Inainte, septembrie 1970 (Anul 27, nr. 7927-7952)
1970-09-26 / nr. 7949
Proletar din toate țările, uniti-vul ORGAN AL COMITETUIUII JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.B. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXVI — Nr. 7949 SÎMBATA 26 SEPTEMBRIE 1970 4 PAGINI 30 BANI . Prima producție de roșii din serele de la Almăj Complexul de sere de la Al■nij, unica unitate de genul acesta din județul nostru, se va întinde pe 148 de hectare. Pina acum, 26 de hectare, reprezentând trei ferme de producție, au și fost plantate cu tomate de seră. Prima producție din ciclul vară-toamnă Își revarsă acum rodul pe piețele orașului. Sub tipar. Volumul omagial AL. MACEDONSKI La întreprinderea poligrafică din Craiova se află sub tipar un volum dedicat lui Alexandru Macedonski. Volumul reunește articole și conferințe susținute de personalități marcante ale vieții literare românești cu prilejul prestigioasei manifestări „Zilele Macedonski“, organizată de Comitetul Județean pentru cultură și artă Dolj In luna mai a.c. ln Craiova. Boxerii români învingători la limită Aseară, pe stadionul „Central“. In prezența a peste 8000 de spectatori, a avut loc prima gală dintre echipele de tineret ale R.S.K. și R.D.G. Partida s-a încheiat cu scorul de 12—10 in favoarea românilor. Victoria echipei române a fost asigurată de pugiliștii : Boboc, Condruț, Toni, Ciochină, Savngo și Zelinca. Boxerii Hoduț, Furcu, D. Mihalcea, Ilie Ion și Siliște au coborît ringul învinși. Cea mai spectaculoasă victorie a obținut-o reprezentantul nostru Zelinca, du-și adversarul care punînde trei ori la podea, a învins Prin k.o. in prima repriză. ȘT. GURGUI, coresp. ELEMENTE HOTĂRÎTOARE ALE SUCCESULUI ÎN REALIZAREA SARCINILOR DE PLAN: PREGĂTIREA PRODUCȚIEI VIITOARE - O PROBLEMĂ COMPLEXA A PREZENTULUI — la recenta ședință de lucru din 3—4 septembrie a.c. de la C.C. al P.C.R., în concluziile secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a fost subliniată In mod deosebit necesitatea — paralel cu realizarea tuturor sarcinilor economice ale planului curent — a pregătirii judicioase, cu toată răspunderea. In vederea începerii în cele mai bune condiții a muncii pentru realizarea prevederilor planului de stat pe anul 1971 în toate sectoarele economiei naționale. Dezvoltate și aprofundate, potrivit situației concrete locale — prețioasele concluzii și indicații ale conducerii partidului au făcut apoi obiectul analizei întreprinse zilele trecute cu activul Comitetului județean Dolj al P.C.R. și cadrele de răspundere din economia județului. Care sunt liniile evolutive ale uzinei dumneavoastră în perspectiva apropiată, cum pregătiți condițiile fabricației anului 1971 și ce vă propuneți pentru a răspunde eficient sarcinilor indicate de conducerea partidului în această perioadă hotărîtoare pentru fundamentarea activității de producție, pentru succesul deplin al muncii viitoare ? — Reamintind că in prima jumătate a anului curent și în continuare, uzina noastră a îndeplinit și depășit planul producției globale și marfă, a realizat toate sortimentele prevăzute și a depășit prevederile la productivitatea muncii, la beneficii, a obținut economii substanțiale la cheltuielile pe 1000 lei producție marfă — voi arăta că în perspectiva apropiată, aceea a anului 1971, vom avea creșteri la toți indicatorii de plan, va trebui să materializăm sarcini economice de mare complexitate și răspundere. Simpla enumerare a principalelor sortimente prevăzute este edificatoare. Vom produce, la un volum sporit , grape stelate pentru tractor și grape rigide cu colți cu două cîmpuri și cu șase cimpuri cu colți reglabili, greble oblice, freze pentru prășit în legumicultura și freze dezaxate de lucrat între rînduri de pomi, semănători universale purtate, mașini de împrăștiat îngrășăminte chimice prin centrifugare, mașini de administrat amendamente și îngrășăminte solide, mașini de împrăștiat gunoi de grajd, tăvălugi inelari, etc. In același timp, avem de îndeplinit un bogat program de fabricație a pieselor de schimb pentru mașini agricole (peste 11 milioane lei), piese de schimb auto pentru remorci, precum și un volum de aproape 3000 de tone piese brut turnate, forjate, matrițate sau ambutisate, reparații capitale pentru terți și pentru utilajul propriu, lucrări pentru autodotări și cooperări (ca executant) de peste 12 milioane lei. In același program, producția totală de S.D.V.-uri va însuma 370 000 oe normă. De o bună perspectivă se bucură introducerea progresului tehnic și îmbunătățirea nivelului tehnic — concretizate într-un volum de peste 35 milioane lei ADRIAN FULGA (Continuare în pag. a IlI-a) Convorbire cu ing. MIHAIL STÎNGU, directorul Uzinei de mașini și utilaj agricol „7 Noiembrie“ Craiova LE CAMPANIE BULETINUL I ROȘU ■ Indicii de valoare culturală din buletinele de ti analiză să constituie baza reală de calcul a cantităților de sămînță necesare pe unitatea de suprafață . Folosirea unor semințe cu ind§sușiri productive superioare Ungi pune verificarea calității acestora prin laboratoarele de conntrolul semințelor. In acest sens, de la Laboratorul de controlul semmințelor Craiova, laboranții, tehnicienii și inginerii depun efortturi susținute pentru a analiza ultimele probe din semințele destinate însămînțărilor din această toamnă. In urma efectuării analizelor probelor exispediate laboratorului de unitități agricole de pe raza celor de trei județe — Gorj, Dolj și Meghedinți — unităților de producție li se eliberează un buletin de analiză în care se speciaifică indicii de valoare culturală H al seminței, In baza cărora specialiștii trebuie să calculeze, în B exclusivitate, cantitatea Hc să- B mînță pe unitatea de suprafață, gg In acest fel, buletinul de analiză constituie actul legal după care specialistul din unitate verifică, în mod practic, calitativ și cantitativ, stocul de sămînță. Deși ordinele nr. 31 500 și 1134 ale Ministerului Agriculturii și Silviculturii prevăd măsuri de înființare și funcționare a laboratoarelor de controlul semințelor în fiecare județ, pînă în prezent, în județele limitrofe județului nostru (Gorj și Mehedinți), laboratoarele noi înființate nu au fost autorizate să execute analize. Ca urmare, sarcinile de producție ale laboratoarelor din județele amintite au trebuit să fie rezolvate, in această perioadă, de personalul Ing. AURELIAN NICOLA Laboratorul pentru controlul semințelor Craiova (Continuare în pag. a aII-a) Mecanizatorii brigăzii nr. 17 g de la I. M. A. Plopșor pregăti țesc cu grijă patul germinativ g pentru viitoarea recoltă deș griu. §1 Foto 1 Pavel Iován V lllllllllll încheierea vizitei președintelui NICOLAE CEAUȘESCU în Austria Sosirea în Capitală Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția, Elena Ceaușescu, s-au înapoiat vineri seara în Capitală, după vizita oficială făcută în Austria, la invitația președintelui federal Franz Jonas. Șeful statului român a fost însoțit de tovarășii Iosif Sane, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comerțului exterior, de consilieri și experți. La aeroportul Băneasa, au venit în întâmpinare tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Hie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Dumitru Popescu, Beonte Răutu, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Miron Constantinescu, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ion Stănescu, precum și soțiile conducătorilor de partid și de stat, vicepreședinți ai Marii Adunări Naționale, ai Consiliului de Miniștri, membrii ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători de instituții centrale și organizații obștești. Au fost prezenți Rudolf Bogner, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Austriei la București, membri ai Ambasadei Austriei, șefi ai misiunilor diplomatice acreditați în România și alți membri ai corpului diplomatic. La ora 19,20 avionul prezidențial a aterizat. Miile de bucureșteni, aflați la aeroport aclamă entuziast, fac o caldă manifestare de dragoste și înaltă prețuire șefului statului nostru. Conducătorii de partid și de stat veniți în întâmpinare se apropie de scara avionului, salută cu multă căldură pe tovarășul Nicolae Ceaușescu. Pionieri oferă flori președintelui Consiliului de Stat și soției sale, ții. Răsună puternice urale, orașe scandează îndelung „Ceaușescu-P.C.R.“. Locuitorii Capitalei exprimă în acest fel satisfacția lor, a întregului nostru popor pentru rezultatele fructuoase ale vizitei făcute în Austria de șeful statului, vizită care a contribuit la întărirea și dezvoltarea multilaterală a relațiilor româno-austriece, la consolidarea păcii și colaborării în Europa. Ei exprimă mulțumiri președintelui Consiliului de Stat, pentru contribuția pe care personal o aduce la dezvoltarea prieteniei și colaborării dintre poporul român și toate popoarele lumii, la instaurarea unui climat de pame și înțelegere internațională, în această atmosferă de viu și puternic entuziasm, tovarășul Nicolae Ceaușescu se îndreaptă spre mulțime, stringe prietenește mîinile întinse, răspunde aclamațiilor care nu contenesc. (Agerpres) Guvîntarea rostită ia tovarășului Nicolae Ceaușescu Conferința generală a Agenției Internaționale pentru Energia Atomică Domnule președinte, Doamnelor și domnilor, îmi este deosebit de plăcut să folosesc prilejul oferit de vizita oficială care o fac în Austria, pentru a saluta pe participanții la Conferința generală a Agenției Internaționale pentru Energia Atomică. Conferința dumneavoastră, care reunește iluștri reprezentanți ai științei din peste 85 de țări membre ale Agenției, se înscrie ca un eveniment de seamă în viața internațională, polarizînd larg interesul și atenția opiniei publice mondiale. Importanța ei este determinată de faptul că dezbate problemele unui compartiment esențial al științei contemporane, cu profunde implicații pentru progresul societății omenești, pentru pacea și securitatea popoarelor. Fizica nucleară, descifrarea tainelor atomului a deschis omenirii calea unor mari realizări în dezvoltarea forțelor de producție, în amplificarea perfecționarea creației materiaile și spirituale, în ridicarea nivelului de civilizație și bunăstare. In același timp, este cunoscut că fizica nucleară este aceea care a contribuit la realizarea celor mai teribile mijloace de distrugere — bomba atomică și cu hidrogen. Misiunea fundamentală pe care statele membre au încredințat-o Agenției Internaționale pentru Energia Atomică este tocmai aceea — stipulată expres în însuși statutul agenției — de a încuraja și facilita în lumea întreagă utilizarea în scopuri pașnice a energiei atomice. Știința nu se poate dezvolta, nu poate înflori decât în condiții de pace, într-un climat de încredere și colaborare între popoare. Oamenii de știință sunt, prin însăși natura activității lor, profund interesați ca atomul să servească păcii, vieții, să vegheze ca roadele creației lor să fie folosite pentru progresul și bunăstarea popoarelor. Este evident că dacă mijloacele materiale și uriașele fonduri absorbite în prezent de producerea armelor atomice și de cercetările pentru perfecționarea lor ar fi îndreptate spre realizarea, cu ajutorul energiei nucleare, a unor obiective pașnice, s-ar putea asigura un considerabil pas înainte în ameliorarea condițiilor de viață ale umanității. A împiedica transformarea acestei uriașe cuceriri a geniului uman în instrumentul unui dezastru al planetei noastre, a-i conferi în mod exclusiv menirea de generator al progresului și prosperității — acesta este un măreț ideal al epocii noastre, căruia toți oamenii din lume îi închină eforturile și energia lor. Acționind în acest spirit, savanții și cercetătorii atomiști pot găsi limbajul comun care să le permită ca — indiferent (Continuare în pag. a IV-a) Plenara Consiliului județean al sindicatelor In dezbatere: DEZVOLTAREA CONȘTIINȚEI SOCIALISTE A SALARIAȚILOR Ieri, în sala Casei de cultură a sindicatelor din Craiova, a avut loc plenara Consiliului județean al sindicatelor care a analizat și dezbătut măsurile luate, rezultatele obținute și sarcinile organelor și organizațiilor sindicale pentru dezvoltarea conștiinței socialiste a salariaților. La lucrările plenarei au participat membrii consiliului, președinții comitetelor sindicatelor, responsabilii comisiilor culturale, bibliotecari, activiști obștești, oameni de artă și cultură. La lucrările plenarei au luat parte, de asemenea, tovarășii : Ion Cetățeanu, secretar al Comitetului județean de partid, Nicolae Gavrilescu, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R., Dumitru Bordea, președinte al Consiliului județean al sindicatelor, Atanasie Marinescu, secretar al Comitetului județean Dolj al U.T.C. Raportul plenarei, studiat în prealabil de participanți, a relevat faptul că Consiliul județean al sindicatelor a orientat activitatea cultural-educativă în vederea participării conștiente a maselor la îndeplinirea sarcinilor reieșite din documentele de partid și de stat, educării maselor în spiritul patriotismului socialist, însușirii temeinice a concepției științifice despre lume și viață, ridicării nivelului tehnico-profesional al salariaților, formării unei atitudini cetățenești înaintate, în general, deci, în vederea creșterii și dezvoltării conștiinței socialiste a salariaților. Numeroși participanți la discuții au apreciat formele metodele bune folosite în actiivitatea politică și cultural-educativă în rîndul salariaților făcînd, totodată, numeroase propuneri pentru imbunătățirea activității de viitor. In cadrul plenarei s-a aprobat un plan judicios de măsuri, care mobilizează organele și organizațiile sindicale din județul nostru la intensificarea muncii politice și cultural-educative de masă în rîndul salariaților. In finalul lucrărilor plenarei, tovarășii Ion Cetățeanu, secretar al Comitetului județean de partid, și Nicolae Gavrilescu, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R., au evidențiat rezultatele obținute de organele și organizațiile sindicale privind munca politică și cultural-educativă și s-au referit, îndeosebi, la sarcinile perioadei care urmează, dominată, cum bine se știe, de un eveniment deosebit în viața patriei noastre, aniversarea a 50 de ani de la crearea Partidului Comunist Român. Participanții la plenară au vizitat apoi microexpoziția „Aspecte din munca politică și cultural-educativă de masă“ și au vizionat un program artistic susținut de brigada artistică de agitație de la Combinatul chimic, taraful și soliștii Casei de cultură a sindicatelor și formația de dansuri de la Uzina „Electroputere“. Tovarășul Vasile Vîlcu a împlinit 60 de ani Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român a adresat tovarășului Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R, vicepreședinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, cu prilejul împlinirii vîrstei de 60 de ani, următoarea scrisoare : Dragă tovarășe Vîlcu. Cu prilejul împlinirii a 60 de ani de viață, Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român îți adresează calde felicitări, urări de sănătate Și fericire ! Intrat din anii tinereții în rîndurile mișcării muncitorești, te-ai călit ca militant revoluționar al Partidului Comunist Român, ai participat cu neînfricare la luptele purtate de oamenii muncii împotriva exploatării și asupririi burghezo-moșierești, a fascismului și războiului hitlerist, pentru eliberarea patriei, îndeplinind cu spirit de abnegație și devotament sarcinile încredințate de partid. Se bucură de o binemeritată considerație activitatea desfășurată după 23 August 1944, în funcțiile de răspundere ce ți s-au încredințat, ca prim-secretar al organizației regionale de partid Dobrogea, președinte al Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, iar în prezent, ca membru al Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român și vicepreședinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Partidul nostru comunist promovează neabătut politica sa marxist-leninistă de edificare a orînduirii socialiste, de înălțare economică și socială a patriei, de înflorire multilaterală a națiunii noastre socialiste, de întărire a prieteniei și alianței cu țările socialiste, a colaborării cu celelalte state, a unității mișcării comuniste și muncitorești, a forțelor antiimperialiste. In înfăptuirea acestei politici aduci o valoroasă și apreciată contribuție. Activitatea îndelungată pe care ai desfășurat-o în mișcarea revoluționară, slujirea cu credință a intereselor clasei noastre muncitoare, ale poporului român, a cauzei socialismului și comunismului ți-au adus stima prețuirea întregului partid, ale tuturor oameșinilor muncii. La aniversarea zilei de naștere, îți dorim din toată inima, dragă tovarășe Vîlcu, ani mulți, putere de muncă și noi succese în activitatea rodnică pe care o desfășor!! COMITETUL EXECUTIV AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN La teleconferința organizată recent de către Ministerul Agriculturii și Silviculturii cu direcțiile agricole județene, s-a subliniat incă o dată, cit se poate de limpede, că pentru terminarea grabnică a recoltării culturilor tîrzii, pregătirea și executarea, la un înalt nivel agrotehnic, a însămînțărilor de toamnă, se cere, mai mult ca oricînd, o amplă concentrare de forțe și mijloacele mecanice și manuale, organizarea judicioasă a muncii în fiecare unitate agricolă. Se știe doar că strîngerea actualei recolte condiționează, în mare măsură, și viitoarea producție de grîu pe mari suprafețe care trebuie eliberate, arate și discuite cu maximă rapiditate. Reamintim și cu acest prilej faptul că, pe baza unei temeinice analize a posibilităților de care dispunem, s-a stabilit că în județul nostru există condiții pentru a se recolta, în acest an, cu mijloace mecanice, o suprafață de 60 000 ha cu porumb. Se poate afirma că acolo unde comitetele și organizațiile de partid, consiliile de conducere, specialiștii, secțiile de mecanizare au dat dovadă de răspundere și disciplină față de îndeplinirea acestei sarcini, un însemnat număr de combine și D.F.S.-uri au fost folosite la recoltatul porumbului și floriisoarelui. De exemplu, la C.A.P. Ghindeni lucrează efectiv la recoltatul porumbului un număr de cinci combine. In ciuda unor greutăți inerente, cu fiecare combină se stringe zilnic recolta de porumb de pe cite 2—3 ha. De altfel, pînă zilele trecute a fost recoltat porumbul, cu mijloace mecanizate, de pe mai bine de 60 ha. In privința calității lucrului executat de combine, tov. Ion Delcea, directorul I.M.A. Cîrcea, sublinia : „Boabele se curăță foarte bine, nu sunt spărturi, iar recuperările după fiecare combină se fac lesne cu cel mult trei oameni“. Trebuie însă spus că, toate avantajele incontestabile cu pe care le oferă recoltatul mecanic, în foarte multe unități din raza I.M.A. Cîrcea, această importantă lucrare este ignorată, tratată cu o inadmisibilă lipsă de răspundere. Cu cîtva timp în urmă consiliile de conducere și specialiștii de la C.A.P. Bratovoești, Almăj, Coțofenii din Față, Ișalnița și altele dădeau vina neexecutării mecanizate a recoltării porumbului pe seama faptului că I.M.A. Cîrcea nu a echipat combinele cu dispozitivele necesare. In ultimul timp însă, ca urmare a unor eforturi deosebite, s-a reușit ca un număr de 40 de combine să fie dotate cu șaibe, iar șase D.F.S.-uri să funcționeze în bune condiții. Cum poate fi oare calificată atitudinea consiliilor de conducere ale C.A.P. Almăj, M Coțofenii din Față și Ișalnița , care, pur și simplu, au refurnizat primirea șaibelor pentru a combine, invocînd motivul că , prin recoltatul mecanizat s-ar §g produce mari pierderi?... Același lucru îl susțin și cei din consiliul de conducere al C.A.P. H Bratovoești, fără măcar să fie avut curiozitatea să încerce p vreuna din combine pentru a g constata dacă, într-adevăr, regoltatul mecanic se soldează g sau nu cu pierderi. Adevărul g este că acolo unde combinele g nu sunt bine puse la punct. g (Continuare în pag. a TII-a) II DE CE NU SE RECOLTEAZĂ MECANIZAT PORUMBUL ? A k f In raza,^ S.M.A. ^ CÎRCEAN V ÎN FIECARE SÎMBĂTĂ CARNET turistic UNDE MERGEM MÎINE ? IN PODGORII " Indiferent unde putem merge mîine, dar neapărat la culesul viilor. La Segarcea, Plenița, Călărași, Halicea, Sadova, în satul prietenului sau în cel al copilăriei, podgoriile ne așteaptă ca in fiecare toamnă să vedem cum, după solstițiu, mor lent frunzele ce și-au îndeplinit rostul, dăruindu-ne ciorchini în care s-au contopit dulceața pămintului, căldura și culorile soarelui. In clipele cînd caută cumina rotunjimile ciorchinilor prin vie, omul nu se gîndește că in jurul său frunzele mușcate de rugină încep să moară, el devine visător. Gindurile lui închipuie ospețe îmbelșugate, cupe pline, mirese, gineri și meseni prinși în hore și fete cîntînd. Mai ales fete cîntînd. Fiindcă culesul viilor fără fete și fără cîntece este de neconceput. La Segarcea am văzut cu cîteva zile în urmă , fetele culegînd cu grație sărbătorească ciorchinii de fetească și de mesling, purtîndu-i în coșuri spre lăzile autocamioanelor. LUCIAN ZATTI (Continuare în pag. a II-a)