Inainte, octombrie 1970 (Anul 27, nr. 7953-7978)

1970-10-27 / nr. 7975

f f T 4 VIZITA PREȘEDINTELUI NICOLAE CEAUȘESCU LA WASHINGTON Sosirea la Casa Albă WASHINGTON 26 (Agerpres). Trimișii speciali transmit i Vi­­zita președintelui Consiliului­ de Stat al Republicii Socialis­te România, Nicolae Ceaușescu, în Statele Unite ale Americii a cunoscut ieri un moment de­osebit. Răspunzînd invitației președintelui Richard Nixon și a soției sale, Patricia Nixon, președintele Nicolae Cesiușescu și soția sa, Elena C­­iușescu, sunt, începind de ieri, oaspeții Casei Albe. Șeful statului ro­mân este însoțit de Dumitru Popescu, membru al Comita­tului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Națională, și Corne­­liu Mănescu, ministrul aface­rilor externe. Ci­sa Albă a pregătit înalți­lor oaspeți români o primire oficială, potrivit ceremonialu­lui rezervat șefilor de stat. Pe străzile și bulevardele din jurul reședinței președintelui Statelor Unite ale Americii, in întreaga zonă ce cuprinde se­diile instituțiilor Administ­ra­­ției federale erau arborate dra­pele de stat ale României și S.U.A. Interesul suscitat de sosirea la Casa Albă a șefu­lui statului român și-a găsit o expresie elocventă în atmos­fera solemnă, caracteristică marilor evenimente, marilor întîlniri la nivel înalt. In par­cul Casei Albe, la locul pre­văzut pentru ceremonia primi­rii, dominat de impunătorul o­­belisc închinat memoriei lui George Washington, au venit să întîmpine și să salute pe președintele Ceaușescu mii de cetățeni ai capitalei Statelor Unite, purtînd stegulețe româ­nești și americane. Un număr neobișnuit de mare de ziariști, fotoreporteri, cameramani, re­­prezentînd principalele cotidi­ene, agenții de presă interna­ționale, societăți de radio și televiziune, jurnale cinemato­­grafice de actualități căutau să-și asigure locurile cele mai bune pentru a surprinde fie­care secvență semnificativă a solemnității primirii. Garda de onoare era aliniată pe gazonul din fața podiumului, fanfara în ținută festivă și zeci de ofițeri cu drapelele celor două state încadrau aleile de acces la lo­cul ceremonialului. In jurul orei 10:15 (ora­ locală), Ungă podium, au sosit secretarul Departamentului de Stat, William Rogers, și soția, amiralul Tho­mas Moorer, președinte al Co­mitetului mixt al șefilor de stat major, cu soția, Walter Washing­ton, primarul orașului, cu soția, Martin­­ Hillenbrand, asistent al secretarului de stat pentru pro­blemele europene, cu soția, Leo­nard Meeker, ambasadorul S.U.A. la București, cu soția, Gilbert Hahn jr., președintele Consiliului districtului Colum­bia, cu soția, ambasadorul Guil­lermo Sevilla-Sacasa, decanul corpului diplomatic din W­­­shington, cu soția. Erau, de asemenea, prezenți Dumitru Popescu, Corneliu Mănescu, Maria Groza, vi­cepreședinte a Marii Adunări Naționale, Corneliu Bogdan, ambasadorul României la Wa­shington, membri ai ambasadei române. Ora 10,25. Pe cer spare eli­copterul prezidențial, venind de la Williamsburg, la bordul căruia se afla președintele Nicolae Ceaușescu, și soția sa, Elena Ceaușescu. In timp ce trompeții dau o­­norul, sosesc la locul ceremoniei președintele Richard Nixon și soția sa, Patricisi Nixon. După ce au coborît din eli­copter, Înalții oaspeți români, însoțiți de șeful protocolului Statelor Unite, Emil Mosbacher, urcă într-o limuzină pe care sunt arborate fanioanele celor două țări. Sunt parcurse aleile par­cului, flancate de ofițeri ce poartă în bandulieră drapelele de stat ale României și S.U.A. și care dau onorul. Pe ambele părți ale traseului, sute și su­te de oameni salută cu căldu­ră pe distinșii oaspeți. Limuzina oficială se oprește în fața intrării de sud a Casei Albe, în apropierea podiumu­lui special amenajat pentru a­­­ceastă ceremonie. Președintele Richard Nixon și soția sa, Patricia Nixon ies în întâmpinarea președintelui Nicolae Ceaușescu și a soției sale, Elena Ceaușescu. Cei doi președinți își string mîna cu cordialitate. Patricia Nixon o­­feră un buchet de trandafiri roșii soției șefului statului ro­mân, Elena Ceaușescu. La ru­gămintea fotoreporterilor, cei doi președinți se opresc cîteva clipe, fotografiindu-se împreu­nă. Președintele Nixon îl con­duce apoi pe președintele Ceaușescu spre podiumul de o­­noare. Intr-un cadru­ solemn, fanfara intonează imnurile de Stat ale României și Statelor Unite. Garda de onoare înclină drapelul federal și steagurile celor 50 de state ale S.U.A., în timp ce răsună 21 de salve de artilerie în cinstea președinte­lui României, în continuare, șeful statului român, Nicolae Ceaușescu, în­soțit de președintele Richard Nixon, trece în revistă garda de onoare alcătuită din deta­șamente ale principalelor ar­me. Cei doi președinți salută în momentul trecerii lor prin fața drapelelor. Este primită apoi defilarea detașamentului de toboșari și trompeți ai corpului infanteriei marine, îmbrăcați în vestoane roșii, pantaloni albaștri cu vipușcă roșie și caschete albe. Coman­dantul gărzii ordonă prezen­tarea armelor și împreună cu aghiotanții săi salută pe pre­ședintele Ceaușescu. Luînd cuvîntul la microfoa­nele instalate pe podium, pre­ședintele Richard Nixon ros­tește un salut de bun venit. Domnule președinte, Doamnă Ceaușescu. Distinși oaspeți din România, Doamnelor și domnilor. Exact acum un an, domnule președinte m-ați salutat la București, ca primul președinte al Statelor Unite în vizită în România. Astăzi, la Washing­ton, vă salut pe dumneavoas­tră ca primul președinte al României care vizitează Statele Unite. Ne vom aminti întotdea­una primirea călduroasă făcuta de poporul român. Știm că in timpul călătoriei dumneavoastră în Statele­­ Unite aț­ simțit sen­timentele­­ de prietenie­­­ ale po­­porului Statelor Unite față de poporul României. In ciuda deo­seb­irilor dintre sistemele noas­tre, nutrim o mare prietenie pentru poporul român, respec­tăm independența țării dum­neavoastră și dorim pace și prietenie pentru toate popoa­rele din lume. Cred că discuțiile dintre noi vor contribui la rea­lizarea dezideratelor de pace și prietenie din întreaga lume. Sper ca în cursul discuțiilor pe care le vom avea astăzi să aducem o nouă contribuție la a­­ceste idealuri. Răspunde președintele Nicolae Ceaușescu : Domnule președinte, Doamnă Nixon, Doamnelor și domnilor, Aș dori să vă adresez dv. cu acest prilej un salut cordial și să adresez, de asemenea, un salut prietenesc poporului Sta­telor Unite din partea poporu­lui român. îmi amintesc cu plă­cere de vizita pe care ați făcut-o în România, de convorbirile pe care le-am avut. Aș dori să vă mulțumesc pentru invitația ce ne-ați adresat-o de a mă întîlni cu dumneavoastră și a face o vizită în unele centre ale Sta­telor Unite cu prilejul prezen­ței la Organizația Națiunilor Unite. Este adevărat că între România și Statele Unite exis­tă deosebiri de orînduire socia­lă, că asupra unor probleme e­­xistă și deosebiri de păreri, dar, în ciuda acestora, noi conside­răm că este necesar să colabo­răm în domeniile economic, ști­ințific, cultural, să contribuim, în spiritul prieteniei și coope­rării între popoare, la soluțio­narea problemelor care frămîn­­tă lumea contemporană. In a­­cest spirit îmi exprim încă o (Continuare în pag. a IV-a) Carnet de____ campanie Un nou transport cu a­­ceeași destinația: baza d­e recepție Băilești. Foto : V. Mihăilescu Măsuri tot mai operative pentru asigurarea recolta­­­tului integral al culturilor de toamnă Așa cum era de așteptat, a sosit sezonul ploilor de toam­nă. In asemenea situație, strîn­gerea recoltelor de po­rumb și sfeclă de zahăr este mult îngreunată. In peste 40 de cooperative agricole recol­tatul porumbului se desfășoară cu multă încetineală, în altele însă se recoltează ultimele su­prafețe. Pe județ mai sunt de recoltat aproape 11 000 de hec­­tar­e cu porumb, ceea ce re­prezintă 9 la sută din totalul suprafeței cultivate. Mult ră­mase în urmă sunt cooperati­vele agricole : Maglavit la 22 octombrie a.c., mai oare, a­­vea de strîns și depozitat re­colta de pe 1021 hectare­­ Beu — de pe 630 ha , Grecești și Secu — de pe 315 și respectiv 324 ha , Perișoru — de pe 385 ha , Caraula — de pe 400 ha, și Cetate - de pe 550 ha. Aceasta înseamnă că mem­brii consiliilor de con­du­cer­e nu acționează operativ la mo­bilizarea forțelor de lucru pentru a pune cit mai grabnic la adăpost întreaga recoltă de porumb. Ploile care cad nu vor face altceva decit să di­minueze din producție, așa că în unitățile amintite, ca de altfel și în altele cum sunt cele din Predești, Vîrvor, Ve­la, Poiana Mare, Siliștea Cru­cii, Galicea Mare și altele se impun măsuri energice, opera­tive pentru a impulsiona rit­mul la recoltat. Nimănui nu-i poate fi indiferent faptul că producția de porumb de pe sute de hectare stă pe cîmp, supusă degradării. Este în in­teresul fiecărui cooperator să participe efectiv la muncă și să asigure depozitarea întregii recolte fără să se producă nici cea mai mică pagubă. Intr-o situație necorespunză­toare se află și recolta de sfe­­clă de zahăr, culfcură la care s-a asigurat pînă acum scosul de pe numai 60,2 la sută din suprafață. Cele 4924 hectare ce mai sunt de recoltat așteap­tă, ca și în cazul porumbului, să se întreprindă măsuri ener­gice, de mobilizare masivă a forțelor de muncă așa încît, în maximum 10 zile, întreagă producție de rădăcini să fie transportată în silozuri și la fabrica de zahăr. Cei care prin eforturi sus­ținute au reușit să încheie re­coltatul tuturor culturilor me­rită toate laudele. Ei trebuie să acționeze în continuare la strîngerea de pe cîmp a tutu­ror cocenilor de porumb, să-i transporte în bazele furajere și să asigure pe această vale nutrețuri din belșug pentru hrana animalelor în perioada de stabulațîe. CUlteis IHS ■ cotidian la Băilești dl S-a deschis Universitatea populară La Casa de cultură din Băilești a avut loc deschide­rea festivă a cursurilor Uni­versității populare orășenești care va funcționa cu cinci cursuri : „Tinerețe, educație, răspundere“, „Comerțul socia­list", „Inițierea In știința conducerii și organizării pro­ducției și a muncii", „Cunoș­tințe medicale" și „Limba franceză", s-au Înscris 200 de cursanți. 4P Locomotive pen­tru transportul interuzinal Combinatul chimic Craiova a primit In dotare Încă două locomotive Diesel-hidraulice de 700 c.p. Alături de parcul existent de locomotive au fost create condiții pentru manevrarea în condiții opti­me a vagoanelor care vin sau pleacă Încărcate cu pro­duse. GH. TECULESCU, coresp. O Consfătuire pe tema controlului obștesc în unită­țile comerciale în sala de festivități a Ca­sei de cultură a sindicatelor di­n Craiova a avut loc o con­sfătuire pe teme de etică co­mercială. După referatul pre­zentat de tov. Mihai Pop, se­cretar al Consiliului munici­pal al sindicatelor (în care s-au reliefat aspecte negative surprinse de echipele de con­trol obștesc in unitățil­e co­merciale), cei prezenți la consfătuire au vizionat un film cu aspecte surprinse în timpul desfășurării acțiunii echipelor controlului în domeniul comerțului obștesc din municipiul Craiova. După vi­zionarea acestor imagini m­ulți vorbitori s-au angajat că vor lua toate măsurile îmbunătățirea activității pentru lu­crătorilor din comerț. ÎN PAG. A II-A: COMENTARII • . . ■ *. .­­­ 'S.'.?* • . -' ■__ - ' V • ’ V- 1.­­­..t­­. ȘTIRI ȘI REZULTATE SPORTIVE Aprobare unanimă principiilor constructive exprimate de tovarășul Nicolae Ceaușescu la aga iiiiM mi­i i­mmwri i­n­urr ffií i­m înalta tribună a Națiunilor Unite Glasul României socialiste, chemarea poporului nostru la rațiune, la pace, colabo­rare, echitate și progres , răsunat cu putere, cu pa­siune, cu forță convingătoa­re, de la înalta­ tribună a Adunării Generale a Orga­nizației Națiunilor Unite, in propunerile constructive practice, cuprinzătoare pre­­zentate de către președintele Consiliului de Stat Nicolae Ceaușescu. Referindu-se la marile probleme care direcționează mersul istoriei în etapa ac­tuală tovarășul Nicolae Ceaușescu a făcut o bogată analiză, pe multiple planuri, a perioadei care a trecut de la întemeierea O.N.U. Pe fondul valoroaselor pro­cese și schimbări petrecute în România socialistă, se în­scrie și contribuția colecti­vului de muncă din Com­binatul chimic Craiova la înfăptuirea amplului pro­gram constructiv de pace, progres și colaborare ce sta la baza politicii interne și externe a statului nostru. Combinatul chi­mic Craiova a sporit de la un an la altul volumul­­ ex­portului în diverse țări ale lumii, export care reprezin­tă, implicit, un mesaj al ch­imiștilor înfăptuirea din Craiova la idealurilor de colaborare și progres econo­­mic și social. Alături de în­­treaga opinie publică mon­dială care a urmărit cu viu interes cuvîntarea tovarășu­lui Nicolae Ceaușescu, chi­­miștii craioveni apreciază considerabil această nouă a­­firmare a politicii externe a României socialiste, politică a întregului nostru popor și se angajează să depună e­­forturi sporite pentru noi succese viitoare. Ing. diplomat GH. GHEBAN, director general adjunct, Combinatul chimic Craiova Am urmărit cu viu inte­res cuvîntuirea rostită de iubitul con­ducător­ al statu­lui nostru — tovarășul Nico­laie Ceaușescu — la se­siunea jubiliară a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite. Prin pro­funzimea principiilor cu­prinse, ea constituie un vi­brant expozeu al unei po­litici realiste cu largi rezo­nanțe în lumea contempo­rană, un autentic mesaj al unui popor pentru care pa­cea face parte din ființa sa. Faptul că trăim într-o țară în care visul de aur al omenirii — construirea comunismului — prinde con­tur tot mai precis, că des­tinele poporului sînt con­duse cu atâta clarviziune, a­­sigurîndu-i României un binemeritat prestigiu în rîn­îul celorlalte state ale lumii, ne bucură nespus de mult. Toate realizările do­­bîndite în ultimii 26 de ani, întrupate în acel „miracol românesc" de care se vor­bește îndeobște, se datoresc hărniciei oamenilor mun­cii, conduși cu fermitate de Partidul Comunist iar în fruntea celor Român, două milioane de comuniști, a ce­lor 20 milioane de fii ai pa­triei se află tovarășul Nicolae Ceaușescu, trup din trupul și minte din mintea minunatului nostru popor. L-am ascultat și am ad­mirat încă o dată excep­ționalele calități de condu­cător și de­ om pe care le posedă respectul pe care și l-a cîștigat în întreaga lume. Tocmai de aceea, consider, că este o mare îndatorire pentru mine și toți salariații­­ unității în care lucrez să muncim neo­bosiți pentru înfăptuirea misiunii noastre nobile, pentru apărarea vieții oa­menilor muncii­ — făuritorii tuturor bunurilor materia­le. Dr. GHEORGHE ENACHE, directorul Spitalului nr. 1 Craiova Prestigioasa cuvîntare rostită de iubitul nostru conducător, tovarășul Nicolae Ceaușescu, la sesiunea jubi­liară a O.N.U., prin amplitu­dinea și profunzimea proble­­m­elor abordate mi-a umplut, încă odată, inima de bucu­rie, de admirație și respect față de cel mai autentic re­prezentant al poporului nos­tru. Exprimarea unor dezide­rate cu ecouri largi care a­­probă și întăresc munca pașnică, care promovează pacea și colaborarea în lo­trul războiului și blocurilor militare demonstrează fără putere de tăgadă dimensiu­nile rațiunii unei politici pe care istoria o va con­semna cu litere de aur. Pentru noi, cei ce căm copiii — viitorul edu­de mîine al României socia­liste — istorica cuvîntare a secretarului general al par­tidului nostru, reprezintă un tezaur de preț între co­morile umane, fiindcă prin bogatul său conținut de i­­dei, generează optimism, încredere în viitor, în lăr­girea posibilității pe care viitorul le oferă copiilor noștri, tineretului de toate vârstele. Exprimîndu-ne totala a­­deziune față de acest im­portant document istoric, slujitorii școlii românești, noi care în acest an vom da prima serie de absol­venți ai școlii de zece ani, ne angajăm să muncim fă­ră preget pentru a crește cele mai frumoase flori, a­­devărate vlăstare ale patriei noastre socialiste, să dăm viață mărețelor puse în fața școlii obiective româ­nești, de Congresul al X- lea al Partidului Comunist Român. Prof. BARITON V. STOICULESCU — directo­rul școlii generale de 10 ani nr. 12 Craiova Vizita în județul nostru a unei delegații de activiști de partid din Polonia Ieri, o delegație de activiști ai Partidului Muncitoresc Unit Polonez, condusă de tov. Ed­ward Karelus, adjunct de șef de secție la C.C. al P.M.U.P., a făcut o scurtă vizită în ju­dețul nostru. Cu acest prilej a avut loc un schimb de păreri privind conducerea de către organele de partid a activită­ții economice. Act­iviștii polo­nezi au vizitat Combinatul chi­mic Craiova, unde au discutat cu secretarul comitetului de partid și directorul general al întreprinderii. In aceeași zi, delegația ac­tiviștilor de partid din Polo­nia a fost primită de tovarășul ing. Constantin Băbălău, mem­bru al C.C. al P.C­., prim-se­­cretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R. La întîln­ire au participat tovarășii ing. Con­stantin Tudor, secretar al Co­mitetului județean Dolj al P.C.R., și ing. Iancu Penteș, șeful secției economice a Co­mitetului județean Dolj al P.C.R. Realizarea parametrilor proiectați la noile obiective industriale—imperativ de maximă eficiență economică Prefigurate magistral prin Directivele celui de-al X-lea Congres al partidului, sarcinile actuale și de perspectivă ale­­ viitorului plan cincinal se ca­­racterizează prin sporirea con­­tinuă a eforturilor întregului popor, sub conducerea încerca­tului nostru partid, pentru fău­rirea societății socialiste multi­lateral dezvoltate. Amploarea acestor eforturi este redată și de volumul total al investițiilor care se realizează în acest cin­cinal și în perioada 1971—1975, investiții care reprezintă impu­nătoarea cifră de circa 560 mi­liarde lei. In condițiile acestui vast program de investiții, în care țara noastră este angajată plenar și ale unui progres teh­­nico-științific accelerat, în fața orgamelor și organizațiilor de partid se ridică stringent pro­bleme de mare anvergură în legătură cu lărgirea cadrului a­­nalizei eficienței economice a investițiilor, prin luarea unor măsuri mai hotărîte decît pînă acum, pentru urgentarea efec­telor economice care rezultă din scurtarea duratei de construcții și a timpului de realizare și depășire a parametrilor tehnico­­economici proiectați. „în realizarea investițiilor — Ing. IANCU PENTEȘ șeful secției economice a Comitetului județean Dolj al P.C.R. se subliniază în Directivele ce­lui de-al X-lea Congres al par­tidului — un obiectiv principal trebuie să-l constituie sporirea eficienței lor economice. Deci­ziile de investiții trebuie să pornească de la analiza temei­nică a unui sistem complex de indicatori tehnico-economici, de la necesitatea materializării in­vestițiilor. In cu­ mai mare mă­sură, în fonduri fixe productive și a dimensionării corespunză­toare a capacităților de produc­ție , noile obiective trebuie să dea rezultate superioare celor obținute în actualul în ce privește producția, cincinal, pro­ductivitatea muncii, prețul de cost, valorificarea resurselor naturale ale țării, aportul valu­­tar, să asigure sporuri cit mai mari de producție și de venit național la fiecare leu investit". Se poate spune cu deplin te­mei că în județul Dolj, în peri­­oada 1966—1970, cât și în viito­rul cincinal, s-au materializat și se vor concretiza în noi obi­ective de investiții valori de cir­ca 22 miliarde lei, care au me­nirea să contribuie le­ dezvolta­rea economică și socială a ju­dețului, însemnînd noi obiective industriale, agricole și social­­culturale. Un exemplu elocvent în acest domeniu îl constituie marile platforme industriale ale Craiovei în care sunt cuprinse obiective de o deosebită impor­tanță, ca de pildă Centrala elec­trică de termoficare, Combina­tul chimic, întreprinderea de prefabricate din beton, Uzina „Electroputere“, Uzina meca­nică de material rulant, Fabri­ca de confecții și Fabrica de produse lactate. La Băilești, Fi­­liași și Calafat, constructorii au dat semnalul unor noi obiective industriale, a căror realizare va însemna racordarea acestor ora­șe ale Doljului la marele cir­cuit economic al țării. Pornind tocmea de la aceste cerințe majore, comitetele de partid județean, municipal și o­­rășenești au căutat ca sarcinile izvorâte din documentele Confe­rinței Naționale și celui de-al L (Continuare în pag. a all-a) i

Next