Inainte, noiembrie 1970 (Anul 27, nr. 7980-8004)

1970-11-22 / nr. 7998

ii DUMINICĂ 22 NOIEMBRIE 1970 ANUL XXVII NR. 7998 6 PAGINI 30 BAN) Delegația de partid și guvernamentala, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, și-a încheiat vizita în R. P. Bulgaria . Trimisul special Agerpres, I. Ionescu, transmite : Mii de locuitori ai Sofiei au venit, sîmbătă dimineața, la aeroportul din capitala Bulga­riei pentru a saluta la plecare delegația de partid și guverna­mentală a Republicii Socialiste România condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Pa­rtidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care a făcut o vizită oficială în Republica Populară Bulgaria. Clădirea aerogării era împo­dobită cu­ mari drapele româ­nești și bulgare. Portretul tova­­rășului Nicolae Ceaușescu era încadrat de portretele tovarăși­lor Todor Jivkov și Gheorghi Traikov. Pentru a-și lua rămas bun de la oaspeții români, la aero­port au venit tovarășii Jivko Jivkov, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, prim-vicepreședinte al Consi­liului de Miniștri, Todor Pav­lov, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Par­tidului Comunist Bulgar, Ivan Popov, membru al Biroului Po­litic al Comitetului Central al­ Partidului Comunist Bulgar, președintele Comitetului de Stat pentru Știință și Progres Tehnic, Stanko Todorov, mem­bru al Biroului Politic, secretar al Comitetului Central al Par­tidului Comunist Bulgar, An­­ghel Țanev, membru supleant al Biroului Politic al Comite­tului Central și Partidului Co­munist Bulgar, Venelin Horev, secretar al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Bulgar, Petar Tancev, vicepre­ședinte al Consiliului de Mi­niștri, Vladimir Bonev, Roza Kom­tarova, Gheorghi Bokov, membri ai Secretariatului Co­mitetului Central și Partidului Comunist Bulgar, Sava Ga­­novsk­i, președintele Biroului Adunării Populare, Dancio Di­mitrov, prim-vicepreședinte al Prezidiului Adunării Populare a Republicii Populare Bulgaria, Gheorghi Kulișev, vicepreședin­te al Prezidiului Adunării Populare a R.P. Bulgaria, Min­­cio Mincev, secretar a­l Prezi­diului Adunării Populare, An­­ghel Todorov, prim-secretar al Comitetului orășenesc Sofia al Partidului Comunist Bulgar, Gheorghi Stoilov, președintele Comitetului Executiv al Sfa­tului popular orășenesc Sofia, membri ai Comitetului Central al Partidului Comu­nist Bulgar, ai Prezidiului Adunării Popu­lare și ai guvernului, conducă­tori de instituții centrale și or­ganizații obștești, oameni de știință, artă și cultură, ziariști bulgari și străini. De la reședința guvernamen­tală Vrania, tovarășul Nicolae Ceaușescu și membrii delega­ției române au fost conduși de tovătășii Todor Jivkov, prim­­secretar al Comitetului Central al P.C. Bulgar, președintele Consiliului de Miniștri, Gheor­ghi Traikov, președintele Pre­zidiului Adunării Populare a R.P. Bulgaria, Boris Velcev, membru al Biroului Politic, se­cretar al Comitetului Central al P.C. Bulgar, Evcezar Avra­mov, membru supleant al Bi­roului Politic al Comitetului Central al P.C. Bulgar, vice­președinte al Consiliului de Mi­niștri, Ivan Bașev, ministrul a­(Continuare în pag. a VI-a) Sîmbătă după-amiază s-a îna­poiat în Capitală delegației de partid și guvernamentală Republicii Socialiste România, a condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socia­litte Româ­nia, care a făcut o vizită ofi­cială de prietenie în Republica Populară Bulgaria. Din delegație au făcut parte tovarășii Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Le­­onte Răutu, membru al Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, V­a­s­i­l­e Patilineț, membru supleant al Comitetu­lui Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., mi­­nistrul afacerilor externe, Vasi­le Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R., și Nicolae Blejan, ambasadorul Republicii Socialiste România­­ la Sofia. La sosire, pe aeroportul Bă­­neasa, delegația a fost salutată de tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Maxim Berghianu, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Du­mitru Popa, Dumitru Popescu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Pe­tre Blaj­o­vici, Miron Constan­­tinescu, Ion Stănescu, de mem­bri ai C.C al P.C.R., ai Con­siliului de Stat și ai guvernu­lui, conducători ai instituțiilor centrale și organizațiilor ob­ștești, generali, ziariști. Au fost de față Borislav Kon­stantinov, însărcinatul­ cu afa­ceri ad-interim al Ambasadei R.P. Bulgariei la București și membri ai ambasadei. Numeroși cetățeni ai Capita­lei au venit la aeroport pentru a adresa tovarășului Nicolae Ceaușescu urarea de bun ve­nit. Ei siplaudau, ovaționau, scandau îndelung „Ceaușescu- P.C.R.­“, exprimîndu-și senti­mentele de dragoste și stimă față de conducătorul partidu­lui și statului nostru, deplina satisfacție față de rezultatele deosebit de fructuoase ale vi­zitei oficiale în R.P. Bulgaria a delegației de pa­rtid și gu­vernamentale a țării noastre. Secretarul general al partidu­lui a răspuns ovațiilor mulți­mii, a strîns mîinile a numeroși cetățeni. (Agerpres). Sosirea în Capitală COMUNICAT cu privire la vizita delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România în Republica Populară Bulgaria lui La invitația Comitetului Central al Partidu­Comunist Bulgar, Prezidiului Adunării Populare și Consiliului de Miniștri ale Repu­blicii Populare Bulgaria, o delegație de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste Ro­mânia, condusă de tovarășul Nicolae Ceau­șescu, secretar­ general al Partidului Comunist Ro­mân, președintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, a făcut o vizită ofi­cială în Republica Populară Bulgaria, între 18 și 21 noiembrie 1970. In timpul vizitei a fost semnat noul Tratat de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria. Delegația a vizitat orașele Botevgrad și Vrața. Combinatul chimic Vrața, s-a întîlnit cu numeroși oameni ai muncii și cu reprezen­tanți ai organelor locale de partid și de stat, luînd cunoștință de realizările poporului bulgar în construirea socialismului, de preocupările Partidului Comunist Bulgar privind dezvoltarea in continuare a economiei, științei și culturii, ridicarea nivelului de viață al poporului pentru asigurarea progresului multilateral al socie­tății socialiste, înalților oaspeți li s-a rezervat pretutindeni o primire cordială expresie a prieteniei fră­țești tradiționale dintre popoarele român și bulgar. Intre delegațiile de partid și guvernamen­tale ale celor două țări au avut loc convor­biri, la care au participat: Din partea română : Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Perma­nent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Va­sile Patilineț, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad membru su­pleant al C.C. al P.C.R., șeful secției Relații Externe a C.C. al P.C.R., Nicolae Blejan, am­basadorul extraordinar și plenipotențiar al Re­publicii Socialiste România la Sofia. Din partea bulgară , Todor Jivkov, prim­­secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Bulgaria, Gheorghi Traikov, președintele Prezidiului Adunării Populare, Boris Velcev, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C. Bulgar, Lîcezar Avramov, membru supleant al Birou­lui Politic al C.C. al P.C. Bulgar, vicepreșe­dinte al Consiliului de Miniștri, Ivan Bașev, membru al C.C. al P.C. Bulgar, ministrul afa­cerilor externe, Konstantin Tesialov, membru supleant al C.C. al P.C. Bulgar, șeful secției de politică externă și relații internaționale a C.C. al P.C. Bulgar Spas Gospodov, membru al C.C. al P.C. Bulgar, ambasadorul extraordi­nar și plenipotențiar al R.P. Bulgaria la Bucu­rești. La convorbiri au participat, de asemenea, consilieri și experți ai celor două delegații: în cursul convorbirilor, care s-au desfășurat intr-o atmosferă de prietenie și înțelegere re­ciprocă, delegațiile s-au informat asupra sta­diului construcției socialiste în cele două țări. Delegația de partid și guvernamentală a Re­publicii Populare Bulgaria a luat cunoștință de rezultatele obținute de poporul român în edi­ficarea socialismului, de activitatea desfășurată în prezent de oamenii muncii din România, sub conducerea Partidului Comunist Român, pentru creșterea în ritm susținut a economiei naționale, ridicarea nivelului de trai material și spiritual al poporului, pentru făurirea so­cietății socialiste multilateral dezvoltate. Delegațiile au făcut, de asemenea, un larg schimb de păreri cu privire la relațiile din­tre cele două țări și partide, precum și la principalele probleme ale situației internațio­nale actuale, ale mișcării comuniste și munci­torești Delegațiile au relevat cu satisfacție că rela­țiile de prietenie frățească, colaborare multi­laterală și bună Socialistă România vecinătate dintre Republica și Republica Populară Bulgaria s-au dezvoltat pe o linie continuu (Continuare în pag. a VI-a) Avancronica fotbalistică Scriu aceste rînduri de însomnată pălăvrăgeală în­tru fotbal și chiar dacă au­tocarul ne-a adus duminica trecută de la Arad, sprea sea­ră, în Bănie, niște băieți ai asediului cîștigat, mie cernea­la îmi rămîne tot sură și coa­la de hîrtie tot seină. Ar trebui să fiu vesel ca o Ma­­faldă Ia apogeul carierei, căci în avancronica trecută am ghicit toate „încuietorile“ — 2-ul de la Iași, 2-ul de la București și chiar despre 2-ul de la Arad am scris­ că ar fi prea posibil — dar mie toc­mai acum îmi abate a tristețe. A ciudată , dar — o să vedeți — dreaptă tristețe. ...Mă gîndesc că, uite, se mai duce un sezon fotbalistic, că-nbătrinim cu încă un... tur și noi și băieții de pe gazon, că băncile „Centralului“, noi­­nouțe acum cîțiva ani, au în­ceput să se tocească de cind pe tot turiim, duminică de duminică, cu făpturile noas­tre de microbiști zbuciumați cîte 90 de minute ca niște compresoare. Ch­iar vine o toamnă și o pauză competi­­țională, și iar va veni o pri­măvară cu „reluarea ostili­tăților“ cum se spune la ga­­ bordul lui ...pot (dar nu vreau) de PETRE DRAGU Zetă ; și pe urmă, din nou, o vară cu vacanță scurtă pen­tru studenții în jambiere, și iar un campionat ; și iar o toamnă , și-așa mai departe... Iar ceea ce mă face trist la gîndul ăsta de trei parale despre scurgerea vremii nu este, cum ați crede, faptul că-nbătrînim și unii și alții, microbiști și fotbaliști, ci faptul că­­ uite, îi zic pe nume, oricît v-aș necăji — că îmbătrînim degeaba. Ce vreau să spun ? Că stăm de vreo șapte anișori, noi ol­tenii cu bocancii bine-nfipți în Divizia A — și faptul nu es­te de iei, de colo. Dar, dacă o să vă-ntrebați, făcînd bi­lanțul, cum au fost ăști șapte ani, costelivi sau grași ? — zău dacă o să găsiți alt răs­puns decit . Așa și-așa ! lat asta Înseamnă, într-o tradu­cere dreaptă și fără milă mediocritate, să picurăm dem o lacrimă să scie Ungă vorba asta urîtă și să mergem mai departe. Intrebîndu-ne s Me­diocritatea asta evidentă în rezultatele generale doblndite de „U.“ Craiova de cînd a intrat în A, ni se trage de-a­(Continuare în pag. a V-a) Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu în județul Olt Avionul cu care a călătorit de la Sofia spre patrie delega­ția de partid și guvernamen­tală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, care a făcut o vizită oficială în țara vecină și prietenă, a făcut o escală, datorită condițiilor atmosferice nefavorabile din București, pe aeroportul din Craiova. In întîmpinarea conducăto­re la aeroport, tovarășul Ceaușescu, ceilalți membri ai delegației, se îndreaptă spre o­­rașul Balș, unde a fost con­struită una din cele mai tinere unități industriale ale țării, Fa­brica de Osii și boghiuri. Și aici, ca pretutindeni pe cuprinsul patriei, semnul În­noirilor este evident. „Ridica­­rea la putere“ a acestui oraș, rod al politicii partidului de dezvoltare armonioasă a tutu­ror zonelor țării, a dus nemij­locit la schimbarea înfățișării Balșului — așezarea modestă de odinioară de pe malurile Oltețului — unde nu exista de­cât o simplă turnătorie de pli­te pentru sobele de gătit. Blocurile de locuințe, clădirea liceului cu 16 săli de clasă, casa de cultură, spitalul, con­feră orașului atributele urba­nisticii moderne. In același timp, construcția uzinei a condus la schimbarea structurii populației. Numeroși localnici, pregătiți în prealabil, încă din vremea cînd topografii abia schițau contururile viitoa­rei unități industriale, la în­treprinderi din țară ca „Pro­gresul“ — Brăila, Uzinele­ me­talurgice Reșița, Uzinele de va­goane din Arad, F.M.U.A.B. și altele, au devenit muncitori cu o bună calificare. Directorul uzinei, inginerul Teodor Iereanu, informează pe oaspeți că în prima etapă uzina va produce osii și roți mono­lit pentru vagoane, iar în e­­tapa a doua și boghiuri. In a­­ceastă lună urmează să fie pu­să în funcțiune linia de prelu­crare la cald a osiilor. De alt­fel, în perioada probelor teh­nologice au și fost livrate be­rului partidului și statului nos­tru, a tovarășilor Ilie Verdeț, Leomte Răutu, Vas­ile Patilineț, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, membri ai delegației, au venit tovarășul Con­stantin Băbălău, prim-secretar al Comitetului județean Dolj al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului popular județean, reprezentanți ai or­ganelor locale de partid și de stat. Numeroși cetățeni ai b­a­neficiarilor peste 2 000 de osii simple. Conducătorii de partid și de stat vizitează halele unde se află linia de forjare a osiilor. Se parcurge, pe fluxul de pro­ducție, drumul pe care îl face­­ lingoul de oțel, cu diametrul de aproape jumătate de metru, pînă la produsul finit — roata. Procesul tehnologic este com­plet mecanizat și automatizat, făcînd să dispară din nomen­clatorul de profesii tradiționa­la activitate a forjorului ma­nual, a omului care manipula barele incandescente de metal cu eforturi uriașe. De la pa­nourile de comandă, „forjo­rii“ conduc acum toate opera­țiunile. Multe din utilajele mo­derne cu care este dotată uzi­na poartă marca de fabrică a unor unități industriale româ­nești. Astfel, F.M.U.A.B. a fur­nizat strungurile Carusel, U. M. Timișoara — podurile rulante, „Electroputere“ — Craiova — tr­ansformatoare. Tovarășul Nicolae Ceaușescu se interesează îndeaproape de preocupările privind extinde­rea uzinei, de stadiul construc­ției turnătoriei și oțelăriei. Se­cretarul general al partidului dă indicații ca proiectanții să manifeste o înaltă responsabi­litate în folosirea judicioasă a terenului, pentru a se evita scoaterea din circuitul agricol a unor suprafețe prea­ mari. In același timp, cere să se întoc­mească studii pentru ca la Balș să fie concentrată producția turnătoriei și oțelăriei în așa fel incit acestea să fie în mă­sură să deservească și alte fa­brici și uzine din județele în­vecinate. „In acest fel, arată tovarășul Ceaușescu, va crește rentabilitatea și se va ajunge la o specializare potrivit cerin­țelor și exigențelor sporite im­puse de dezvoltarea economiei naționale in perspectiva viito­rului cincinal“. In timpul vizitei, directorul uzinei îi informează pe oaspeți despre preocupările privind sovei, a fiind vestea sosirii 1b orașul lor a tovarășului Nicolae Ceaușescu, au ținut să fie pre­zenți pe aeroport pentru a-i saluta cu deosebită căldură și dragoste, pentru a-și exprima și cu acest prilej, profundul a­­tașament față de politica in­ternă și externă a partidului și statului, pusă în slujba in­tereselor fundamentale ale po­porului român, a cauzei socia­lismului și păcii, creșterea calificării muncitori­lor. Tovarășul Ceaușescu arată că aici procesul tehnologic este modern și ca atare se impun cunoștințe temeinice din partea fiecărui muncitor, pentru a fi capabil să minuiască mașinile și utilajele cu performanțe teh­nice superioare. La ieșirea din uzină, un ma­re număr de muncitori, Ingineri și tehnicieni fac tovarășului Ceaușescu o călduroasă mani­festare de dragoste și stimă. Secretarul general al partidu­lui, adresîndu-se celor prezenți spune ! — Sînteți la început de drum. Trebuie să depuneți toate efor­turile pentru ca uzina să în­ceapă neîntîrziat producția la parametrii proiectați. Vă doresc succes. — Vă asigurăm că vom În­deplini cu cinste această sar­cină, tovarășe Ceaușescu, este răspunsul dat. In drum spre Slatina, condu­cătorii de partid și de stat se opresc la marginea unei tarla­le, pe care se văd grămezi de sfeclă. Cooperatorii de la Beo­­testi lucrează de zor la strîn­­gerea și transportul acesteia. Tovarășul Ceaușescu se apro­pie de țăranii cooperatori care il intîmpină cu bucurie. — Să trăiți, tovarășe Ceaușes­cu. Bine ați venit la noi ! Conducătorul partidului și statului stă de vorbă cu cei aflați la muncă, pe cîmp, se interesează de calitatea recol­tei, de munca, preocupările oa­menilor. Il întreabă apoi pe brigadierul Nicolae Cojocaru care este producția la hectar. — In jur de 27 000 de kg. — Este bine, dar e in inte­resul dumneavoastră ca viitoa­rea recoltă să fie și mai bună. Pentru aceasta, este necesar însă ca lucrul să fie organizat în așa fel încit să nu se produ­că nici o întîrziere în tot tim­pul campaniei agricole, să fie respectată densitatea așa cum prevede agrotehnica, să se ex­tindă mecanizarea. Așa vom Ace, I­ asigură țăranii cooperatori care s-au strîns roată în jur, fiecare do­rind să fie cit mai aproape să-l strîngă mina. In Balșul industrial Imperativul zilei pe ogoare Arături pe toate suprafețele ce se vor însămînța în primăvară ! Timpul care s-a menținut destul de prielnic pînă acum a dat posibilitate canizatorilor de­să intensifice rit­mul arăturilor de toamnă. In întreprinderile agricole de stat din județul Dolj această impor­tantă lucrare a fost încheiată, iar în cooperati­vele agricole se executase în proporție de 73,2 la sută. Pînă la 19 noiembrie a.c., mecaniza­torii celor V1 întreprinderi din județ reușiseră să execute ară­turi pe 133 000 ha., din cele 184 600 planifica­te. In multe cooperative agri­cole, unde con­siliile de condu­cere și mecani­zatorii au dovedit multă operativitate, această importan­tă lucrare poate fi considerată de acuma încheiată. Așe, de pildă, în C.A.P. din comunele : Murgaș, Bulzești, Fărcaș, Călă­rași, Breasta, Seaca de Pădure, Brădești și Seaești au fost a­­rate pînă la data mai sus a­­mintită 89—91 Îs. sută din su­prafețe. In alte cooperative a­­gricole — la cele din comune­le : Predești, Sopot, Gighera, Ostroveni, Vîrvor, Castranova și multe altele — suprafețele arate întrec procentual media realizată pe județ. Din păcate, însă, mai sunt cooperative agricole în care, deși există suficientă forță me­canică pentru a pre grăbi efec­tuarea arăturilor, acestea obțin rezultate slabe. De-a dreptul nesatisfăcătoare poate fi califi­cată activitatea consiliilor de conducere și secțiilor de me­canizare din Ișalnița, unde pînă la aceeași dată nu se ara­seră decit 183 ha față de 600 planificate, Giubega (1 460 ha din cele 3 403), Rast (1 152 ha din plinul de 2 914), Daneți (1 100 ha ■ arate din planul de 3 235). De asemenea, în aproape 40 de cooperative agricole rea­lizările la arăturile de toamnă nu întrec procentul de 50 la sută. Printre aceste unități, co­dute de altfel în efectua­rea a­­cestei lucrări, amintim pe cele din Cioroiași, Seaca de Cîmp, Bratovoești, Goești, Melinești, Amărăștii de Sus și Mîrșani. Față de o asemenea situație se impune un control strict din partea comitetelor comunale de partid asupra modului cum sunt folosite tractoarele, iar consilii­le de conducere să întreprindă măsuri operative de aprovizio­nare a tuturor tractoarelor cu carburanți și fiare ascuțite chiar la locul de muncă, așa incit acestea să lucreze cu ran­dament sporit întrei,ga­zi-lumi­­nă. Există posibilități ca vi­teza medie zilnică planificată, de 7 000 ha, să se realizeze cu ușurință, iar cele 49 600 ha să poată fi arate în maximum șapte zile bune de lucru in cîmp. . In harta de față sînt înfățișate realizările la arăturile de toam­nă (în procente) pe comune la data de 19 noiembrie a.c. Slatina pe drumul unei dezvoltări impetuoase la Slatina, orașul reședință al județului Olt, mii de locui­tori iatimpină cu entuziasm pe oaspeți. Se scandează „P.C.R. — Ceaușescu", lozincă de o deosebită semnificație, ca­re atestă încă și încă o dată faptul că poporul nostru, fău­ritor al societății multilateral dezvoltate, socialiste vede în partidul comunist exponen­tul fidel al aspirațiilor sale, iar în persoana secretarului general pe cel mai iubit fiu, care, în fruntea partidului și statului, conduce patria noastră pe drumul progresului și civi­lizației. Următoarea etapă a vizitei este moderna cetate a metalu­lui Edir. Oaspeții sunt întîmpinați de directorul uzinei, inginerul Ion Buda, de cadre de conducere, de numeroși muncitori. Asistăm și aici la aceeași e­­moționantă primire. Uzina se află în plin proces de dezvoltare. Sunt în construc­ție două noi hale de electro­liză, care vor spori cu 50 000 tone aluminiu pe an producția actuală. Spre deosebire de celelalte 4 hale de electroliză care au fiecare 176 cuve de cite 63 ki­­loamperi, noile construcții vor dispune, în final, de cîte 124 cuve avînd R3 kiloamperi, ceea ce face ca pe un spațiu restrîns să se concentre­ze o capacitate sporită de pro­ducție. In operațiile de deser­vire a cuvelor vor fi folosite utilaje și agregațte din cele mai moderne, care vor spori gradul de mecanizare și automatizare a procesului tehnologic de ob­ținere a aluminiului. In timpul vizitării halelor de electroliză, a turnătoriei și a fabricii de anozi, tovarășul Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat se intere­sează de modul în care este or­ganizat procesul de fabricație, apreciind eforturile harnicului colectiv. Ea fabrica de electrozi, ca și la electroliză, remarcînd faptul că luminozitateai halelor nu es­te la nivelul corespunzător, to­varășul Ceaușescu dă indicații să se ia măsuri urgente pen­tru rezolvarea problemei, folo­­sindu-se în acest scop masele plastice. de Vizitînd șantierul noile hale electroliză, Ceaușescu întreabă tovarășul cînd va produce prima hală, subliniind necesitatea scurtării termenului de execuție, în așa fel incit investiția să fie realizată îna­inte de termen. In discuțiile avute cu Mihai Coșlea, șeful sectorului repa­rații capitale de la cure-elec­­troliză, cu inginerul Lucian Cereș de la fabrica de anozi, secretarul general se interesea­ză de măsurile privind crește­rea calificării. — Este necesar să fie orga­nizate cursuri săptâmînale, la care să fie antrenat întregul colectiv. Numai pe această ca­le se va îmbunătăți calitatea, va crește productivitatea mun­cii, vor fi înlăturate stagnările datorate defecțiunilor la ma­șini. Tot pe platforma Industrială a Slatinei, în vecinătatea Uzi­nei de aluminiu, conducătorii de partid și de stat vizitează o altă importantă întreprindere — Fabrica de produse cărbu­­noase, intrată recent în probe tehnologice. Noua unitate este unică în felul ei, întrucît in țară nu mai există o întreprin­dere similară nici ca propor­ții, nici ca dotare tehnică și nici ca varietate de produse. Amplasarea ei în apropierea Uzinei de aluminiu a fost de­terminată de faptul că unul din marii consumatori ai noilor produse cărbunoase va fi toc­mai Uzina de aluminiu. In ca­drul realiza viitoarei unități se vor electrozi siderurgici grafitați pentru cuptoarele e­­lectrice, electrozi clorosodici grafitați ce se vor folosi la e­­lectroliza clorurii de sodiu, blocuri și plăci catodice pen­tru industria aluminiului. Ca materie primă se valorifică re­ziduurile de cocs de petrol di­n rafinării și de cocs metalurgic, antracitul și smoala. La sosirea­­­ în întreprindere, conducătorii de partid și de stat sunt salutați călduros de un mare număr de muncitori, teh­nicieni și ingineri, însoțiți de directorul adjunct al întreprin­derii, Aurică Marga, oaspeții vizitează principalele sectoare Un prim popas la linia de cocs petrol calcinat — care în a­­ceste zile a primit materie pri­mă în flux continuu în urma rezultatelor bune obținute in probele tehnologice. Această modernă instalație de calcina­­re, cu o capacitate anuală de 50 000 tone a și realizat primele cantități de produse de antra­cit. Pînă la sfîrșitul acestei luni, un alt obiectiv important — cuptorul de coacere conti­nuă — la care se fac ultimele finisări va intra in probe teh­nologice. (Continuare în pag. a V-a)

Next