Inainte, noiembrie 1970 (Anul 27, nr. 7980-8004)
1970-11-22 / nr. 7998
ii DUMINICĂ 22 NOIEMBRIE 1970 ANUL XXVII NR. 7998 6 PAGINI 30 BAN) Delegația de partid și guvernamentala, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, și-a încheiat vizita în R. P. Bulgaria . Trimisul special Agerpres, I. Ionescu, transmite : Mii de locuitori ai Sofiei au venit, sîmbătă dimineața, la aeroportul din capitala Bulgariei pentru a saluta la plecare delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care a făcut o vizită oficială în Republica Populară Bulgaria. Clădirea aerogării era împodobită cu mari drapele românești și bulgare. Portretul tovarășului Nicolae Ceaușescu era încadrat de portretele tovarășilor Todor Jivkov și Gheorghi Traikov. Pentru a-și lua rămas bun de la oaspeții români, la aeroport au venit tovarășii Jivko Jivkov, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Todor Pavlov, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Ivan Popov, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, președintele Comitetului de Stat pentru Știință și Progres Tehnic, Stanko Todorov, membru al Biroului Politic, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Anghel Țanev, membru supleant al Biroului Politic al Comitetului Central și Partidului Comunist Bulgar, Venelin Horev, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Petar Tancev, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Vladimir Bonev, Roza Komtarova, Gheorghi Bokov, membri ai Secretariatului Comitetului Central și Partidului Comunist Bulgar, Sava Ganovski, președintele Biroului Adunării Populare, Dancio Dimitrov, prim-vicepreședinte al Prezidiului Adunării Populare a Republicii Populare Bulgaria, Gheorghi Kulișev, vicepreședinte al Prezidiului Adunării Populare a R.P. Bulgaria, Mincio Mincev, secretar al Prezidiului Adunării Populare, Anghel Todorov, prim-secretar al Comitetului orășenesc Sofia al Partidului Comunist Bulgar, Gheorghi Stoilov, președintele Comitetului Executiv al Sfatului popular orășenesc Sofia, membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, ai Prezidiului Adunării Populare și ai guvernului, conducători de instituții centrale și organizații obștești, oameni de știință, artă și cultură, ziariști bulgari și străini. De la reședința guvernamentală Vrania, tovarășul Nicolae Ceaușescu și membrii delegației române au fost conduși de tovătășii Todor Jivkov, primsecretar al Comitetului Central al P.C. Bulgar, președintele Consiliului de Miniștri, Gheorghi Traikov, președintele Prezidiului Adunării Populare a R.P. Bulgaria, Boris Velcev, membru al Biroului Politic, secretar al Comitetului Central al P.C. Bulgar, Evcezar Avramov, membru supleant al Biroului Politic al Comitetului Central al P.C. Bulgar, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Ivan Bașev, ministrul a(Continuare în pag. a VI-a) Sîmbătă după-amiază s-a înapoiat în Capitală delegației de partid și guvernamentală Republicii Socialiste România, a condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialitte România, care a făcut o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Bulgaria. Din delegație au făcut parte tovarășii Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Vasile Patilineț, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R., și Nicolae Blejan, ambasadorul Republicii Socialiste România la Sofia. La sosire, pe aeroportul Băneasa, delegația a fost salutată de tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Maxim Berghianu, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Ion Stănescu, de membri ai C.C al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători ai instituțiilor centrale și organizațiilor obștești, generali, ziariști. Au fost de față Borislav Konstantinov, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Ambasadei R.P. Bulgariei la București și membri ai ambasadei. Numeroși cetățeni ai Capitalei au venit la aeroport pentru a adresa tovarășului Nicolae Ceaușescu urarea de bun venit. Ei siplaudau, ovaționau, scandau îndelung „Ceaușescu- P.C.R.“, exprimîndu-și sentimentele de dragoste și stimă față de conducătorul partidului și statului nostru, deplina satisfacție față de rezultatele deosebit de fructuoase ale vizitei oficiale în R.P. Bulgaria a delegației de partid și guvernamentale a țării noastre. Secretarul general al partidului a răspuns ovațiilor mulțimii, a strîns mîinile a numeroși cetățeni. (Agerpres). Sosirea în Capitală COMUNICAT cu privire la vizita delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România în Republica Populară Bulgaria lui La invitația Comitetului Central al PartiduComunist Bulgar, Prezidiului Adunării Populare și Consiliului de Miniștri ale Republicii Populare Bulgaria, o delegație de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o vizită oficială în Republica Populară Bulgaria, între 18 și 21 noiembrie 1970. In timpul vizitei a fost semnat noul Tratat de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria. Delegația a vizitat orașele Botevgrad și Vrața. Combinatul chimic Vrața, s-a întîlnit cu numeroși oameni ai muncii și cu reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, luînd cunoștință de realizările poporului bulgar în construirea socialismului, de preocupările Partidului Comunist Bulgar privind dezvoltarea in continuare a economiei, științei și culturii, ridicarea nivelului de viață al poporului pentru asigurarea progresului multilateral al societății socialiste, înalților oaspeți li s-a rezervat pretutindeni o primire cordială expresie a prieteniei frățești tradiționale dintre popoarele român și bulgar. Intre delegațiile de partid și guvernamentale ale celor două țări au avut loc convorbiri, la care au participat: Din partea română : Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Vasile Patilineț, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad membru supleant al C.C. al P.C.R., șeful secției Relații Externe a C.C. al P.C.R., Nicolae Blejan, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Socialiste România la Sofia. Din partea bulgară , Todor Jivkov, primsecretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Bulgaria, Gheorghi Traikov, președintele Prezidiului Adunării Populare, Boris Velcev, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C. Bulgar, Lîcezar Avramov, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C. Bulgar, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Ivan Bașev, membru al C.C. al P.C. Bulgar, ministrul afacerilor externe, Konstantin Tesialov, membru supleant al C.C. al P.C. Bulgar, șeful secției de politică externă și relații internaționale a C.C. al P.C. Bulgar Spas Gospodov, membru al C.C. al P.C. Bulgar, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al R.P. Bulgaria la București. La convorbiri au participat, de asemenea, consilieri și experți ai celor două delegații: în cursul convorbirilor, care s-au desfășurat intr-o atmosferă de prietenie și înțelegere reciprocă, delegațiile s-au informat asupra stadiului construcției socialiste în cele două țări. Delegația de partid și guvernamentală a Republicii Populare Bulgaria a luat cunoștință de rezultatele obținute de poporul român în edificarea socialismului, de activitatea desfășurată în prezent de oamenii muncii din România, sub conducerea Partidului Comunist Român, pentru creșterea în ritm susținut a economiei naționale, ridicarea nivelului de trai material și spiritual al poporului, pentru făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate. Delegațiile au făcut, de asemenea, un larg schimb de păreri cu privire la relațiile dintre cele două țări și partide, precum și la principalele probleme ale situației internaționale actuale, ale mișcării comuniste și muncitorești Delegațiile au relevat cu satisfacție că relațiile de prietenie frățească, colaborare multilaterală și bună Socialistă România vecinătate dintre Republica și Republica Populară Bulgaria s-au dezvoltat pe o linie continuu (Continuare în pag. a VI-a) Avancronica fotbalistică Scriu aceste rînduri de însomnată pălăvrăgeală întru fotbal și chiar dacă autocarul ne-a adus duminica trecută de la Arad, sprea seară, în Bănie, niște băieți ai asediului cîștigat, mie cerneala îmi rămîne tot sură și coala de hîrtie tot seină. Ar trebui să fiu vesel ca o Mafaldă Ia apogeul carierei, căci în avancronica trecută am ghicit toate „încuietorile“ — 2-ul de la Iași, 2-ul de la București și chiar despre 2-ul de la Arad am scris că ar fi prea posibil — dar mie tocmai acum îmi abate a tristețe. A ciudată , dar — o să vedeți — dreaptă tristețe. ...Mă gîndesc că, uite, se mai duce un sezon fotbalistic, că-nbătrinim cu încă un... tur și noi și băieții de pe gazon, că băncile „Centralului“, noinouțe acum cîțiva ani, au început să se tocească de cind pe tot turiim, duminică de duminică, cu făpturile noastre de microbiști zbuciumați cîte 90 de minute ca niște compresoare. Chiar vine o toamnă și o pauză competițională, și iar va veni o primăvară cu „reluarea ostilităților“ cum se spune la ga bordul lui ...pot (dar nu vreau) de PETRE DRAGU Zetă ; și pe urmă, din nou, o vară cu vacanță scurtă pentru studenții în jambiere, și iar un campionat ; și iar o toamnă , și-așa mai departe... Iar ceea ce mă face trist la gîndul ăsta de trei parale despre scurgerea vremii nu este, cum ați crede, faptul că-nbătrînim și unii și alții, microbiști și fotbaliști, ci faptul că uite, îi zic pe nume, oricît v-aș necăji — că îmbătrînim degeaba. Ce vreau să spun ? Că stăm de vreo șapte anișori, noi oltenii cu bocancii bine-nfipți în Divizia A — și faptul nu este de iei, de colo. Dar, dacă o să vă-ntrebați, făcînd bilanțul, cum au fost ăști șapte ani, costelivi sau grași ? — zău dacă o să găsiți alt răspuns decit . Așa și-așa ! lat asta Înseamnă, într-o traducere dreaptă și fără milă mediocritate, să picurăm dem o lacrimă să scie Ungă vorba asta urîtă și să mergem mai departe. Intrebîndu-ne s Mediocritatea asta evidentă în rezultatele generale doblndite de „U.“ Craiova de cînd a intrat în A, ni se trage de-a(Continuare în pag. a V-a) Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu în județul Olt Avionul cu care a călătorit de la Sofia spre patrie delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, care a făcut o vizită oficială în țara vecină și prietenă, a făcut o escală, datorită condițiilor atmosferice nefavorabile din București, pe aeroportul din Craiova. In întîmpinarea conducătore la aeroport, tovarășul Ceaușescu, ceilalți membri ai delegației, se îndreaptă spre orașul Balș, unde a fost construită una din cele mai tinere unități industriale ale țării, Fabrica de Osii și boghiuri. Și aici, ca pretutindeni pe cuprinsul patriei, semnul Înnoirilor este evident. „Ridicarea la putere“ a acestui oraș, rod al politicii partidului de dezvoltare armonioasă a tuturor zonelor țării, a dus nemijlocit la schimbarea înfățișării Balșului — așezarea modestă de odinioară de pe malurile Oltețului — unde nu exista decât o simplă turnătorie de plite pentru sobele de gătit. Blocurile de locuințe, clădirea liceului cu 16 săli de clasă, casa de cultură, spitalul, conferă orașului atributele urbanisticii moderne. In același timp, construcția uzinei a condus la schimbarea structurii populației. Numeroși localnici, pregătiți în prealabil, încă din vremea cînd topografii abia schițau contururile viitoarei unități industriale, la întreprinderi din țară ca „Progresul“ — Brăila, Uzinele metalurgice Reșița, Uzinele de vagoane din Arad, F.M.U.A.B. și altele, au devenit muncitori cu o bună calificare. Directorul uzinei, inginerul Teodor Iereanu, informează pe oaspeți că în prima etapă uzina va produce osii și roți monolit pentru vagoane, iar în etapa a doua și boghiuri. In această lună urmează să fie pusă în funcțiune linia de prelucrare la cald a osiilor. De altfel, în perioada probelor tehnologice au și fost livrate berului partidului și statului nostru, a tovarășilor Ilie Verdeț, Leomte Răutu, Vasile Patilineț, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, membri ai delegației, au venit tovarășul Constantin Băbălău, prim-secretar al Comitetului județean Dolj al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului popular județean, reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. Numeroși cetățeni ai baneficiarilor peste 2 000 de osii simple. Conducătorii de partid și de stat vizitează halele unde se află linia de forjare a osiilor. Se parcurge, pe fluxul de producție, drumul pe care îl face lingoul de oțel, cu diametrul de aproape jumătate de metru, pînă la produsul finit — roata. Procesul tehnologic este complet mecanizat și automatizat, făcînd să dispară din nomenclatorul de profesii tradiționala activitate a forjorului manual, a omului care manipula barele incandescente de metal cu eforturi uriașe. De la panourile de comandă, „forjorii“ conduc acum toate operațiunile. Multe din utilajele moderne cu care este dotată uzina poartă marca de fabrică a unor unități industriale românești. Astfel, F.M.U.A.B. a furnizat strungurile Carusel, U. M. Timișoara — podurile rulante, „Electroputere“ — Craiova — transformatoare. Tovarășul Nicolae Ceaușescu se interesează îndeaproape de preocupările privind extinderea uzinei, de stadiul construcției turnătoriei și oțelăriei. Secretarul general al partidului dă indicații ca proiectanții să manifeste o înaltă responsabilitate în folosirea judicioasă a terenului, pentru a se evita scoaterea din circuitul agricol a unor suprafețe prea mari. In același timp, cere să se întocmească studii pentru ca la Balș să fie concentrată producția turnătoriei și oțelăriei în așa fel incit acestea să fie în măsură să deservească și alte fabrici și uzine din județele învecinate. „In acest fel, arată tovarășul Ceaușescu, va crește rentabilitatea și se va ajunge la o specializare potrivit cerințelor și exigențelor sporite impuse de dezvoltarea economiei naționale in perspectiva viitorului cincinal“. In timpul vizitei, directorul uzinei îi informează pe oaspeți despre preocupările privind sovei, a fiind vestea sosirii 1b orașul lor a tovarășului Nicolae Ceaușescu, au ținut să fie prezenți pe aeroport pentru a-i saluta cu deosebită căldură și dragoste, pentru a-și exprima și cu acest prilej, profundul atașament față de politica internă și externă a partidului și statului, pusă în slujba intereselor fundamentale ale poporului român, a cauzei socialismului și păcii, creșterea calificării muncitorilor. Tovarășul Ceaușescu arată că aici procesul tehnologic este modern și ca atare se impun cunoștințe temeinice din partea fiecărui muncitor, pentru a fi capabil să minuiască mașinile și utilajele cu performanțe tehnice superioare. La ieșirea din uzină, un mare număr de muncitori, Ingineri și tehnicieni fac tovarășului Ceaușescu o călduroasă manifestare de dragoste și stimă. Secretarul general al partidului, adresîndu-se celor prezenți spune ! — Sînteți la început de drum. Trebuie să depuneți toate eforturile pentru ca uzina să înceapă neîntîrziat producția la parametrii proiectați. Vă doresc succes. — Vă asigurăm că vom Îndeplini cu cinste această sarcină, tovarășe Ceaușescu, este răspunsul dat. In drum spre Slatina, conducătorii de partid și de stat se opresc la marginea unei tarlale, pe care se văd grămezi de sfeclă. Cooperatorii de la Beotesti lucrează de zor la strîngerea și transportul acesteia. Tovarășul Ceaușescu se apropie de țăranii cooperatori care il intîmpină cu bucurie. — Să trăiți, tovarășe Ceaușescu. Bine ați venit la noi ! Conducătorul partidului și statului stă de vorbă cu cei aflați la muncă, pe cîmp, se interesează de calitatea recoltei, de munca, preocupările oamenilor. Il întreabă apoi pe brigadierul Nicolae Cojocaru care este producția la hectar. — In jur de 27 000 de kg. — Este bine, dar e in interesul dumneavoastră ca viitoarea recoltă să fie și mai bună. Pentru aceasta, este necesar însă ca lucrul să fie organizat în așa fel încit să nu se producă nici o întîrziere în tot timpul campaniei agricole, să fie respectată densitatea așa cum prevede agrotehnica, să se extindă mecanizarea. Așa vom Ace, I asigură țăranii cooperatori care s-au strîns roată în jur, fiecare dorind să fie cit mai aproape să-l strîngă mina. In Balșul industrial Imperativul zilei pe ogoare Arături pe toate suprafețele ce se vor însămînța în primăvară ! Timpul care s-a menținut destul de prielnic pînă acum a dat posibilitate canizatorilor desă intensifice ritmul arăturilor de toamnă. In întreprinderile agricole de stat din județul Dolj această importantă lucrare a fost încheiată, iar în cooperativele agricole se executase în proporție de 73,2 la sută. Pînă la 19 noiembrie a.c., mecanizatorii celor V1 întreprinderi din județ reușiseră să execute arături pe 133 000 ha., din cele 184 600 planificate. In multe cooperative agricole, unde consiliile de conducere și mecanizatorii au dovedit multă operativitate, această importantă lucrare poate fi considerată de acuma încheiată. Așe, de pildă, în C.A.P. din comunele : Murgaș, Bulzești, Fărcaș, Călărași, Breasta, Seaca de Pădure, Brădești și Seaești au fost arate pînă la data mai sus amintită 89—91 Îs. sută din suprafețe. In alte cooperative agricole — la cele din comunele : Predești, Sopot, Gighera, Ostroveni, Vîrvor, Castranova și multe altele — suprafețele arate întrec procentual media realizată pe județ. Din păcate, însă, mai sunt cooperative agricole în care, deși există suficientă forță mecanică pentru a pre grăbi efectuarea arăturilor, acestea obțin rezultate slabe. De-a dreptul nesatisfăcătoare poate fi calificată activitatea consiliilor de conducere și secțiilor de mecanizare din Ișalnița, unde pînă la aceeași dată nu se araseră decit 183 ha față de 600 planificate, Giubega (1 460 ha din cele 3 403), Rast (1 152 ha din plinul de 2 914), Daneți (1 100 ha ■ arate din planul de 3 235). De asemenea, în aproape 40 de cooperative agricole realizările la arăturile de toamnă nu întrec procentul de 50 la sută. Printre aceste unități, codute de altfel în efectuarea acestei lucrări, amintim pe cele din Cioroiași, Seaca de Cîmp, Bratovoești, Goești, Melinești, Amărăștii de Sus și Mîrșani. Față de o asemenea situație se impune un control strict din partea comitetelor comunale de partid asupra modului cum sunt folosite tractoarele, iar consiliile de conducere să întreprindă măsuri operative de aprovizionare a tuturor tractoarelor cu carburanți și fiare ascuțite chiar la locul de muncă, așa incit acestea să lucreze cu randament sporit întrei,gazi-lumină. Există posibilități ca viteza medie zilnică planificată, de 7 000 ha, să se realizeze cu ușurință, iar cele 49 600 ha să poată fi arate în maximum șapte zile bune de lucru in cîmp. . In harta de față sînt înfățișate realizările la arăturile de toamnă (în procente) pe comune la data de 19 noiembrie a.c. Slatina pe drumul unei dezvoltări impetuoase la Slatina, orașul reședință al județului Olt, mii de locuitori iatimpină cu entuziasm pe oaspeți. Se scandează „P.C.R. — Ceaușescu", lozincă de o deosebită semnificație, care atestă încă și încă o dată faptul că poporul nostru, făuritor al societății multilateral dezvoltate, socialiste vede în partidul comunist exponentul fidel al aspirațiilor sale, iar în persoana secretarului general pe cel mai iubit fiu, care, în fruntea partidului și statului, conduce patria noastră pe drumul progresului și civilizației. Următoarea etapă a vizitei este moderna cetate a metalului Edir. Oaspeții sunt întîmpinați de directorul uzinei, inginerul Ion Buda, de cadre de conducere, de numeroși muncitori. Asistăm și aici la aceeași emoționantă primire. Uzina se află în plin proces de dezvoltare. Sunt în construcție două noi hale de electroliză, care vor spori cu 50 000 tone aluminiu pe an producția actuală. Spre deosebire de celelalte 4 hale de electroliză care au fiecare 176 cuve de cite 63 kiloamperi, noile construcții vor dispune, în final, de cîte 124 cuve avînd R3 kiloamperi, ceea ce face ca pe un spațiu restrîns să se concentreze o capacitate sporită de producție. In operațiile de deservire a cuvelor vor fi folosite utilaje și agregațte din cele mai moderne, care vor spori gradul de mecanizare și automatizare a procesului tehnologic de obținere a aluminiului. In timpul vizitării halelor de electroliză, a turnătoriei și a fabricii de anozi, tovarășul Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat se interesează de modul în care este organizat procesul de fabricație, apreciind eforturile harnicului colectiv. Ea fabrica de electrozi, ca și la electroliză, remarcînd faptul că luminozitateai halelor nu este la nivelul corespunzător, tovarășul Ceaușescu dă indicații să se ia măsuri urgente pentru rezolvarea problemei, folosindu-se în acest scop masele plastice. de Vizitînd șantierul noile hale electroliză, Ceaușescu întreabă tovarășul cînd va produce prima hală, subliniind necesitatea scurtării termenului de execuție, în așa fel incit investiția să fie realizată înainte de termen. In discuțiile avute cu Mihai Coșlea, șeful sectorului reparații capitale de la cure-electroliză, cu inginerul Lucian Cereș de la fabrica de anozi, secretarul general se interesează de măsurile privind creșterea calificării. — Este necesar să fie organizate cursuri săptâmînale, la care să fie antrenat întregul colectiv. Numai pe această cale se va îmbunătăți calitatea, va crește productivitatea muncii, vor fi înlăturate stagnările datorate defecțiunilor la mașini. Tot pe platforma Industrială a Slatinei, în vecinătatea Uzinei de aluminiu, conducătorii de partid și de stat vizitează o altă importantă întreprindere — Fabrica de produse cărbunoase, intrată recent în probe tehnologice. Noua unitate este unică în felul ei, întrucît in țară nu mai există o întreprindere similară nici ca proporții, nici ca dotare tehnică și nici ca varietate de produse. Amplasarea ei în apropierea Uzinei de aluminiu a fost determinată de faptul că unul din marii consumatori ai noilor produse cărbunoase va fi tocmai Uzina de aluminiu. In cadrul realiza viitoarei unități se vor electrozi siderurgici grafitați pentru cuptoarele electrice, electrozi clorosodici grafitați ce se vor folosi la electroliza clorurii de sodiu, blocuri și plăci catodice pentru industria aluminiului. Ca materie primă se valorifică reziduurile de cocs de petrol din rafinării și de cocs metalurgic, antracitul și smoala. La sosirea în întreprindere, conducătorii de partid și de stat sunt salutați călduros de un mare număr de muncitori, tehnicieni și ingineri, însoțiți de directorul adjunct al întreprinderii, Aurică Marga, oaspeții vizitează principalele sectoare Un prim popas la linia de cocs petrol calcinat — care în aceste zile a primit materie primă în flux continuu în urma rezultatelor bune obținute in probele tehnologice. Această modernă instalație de calcinare, cu o capacitate anuală de 50 000 tone a și realizat primele cantități de produse de antracit. Pînă la sfîrșitul acestei luni, un alt obiectiv important — cuptorul de coacere continuă — la care se fac ultimele finisări va intra in probe tehnologice. (Continuare în pag. a V-a)