Inainte, octombrie 1970 (Anul 27, nr. 7953-7978)

1970-10-18 / nr. 7968

La Fabrica de confecții . Se extinde centrala termică La Fabrica de confecții Cra­iova se execută lucrări de ex­tindere a centralei termice. Du­pă turnarea fundațiilor, a fost pus pe poziție un cazan care va furniza 10 tone abur teh­nologic pe oră. Urmează să se monteze stîlpii, grinzile din prefabricate etc., în așa fel în­­cît, pînă la finele anului cu­rent, cazanul să fie dat în fo­losință. în felul acesta, centra­la termică va dispune de un număr de cinci cazane, sufici­ente pentru a asigura cu căl­dură și abur tehnologic nevoi­le interne ale fabricii de con­­fecții, cit și ale celorlalte uni­tăți industriale și obiective so­ciale din împrejurimi.­ ­ Stație de salvare pentru intervenții în prezent, la întreprinderea Electrocentrale­i Craiova se a­­menajează o stație de salvare pentru intervenții în caz de producere a unor incidente ca­­re ar periclita securitatea per­sonalului. Stația este dotată cu aparate autonome de salvare i­­zolante cu tuburi de oxigen și cu aparate de reanimare. Cu ajutorul acestora se intervine pentru salvarea persoanelor surprinse în stare de accident, cît și în efectuarea unor inter­venții în procesul tehnologic, care, în condiții normale, nu se pot efectua (degajări de me­dii toxice). 9 Modele noi de încălțăminte Unitatea nr. 1O a cooperati­vei meșteșugărești „Arta În­călțămintei“ Craiova a pregă­tit pentru sezonul rece noi mo­dele de Încălțăminte pentru fe­mei : cizmulice din piele de box și pantofi din piele lăcui­­ta. De menționat că din aceste modele moderne, un număr de șapte au fost premiate la con­cursul „Vacanța ’71“ organizat de UCECOM. Cu­ privește În­călțămintea de serie „Romar­­ta“, cooperativa a pregătit un număr de 40 modele in ton cu exigențele clientelei. V ANUL XXVII — NR. 7968 DUMINICA 18 OCTOMBRIE 1970 6 PAGINI 30 BANI „Electroputere** Craiova , cea mai mare realizare a actualului cincinal în fabrica de transfor­matoare a uzinei este asimila­rea transformatoarelor și auto­­transformatoarelor de puteri pînă la 190 și 200 MVA, la 220 kV, precum și a autotransfor­­matorului-gigant de 400 MVA la 400 kV — aflat în curs de rea­lizare. In foto , se lucrează la fini­sarea unuia din transformatorii de puteri mari. duminicale • Semicentenarul grevei generale din 1920 prilejuiește o serie de manifestări atît la Craiova cît și în satele județului. Astfel, la Casa de cultură a sindicatelor, începînd de la orele 9, are loc o adu­­nare festivă organizată de Comitetul municipal de partid. Cu a­­cest prilej, tovarășul Ion Zăvăleanu, membru al biroului Comi­tetului județean de partid, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, conferențiază despre „Locul grevei generale din 1920­­ în lupta pentru crearea Partidului Comunist Român“. Urmează filmul „Lupeni ’29“. Sala cinematografului „Tineretului“ găzduiește, în­cepind de la orele 10, o manifestare similară organizată de Comitetul județean pentru cultură și artă in colaborare cu Comitetul municipal Craiova al U.T.c. Conferențiază : conf. univ. Gh. Sbîrnă din București. De asemenea, profesori de istorie din Craiova vor conferenția la cămi­nele culturale din Leu, Castranova, Bechet, Amărăștii de Jos. « Consfătuire cu membrii cinecluburilor. Membrii cinecluburilor din municipiul Craiova, Poiana Mare, Bîrca, Daneți, Drănic, Băn­ești, Filiași participă astăzi la Școala populară de artă din Craiova la o consfătuire organizată de Comitetul județean pentru cultură și artă. Cu acest prilej se vor dezbate tematicile producțiilor dedicate ani­versării semicentenarului creării P.C.R. • Pe băncile liceului — după o jumătate de veac. Absolvenții ba­calaureatului în seriile 1919—1920, 1921 se intîlnesc astăzi la Liceul „Nicolae Bălcescu“ din Craiova pentru a sărbători o jumătate de secol de la terminarea liceului. Foștii colegi de școală vor asculta cu emoție mesajul singurului profesor în viață I. Ionescu-Bujor. Va fi un prilej de duioase aduceri aminte, de trecere în revistă a reali­­zărilor fiecăruia în acest interval de timp. 9 „Din lirica cetățenească" — așa se intitulează seara de ver­suri ce se va organiza la Casa de cultură a municipiului Craiova, își vor da concursul profesori de la liceele din oraș. 9 Concert de muzică ușoară. Formația de muzică ușoară „Darii“ a Casei de cultură a sindicatelor din Craiova prezintă astăzi după­­amiază spectacolul „Mi-a plăcut scrisul tău“. 9 Demonstrații pionierești. Cercurile de carturi, aero­nave și rachete-modele, scrimă, judo ale Casei pionierilor din Craiova pre­zintă astăzi, începînd de la orele 9, pe stadionul „Central“, un pro­gram de demonstrații sportive. Avancronică fotbalistică „AU-MA-DOARE!“ de PETRE DRAGU De cît­e ori urmează să ju­căm cu Rapidul — și mai ales in Capitală — invoc­în­gînd ajutorul cunoscutului doctor , An-MĂ-Doare, năstrușnicul personaj al fermecătoarei cărți pentru copii, cu același titlu. De obicei, la asemenea întîlnim­ densitatea de olteni răniți pe metru pătrat de gazon cunoaște creșteri spec­taculoase, personalul medical afectat echipei craiovene de­venind dintr-o dată făcător din punct de nesatis­­numeric. Dacă n-ar fi vedere decit să ne amintim că-n campio­natul trecut, într-un singur meci (ba chiar într-o singură repriză !), prea delicatul Du­mitru a izbutit înalta perfor­manță de a opera o deschi­dere de mușchi* pînă la os, pe gamba lui Ivan și o răsu­cire „artistică** de rotulă la genunchiul lui Bălan (Ivan — Bălan : rimează. După se vede, giuleșteanul este cum o fire poetică) , dacă n-ar fi decit săă amintim „luările“ pe suflet executate de... micuțul Dan Coe pe seama... uriașului Decebal Neagu, dacă n-ar fi să amintim decit atît, și tot ar fi de­ ajuns pentru a face să apară perfect justificată dorința noastră de a-l vedea azi, în totul medical craio­­vean, și pe „doctorul An-Mă-­roape“. Dar, poate că Intre timp s-a schimbat ceva. Ce bine ar fi ! Cele de mai sus, precum și forma în care se află cele două echipe sunt suficiente, cred, pentru a vă face sa bănuiți cifra de pronostic pe care o socotesc potrivită me­ciului de azi dintre Rapid și „U“ Craiova. Scriu 1 apăsat, și-mi scuip in sine Celelalte meciuri 7 Mini-eta­­pa de azi se arată relativ liniș­tită. Mi se pare interesantă partida C.F.R. Tim. — C.F.R. Cluj (unde, oricum, vom a­(Continuare în pag. a V-a) www www^w^yvm^www' La fini­șul campaniei de recoltare a porumfeylor Se impun ritmuri zilnice sporite un procent de aproape 90 la sută­ în cooperativele agricole de producție și de pe­ 13 900 hec­tare în întreprinderile agricole de stat. Multe cooperative agricole și-au mobilizat toate forțele, așa in­cit au reușit să avanseze mult cu strînsul recoltei. Sînt reale perspective ca în săptămîna ur­mătoare să se accelereze ritmul la culesul porumbului, așa nicit să se stringă porumbul și de pe cele 17 000 de hectare ce au mai rămas de recoltat în co­operativele agricole și mai pu­țin de 700 de hectare în între­prinderile agricole de stat. Cu toate că stadiul de recol­tare a porumbului este la ora actuală mulțumitor, nu același lucru se poate spune despre rit­mul cu care se strînge recolta de sfeclă de zah­ar și de orez. Realizările la recoltatul acestor culturi sînt sub nivelul posibi­lităților de care dispun unită­țile agricole. La sfecla de za­hăr, de pildă, a fost recoltată o suprafață de numai 7 000 de hectare din cele aproape 12 300 cultivate, iar la orez seceratul a stagnat aproape complet în unele cooperative agricole, fi­ind recoltate pînă acum 1695 hectare și treierată recolta de pe numai 278 de hectare. Sintema către sfîrșitul perioa­­dei optime a semănatului și în județul nostru mai sînt de cul­tivat cu grîu 58 000 de hectare. Aceasta cere o mobilizare totală a forței mecanice la efectuarea lucrărilor de pregătire a solului și semănat. IN TOATE UNITĂ­ȚILE AGRICOLE TREBUIE SA SE REALIZEZE VITEZE SPO­RITE DE LUCRU, DEOARECE NUMAI AȘA SE POATE GA­RANTA EFECTUAREA SEMĂ­NATULUI IN TERMENELE STABILITE. AVEM POSIBILI­TĂȚI DE A FACE ACEST LU­CRU ȘI, TOTODATĂ, CONVIN­GEREA FERMA CA PINA LA 25 OCTOMBRIE SA SE ÎNCHE­IE SEMĂNATUL GRIULUI. In săptămîna care se încheie azi, lucrătorii ogoarelor Dolju­lui au depus eforturi susținute pentru a asigura în hambare recolta de porumb. In mai bine de 30 de cooperative agricole, printre care cele din Ciocănești, Bulzești, Tălpașu, Călărași, Ostroveni, Dăbuleni, Padea, Drănic și Foișor, această lucrare a fost terminată. Pe întregul județ, a fost strînsă pînă acum recolta de porumb de pe circa 98 000 de hectare (reprezentînd if1 *•». I Vizita tovarășului NICOLAE CEA­­ȘESCU­ in California La sistemul de irigații In continuarea vizitei neofi­ciale pe care o întreprinde pe coa­sta de vest a Statelor Uni­te, președintele Consiliului de Stat al României, Ceaușescu, împreună cu Nicolae per­soanele care-l însoțesc, a ple­cat vineri de la San Francisco spre orașul Fresno din Califor­nia. Distinșii oaspeți români sunt însoțiți de reprezentanți ai întreprinderii pentru meni destinat industriei echipa­ali­mentare și irigațiilor „Food Machinery Corporation“, ale cărei uzine se află în localita­tea Fresno , Rubher Byrd, prim­­vicepreședinte al F.M.C., Jack Rattens și Elmer Anderson, vicepreședinți. Oficiile de gazdă sunt înde­plinite de doamna Shirley Temple Black, vicepreședinta agenției pentru protejarea me­diului înconjurător, fostă mem­bră în delegația S.U.A. O.N.U, fostă actriță de film cu­­su­noscută și în România. Avionul special pus la dis­poziția șefului statului român de Casa Albă zboară deasupra unei regiuni brăzdate de o re­țea de canale de irigații și lacuri de acumulare. Pînă nu de mult, această zonă era în general aridă. Datorită iriga­țiilor, pămîntul sterp a devenit roditor. Există acum, aici, plan­tații de citrice, în special por­tocali, de viță de vie, de bum­bac, livezi de pomi fructiferi, lanuri de cereale. Președintele Nicolae Ceaușescu se intere­sează îndeaproape de cara­cte­­risticile acestui sistem, primeș­te explicații amănunțite din partea proiectantului principal al sistemului de irigații și de control al regimului apelor. După ce survolează regiunea Island Valley, avionul ateri­zează pe aeroportul din Fres­no. In întîmpinarea președin­telui Ceau­șescu au venit pri­marul ad-interim al orașului, Paul Wasenjiller, și alți repre­zentanți ai autorităților locale. In semn de omagiu, primarul înmânează șefului statului ro­mân o diplomă prin care i se conferă titlul de cetățean de onoare al­ orașului Fresno, pre­cum și cheia orașului. Nume­roși ziariști înregistrează a­­ceste momente semnificative pentru stima și considerația de care se bucură peste hotare ța­ra noastră, președintele Con­siliului de Stat personal. Oaspeții sunt invitați apoi să ia loc în automobile care se îndreaptă spre plantațiile de portocali irigate. Se dau expli­cații asupra sistemului de a­­ducțiune, pompare și distri­buire a apei. Apa vine aici prin conducte subterane și a­­poi se reîntoarce prin canale la suprafață, încheind un cir­cuit complet. Următorul popas se face la barajul friant de pe riul San Joaquin. Apa acumulată în la­cul artificial permite irigarea a 350 000 ha. Președintele Nicolae Ceaușescu se interesea­ză îndeaproape de unele as­pecte concrete ale sistemului de irigație folosit : debitul de apă distribuită anual pentru fiecare ha, eficiența economică a sistemului în ansamblu etc. Specialiștii prezenți dau răs­punsurile solicitate. In îndie­ (Continuare în pag. a VI-a) Mîine, în jurul orei 16,45, posturile noastre de radio și televiziune vor transmite direct cuvîntarea președin­telui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia. Nicolae Ceaușescu, la sesiunea jubiliară a Orga­nizației Națiunilor Unite. Un sfert de veac de la Conferința Națională a P.C.R. din octombrie 1845 Pe calea făuririi unei economii moderne în România Cei douăzeci și cinci de ani care au trecut de la Conferința Națională a Partidului Comu­nist Român din octombrie 1945, constituie o perioadă istorică de transformări fundamentale în viața politică, în structura economică și socială a țării. Urmînd cu încredere științifică a partidului, politica clasa muncitoare, țărănimea, inte­lect­ualitatea, întregul popor român, prin munca lor plină de clan și abnegație, însufle­țite de un fierbinte patriotism, au făcut să triumfe în această perioadă orînduirea socialistă pe pămîntul României Drumul parcurs sub condu­cerea partidului nostru, marile transformări economice și so­ciale și grandioasele perspecti­ve deschise de Congresul al X-lea al partidului pun în lu­mină importanța pe care a a­­vut-o Conferința Națională Partidului Comunist Român de a acum un sfert de veac, con­secvența cu care partidul făptuiește linia sa politică în­de făurire a societății socialiste, aplicînd creator, în fiecare etapă a revoluției și construc­ției socialiste, învățătura marxist-leninistă la realitățile țării noastre. Eliberarea României de sub jugul fascist în 1944 a deschis poporului nostru calea înfăp­tuirii idealurilor sale de liber­tate și dreptate socială, con­stituind începutul unei epoci noi în istoria patriei, epoca marilor transformări revoluțio­­nare și a edificării societății socialiste. Instaurarea la 6 martie 1945 a primului guvern democratic, înfăptuirea principalelor sarcini cu caracter antifeudal și anti­fascist impuneau Partidului Comunist Român sarcina de a elabo­ra un baza căruia program clar, pe să se realizeze desăvârșirea revoluției burghe­zo-democratice și trecerea la o nouă etapă, etapa revoluției socialiste. Aceste sarcini dfi înaltă răspunde, au revenit Conferinței Naționale a parti­dului, de la ținerea căreia (16—21 octombrie 1945) se îm­plinește un sfert de veac. Scrutînd departe în viitor, Conferința Națională a P.C.R. a elaborat un program amplu de luptă,­­ie • lsigă perspec­tivă istorică, pen­tru întărirea puterii populare, reconstrucția țării și consolidarea indepen­denței naționale. Pornind la rezolvarea sarcinilor refacerii țării de la situația economică existentă in a doua jumătate a anului 1949, partidul comunist a fundamentat rezolvarea aces­tora într-o directă corelație cu perspectivele și viitorul socia­list al României Cu clarviziu­ne științifică, Conferința Națio­nală a P.C.R. a apreciat că (Continuare în pag. a V-a) de MITIAI CHIOREANU r L. 9 La Congre­sul internațional de literatură comparată des­fășurat recent la Bordeaux, de­legația română a fost condusă de prof. dr. docent Ion Zamfirescu, președintele Comite­tului Național de literatură com­parată. Din delegație au mai făcut parte alți doi reputați oameni de știință originari­­ din Oltenia : prof. univ. dr. docent Al. Dima, membru corespon­dent al Academiei R.S. România, reprezentant permanent al țării noastre în Comitetul inter­național de literatură comparată, și prof. univ. dr. Ion Chițimia. Prof. univ. dr. doc. I. Zamfirescu conferen­țiază astăzi la Craiova despre această reu­niune internațională a comparatiștilor. 9 Piesa dramaturgului craiovean I. D. Sîrbu „Arca bunei speranțe“ este tot mai mult în­scrisă în repertoriul teatrelor din țară. După re­prezentarea cu mult succes la Teatrul tineretului din Piatra Neamț, această valoroasă lucrare dra­matică a văzut recent lumina rampei la secția maghiară a Teatrului de stat din orașul Sfîntu Gheorghe și la Teatrul de stat din Oradea; în curînd, ea va fi reprezentată la Teatrul Co­niesa a fost a­­chiziționată și de un prestigios teatru din Buda­­pesta.­­ După participarea la Seminarul interna­țional de la Vîrșeț, cunoscutul slavist craio­­vean lector univ. Valentin Gr. Chelaru a fost invitat recent la Seminarul internațional de la Ohrida — manifestare științifică la care au fost prezenți reprezentanți din 20 de țări ale lumii. La Congresul internațional <*3 la Poreci, lectorul univ. V. Gr. Chelaru a pre­zentat o interesantă comunicare pe tema „Structura stilistico-lingvistică a folclorului isiro-român**. • Turneul întreprins în Israel de un co­­• fectiv, al Teatrului „Constantin Tănase“ din București s-a bucurat de un deosebit succes în rîndul publicului și al presei de specialitate, în numeroase cronici este apreciat, cu pre­cădere­­­ programul de­­ romanțe și cîntece de dragoste interpretate de cunoscuta cîntăreață — originară din Oltenia — Mia Braia. Croni­carul unui influent ziar din Tel Aviv o de­numește „Doamna cîntecului românesc“. CONFIRMĂRI­ ­ media din Bucu­­­­rești. li [lllllilUI IIIIIIIIillllllllllllllil aWQ TIMPUL FRIGUROS A SOSIT Sunt pregătite peste tot, în mod cores­punzător, adăposturile pentru animale? Una din sa­rcinile exprese trasate de­­ biroul Comitetului județean de partid a fost și aceea ca, peste tot, să fie mo­bilizate integral forțele în ve­derea pregătirii în bune con­­dițiuni a iernării animalelor. Privind cu mult simț de răs­pundere această sarcină de mare însemnătate pentru asi­gurarea, în continuare, a unei productivități sporite a anima­lelor pe perioada de stabula­­ție, multe din consiliile de conducere ale cooperativelor agricole au pregătit din vreme adăposturile. La C.A.P. Pre­­dești de pildă, toate grajdu­rile întrunesc­­ cele mai bune condiții pentru a primi ani­­malele pentru iernat. „Am a­­vut mult de învățat din expe­riența tristă a anului trecut — ne spunea tov. Eugen Teodo­­­rescu, comunal secretarul comitetului de partid. Sezonul friguros ne prinsese cu ma­joritatea adăposturilor netăvă­­nite. Vîntul trecea prin aco­periș în voie. Cooperativa a­­gricolă a plătit scump această neglijență : producția de lapte a fost înjumătățită. Acum insă, am început pregătirile mult mai biroului devreme. La indicațiile Comitetului județean de partid, am luat măsuri pentru a asigura zilnic o parti­cipare masivă a cooperatorilor în echipa de constrictori. Ne-am extins sfera de activitate în întregul sector zootehnic. Am amenajat ale­ile și toate căile de acces de la baza furajeră către grajduri. Cele patru a­­dăposturi, bine tăvănite, vărui­te și cu ieslele reparate, pot adăposti pe timpul iernii între­gul efectiv de bovine al coo­perativei. Fără îndoială că a­­dăpostur­ile corespunzătoare, plus baza furajeră pe care am asigurat-o vor ridica producția de lapte, așa încît ea să atin­gă treptat nivelul celui mai înalt vîrf din perioada de pă­­șunat intens“. In aceeași chestiune a stadiu­lui pregătirilor pentru iernatul animalelor, ne-am adresat și tovarășului Ștefan Rădulescu, secretar al comitetului comu­nal de partid Bulzești. „La cele două cooperative agricole din comună (Bulzești și Frățila) — ne-a relatat dînsul — pregăti­rile pentru iernatul animalelor au început cu multă întîrziere. Văzînd timpul frumos, nimeni nu-și punea problema că va veni vremea cînd animalele, o dată retrase de la pășunat, trebuie să găsească adăposturile reparate. Cele două coopera­tive dispun de 10 grajduri, din care unul în construcție. Pen­tru pregătirea acestora tre­buiau eforturi susținute, mai ales că, în majoritate, erau netărănite și cu iesle necores­punzătoare. Repartizînd sarcini concrete pe al comitetului fiecare membru comunal de FLOREA STAICU (Continuare în pag. a V-a). Sărbătorirea artistului emerit Manu Nedeianu In cursul zilei de Ieri s-au desfășurat importante manifes­tări dedicate omagierii artistu­lui emerit Manu Nedeianu cu prilejul împlinirii a 45 de ani de activitate teatrală. Dimin­ea­­ța, artistul sărbătorit, împreună cu soția sa, actrița Madeleine Nedeianu, au participat la o in­­tîlnire cu tov. prof. Florea Fi­­ran, președintele Comitetului județean pentru cultură și artă. Cei doi prestigioși actori cra­­ioveni au fost apoi invitații tov. Petre Gigea, prim-vicepreședinte al Comitetului executiv al Con­siliului popular județean. Aseară, la Teatrul Național din Craiova a avut loc o emoționan­tă festivitate, la care au rostit cuvîntări omagile tovarășii : Flo­rea Firan, Al. Dincă, directorul Teatrului Național, academician Victor Eftimiu, actorii Amza Pe­­lea și Iancu Goanță, prof. Tra­­ian Mat­eescu și alți vorbitori. Intr-un cuvînt de cald răspuns, artistul emerit Manu Nedeianu și-a exprimat bucuria și recu­noștința pentru această sărbăto­rire de neuitat. La festivitate au participat reprezentanți ai orga­nelor locale de partid și de stat, delegați ai unor instituții de artă din țară, un numeros public. A urmat apoi un program ar­tistic dedicat sărbătoritului. In ziarul nostru de marți vom reveni cu un reportaj de la a­­ceste festivități. Combinatul chimic Craiova. Tehniciană Ploiașa Maria e­­fectuează analize de laborator la coloana de rectificare au­tomată pentru stabilirea pa­rametrilor de recuperare a u­­leiurilor butanolice. Foto : V. Mihăilescu

Next