nostru comunist promovează neabătut politica sa marxist-leninistă de edificare a orînduirii so­­cialiste, de înălțare economică și socială a patriei, de înflorire multilaterală a națiunii noastre socialiste, de întărire a prieteniei și alianței cu țările socialiste, a colaborării cu celelalte state, a unității mișcării comuniste și muncitorești, a forțelor antiimperialiste. In înfăptuirea acestei politici aduci o valoroasă și apreciată contribuție. Activitatea îndelungată pe care ai desfășu­rat-o în mișcarea revoluționară, slujirea cu credință a intereselor clasei noastre munci­toare, ale poporului român, a cauzei socialis­mului și comunismului ți-au adus stima prețuirea întregului partid, ale tuturor oame­și­nilor muncii. La aniversarea zilei de naștere, îți dorim din toată inima, dragă tovarășe Vîlcu, ani mulți, putere de muncă și noi succese în acti­vitatea rodnică pe care o desfășor!! COMITETUL EXECUTIV AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN La teleconferința organizată recent de către Ministerul A­­griculturii și Silviculturii cu direcțiile agricole județene, s-a subliniat incă o dată, cit se poate de limpede, că pentru terminarea grabnică a recoltă­rii culturilor tîrzii, pregătirea și executarea, la un înalt nivel agrotehnic, a însămînțărilor de toamnă, se cere, mai mult ca oricînd, o amplă concentrare de forțe și mijloacele mecanice și manuale, organizarea judi­cioasă a muncii în fiecare uni­tate agricolă. Se știe doar că strîngerea actualei recolte con­diționează, în mare măsură, și viitoarea producție de grîu pe mari suprafețe care trebuie eli­berate, arate și discuite cu maximă rapiditate. Reamintim și cu acest prilej faptul că, pe baza unei temei­nice analize a posibilităților de care dispunem, s-a stabilit că în județul nostru există condi­ții pentru a se recolta, în acest an, cu mijloace mecanice, o su­prafață de 60 000 ha cu porumb. Se poate afirma că acolo unde comitetele și organizațiile de partid, consiliile de conducere, specialiștii, secțiile de mecani­zare au dat dovadă de răspun­dere și disciplină față de în­deplinirea acestei sarcini, un însemnat număr de combine și D.F.S.-uri au fost folosite la recoltatul porumbului și florii­­soarelui. De exemplu, la C.A.P. Ghindeni lucrează efectiv la recoltatul porumbului un nu­măr de cinci combine. In ciu­da unor greutăți inerente, cu fiecare combină se stringe zil­nic recolta de porumb de pe cite 2—3 ha. De altfel, pînă zilele trecute a fost recoltat porumbul, cu mijloace mecani­zate, de pe mai bine de 60 ha. In privința calității lucrului executat de combine, tov. Ion Delcea, directorul I.M.A. Cîrcea, sublinia : „Boabele se curăță foarte bine, nu sunt spărturi, iar recuperările după fiecare combină se fac lesne cu cel mult trei oameni“. Trebuie însă spus că, toate avantajele incontestabile cu pe care le oferă recoltatul me­canic, în foarte multe unități din raza I.M.A. Cîrcea, această importantă lucrare este igno­rată, tratată cu o inadmisi­bilă lipsă de răspundere. Cu cîtva timp în urmă consiliile de conducere și specialiștii de la C.A.P. Bratovoești, Almăj, Coțofenii din Față, Ișalnița și altele dădeau vina neexecutării mecanizate a recoltării porum­bului pe seama faptului că I.M.A. Cîrcea nu a echipat combinele cu dispozitivele ne­cesare. In ultimul timp însă, ca urmare a unor eforturi deo­­sebite, s-a reușit ca un număr de 40 de combine să fie dotate cu șaibe, iar șase D.F.S.-uri să funcționeze în bune condi­ții. Cum poate fi oare califi­cată atitudinea consiliilor de conducere ale C.A.P. Almăj, M Coțofenii din Față și Ișalnița ,­ care, pur și simplu, au refu­­rni­zat primirea șaibelor pentru a combine, invocînd motivul că , prin recoltatul mecanizat s-ar §g produce mari pierderi?... A­­­­celași lucru îl susțin și cei din­­­ consiliul de conducere al C.A.P. H Bratovoești, fără măcar să fi­e avut curiozitatea să încerce p vreuna din combine pentru a g constata dacă, într-adevăr, re­­g­­oltatul mecanic se soldează g sau nu cu pierderi. Adevărul g este că acolo unde combinele g nu sunt bine puse la punct. g (Continuare în pag. a TII-a) II DE CE NU SE RECOLTEAZĂ MECANIZAT PORUMBUL ? A k f In raza,­^ S.M.A. ^ CÎRCEA­N V ÎN FIECARE SÎMBĂTĂ CARNET turistic UNDE MERGEM MÎINE ? IN PODGORII " Indiferent unde putem merge mîine, dar neapă­rat la culesul viilor. La Segarcea, Plenița, Călărași, Halicea, Sado­­va, în satul prietenului sau în cel al copilăriei, podgoriile ne așteaptă ca in fiecare toamnă să ve­dem cum, după solstițiu, mor lent frunzele ce și-au îndeplinit rostul, dăruindu-ne ciorchini în care s-au contopit dulceața pămintului, căldura și culorile soare­lui. In clipele cînd caută cu­mina rotunjimile cior­chinilor prin vie, omul nu se gîndește că in ju­rul său frunzele muș­cate de rugină încep să moară, el devine visă­tor. Gindurile lui închi­puie ospețe îmbelșugate, cupe pline, mirese, gi­neri și meseni prinși în hore și fete cîntînd. Mai ales fete cîntînd. Fiind­că culesul viilor fără fete și fără cîntece este de neconceput. La Segarcea am văzut cu cîteva zile în urmă , fetele culegînd cu grație sărbătorească ciorchinii de fetească și de m­esling, purtîndu-i în coșuri spre lăzile autocamioanelor. LUCIAN ZATTI (Continuare în pag. a II-a)

Next