Inainte, ianuarie 1971 (Anul 28, nr. 8032-8056)
1971-01-14 / nr. 8041
*á IT • 7» y 1 â&sti&stfe Oamenii culiselor [UNK] [UNK] [UNK] Ciudat destin au unii oameni de a trăi în cel mai desăvârșit anonimat la umbra violentei publicități. Sunt asemenea zecilor de afluenți care adună zilnic tone de energie pentru a împlini destinul unui fluviu.... ...Cortina s-a ridicat, după cîteva ore se lasă și spectatorii pleacă cu gîndul la actorii care le-au întruchipat, pentru un timp, gîndurile și aspirațiile, sugerîndu-se iluzia unor posibile modele. Doar numele lor flutură pe buzele oamenilor din fotolii, doar pentru ei au curs cavalcade de aplauze. Și, în spatele acestor glorii efemere, un uriaș efort de împlinire ascuns timid sub mantia modestiei- Poate primul mare neîndreptățit ar fi regizorul, omul prin a cărui minte și simțire trece totul; căci, deși clădește totul, fiind regele netnscăunat al scenei, pierde, cedează cu un pas, gratulațiile publicului, în favoarea actorilor. Dar cunoașterea sau ignorarea sus ține de o anume superficialitate sau, mai bine zis, comoditate spirituală. Sunt însă oameni, de ordinul zecilor al căror nume poate figura, în cel mai bun caz, doar în caietul program de sală care, la rându-i, se poate vinde sau nu. Aș lua ca exemplu cel mai recent spectacol de la Naționalul craiovean cu „Arca bunei speranțe“, care a avut o regie și o scenografie de o foarte bună calitate. Cine a construit acea arcă de o excepțională factură modernă . Cine a efectuat toată acea complicată timpiărie, pictură de scenă, seducătoarele costume, acel joc dureros de lumini, sau muzica de o pătrunzătoare melancolie intersectată, periodic cu fascicole de un optimism irezistibil ? Ciți spectatorii cunosc ca lucrători al teatrului pe omul de lumini Vadim Levinschi, regizorul tehnic Mihai Nicolau, șeful de producție Toni Vișan, asistentul pictor scenograf Nicu Dan Gelep sau pe toți acei oameni care în atelierele lor modeste execută strălucitoarea costumație, tîmplăria, tapițeria, pictura sau pun la punct recuzita actoricească în cele mai mici amănunte ? Lor le închinăm aceste rânduri, oamenilor care participă fizic și sufletește la nașterea fiecărui spectacol și se retrag, apoi, pentru a pregăti strălucirea altuia și a altora... R. DIACONESCU IRAN f 8 taansm muzica!"*3 Gabriela Ijae la pupitrul solistic Concertul inaugural al anului 1971, din actuala stagiune a Filarmonicii de stat „Oltenia“, a constituit o adevărată revelație, oferind iubitorilor de muzică prilejul să audieze pe virtuoasa noastră violonistă, Gabriela Ijac, laureată a concursurilor internaționale „George Enescu“ (București), „N. Paganini“ (Genova) și de la Geneva. In scurta sa carieră violonistică, Gabriela Ijac a evoluat pe podiumul solistic al tuturor filarmonicilor noastre, fiind cunoscută și apreciată atît in țară cit și peste hotare. Tînăra solistă, deși încă studentă în anul IV la Conservatorul de muzică „Ciprian Porumbescu“ din București la clasa profesorului Ștefan Gheorghiu, are în repertoriul său aproape întreaga literatură violonistică, înscriind în palmaresul vieții de concert momente de notabilă efervescență artistică. Craiovenilor le-a oferit pagini de certă valoare interpretativă, atacînd o piesă dificilă, Concertul nr. 2 pentru vioară și orchestră în sol minor de Serghei Prokofiev. Tonul viorii sale, cînd senin, cînd agitat, sau contemplativ cu ușoare nuanțe dramatice, mai ales în „Andante assai“, ne-a impresionat prin puternica sa expresivitate. Cele mai exigente probleme de tehnică sunt rezolvate cu ușurință și suplețe, iar mișcările contrastante ale concertului au fost conturate plastic și ferm... Pe lîngă tonul curat și frazarea frumos cizelată, dezvăluit ca o adevărată potența artistică, impresionează acel brio al execuției pe parcursul întregii partituri. Știm că aceste redutabile rezultate sunt expresia unui vădit talent, dar și a unei munci perseverente, ce duce la stăpînirea tehnicii arcușului, (fapt dovedit deplin și în Capriciul nr. 7 de Paganini, oferit ca supliment), întrebată ce proiecte are pentru viitor, ne-a răspuns că după cîteva concerte susținute în țară, întreprinde un turneu în Europa. Va fi oaspete al Radiodifuziunii din Stuttgart și are angajamente pentru Italia și Elveția. Drumul spre culmile perfecțiunii ti este deschis, dar va trebui să-și îmbogățească continuu măiestria interpretativă și repertoriul, în care să înscrie și piese românești. In programul concertului a figurat și Uvertura la opera Eurgante de Karl Maria Weber. Executarea acestei piese a solicitat din partea orchestrei o participare la unison cu cerințele dirijorului Teodor Costin, care stăpinește ansamblul orchestral cu autoritate, pricepere și prestanță. In partea a doua a concertului, am putut asculta poemul vocal-simfonic Visul lui Bălcescu de Ion Hartulary. Darclée, pe versuri de Vlaicu Bimă. Piesa, scrisă în anul 1960, cuprinde trei părți (Preludiu, Visul, împlinirea). Orchestra a avut de susținut un discurs muzical prelungit, corul intrind abia în final. S-a cîntat curat, expresiv, convingător. Alexandru Racu, dirijorul corului, știe să pună la punct cele mai mici detalii care țin de interpretare. Alegerea piesei n-a fost însă inspirată. Ca structură, piesa nu se impune, lipsindu-i acea unitate, acel echilibru al părților și , mai ales dozarea pasagiilor pe care le susține orchestra singură în raport cu partea corală. Și acum un cuvlnt despre orchestră. Știm că un colectiv artistic care ține la prestigiul său, în clipa cînd urcă pe estrada de concert — acest templu al Euterpiei — trebuie să uite de grijile vieții cotidiene, face abstracție pliă și de numărul sau calitatea spectatorilor — deși acestora nu le este indiferent ce se întimplă pe scenă — punînd întreaga sa capacitate de muncă colectivă sub sceptrul calității, printr-o ținută sobră, prestantă, adecvată mesajului care-i transmite sălii. In general, se impune să nu dea ocazie la nimic care ar umbri aprecierile pe care le-au făcut diferite personalități muzicale în decursul anilor la adresa acestui erudit și harnic colectiv care curînd va împlini 25 de ani de existență. Prof. BORIS CHELARU I Facultatea de medicină Cercetări In cadrul laboratorului de fiziologie Foto : C. Neculiță Í, Obișnuita întrebare ! Spune-mi, te rog, pentru cititorii noștri : vîrsta, studiile și starea civilă ? — Mă numesc Deselnicu , 25 ani, student în anul IV al Facultății de electrotehnică căsătorit, soția mea — Doina, fiind cîteodată unica, dar cea mai aprigă susținătoare. — Ce înseamnă fotbalul pentru tine. Petrică ? — Fotbalul este ceva „organic" pentru mine. Poate o să ți se pară curios, dar nu-mi displac tracasările suporterilor. Publicul care mă înconjoară în oraș sau la ieșirea din stadion, îmi face mare plăcere. Ce mai îmi plac „oltenii mei de acasă“. —Jucătorul de fotbal trăiește într-o strînsă legătură cu publicul, beneficiază de pe urma interesului acestuia și are obligația să se comporte loial față de el, să nu-1 trișeze. Consideri că opinia publică are drept de cenzură asupra vieții celor pe care îi înconjoară cu brîul pasiunii sale ? — Cred că publicul are dreptul de a se interesa discret de viața noastră, deoarece faima și condiția socială în fotbalul de performanță i se datoresc și lui. Pentru prestigiul întregii categorii, elementele cu purtări imorale sau antisociale ar trebui eliminate, puse în fața opiniei sănătoase a majorității. Și ar mai fi ceva pe gazon sau în viața de toate zilele — cele două drumuri în care mă întîlnesc cu publicul — nu sunt numai „Talibă“, cum toți îmi spun, ci Deselnicu — șef de familie și om integrat în societate. — Care este explicația formei excelente pe care ai prins-o în tur ? Au existat divergențe între tine, antrenori și secție ? — Uite, să ne-nțelegem de la început : mie nu-mi convine, deloc expresia ta, că am „prins“ formă. Trebuie spus că mi-am revenit la forma pe care mi-o dau posibilitățile mele. Ei bine, această revenire, o datorez în mare măsură lui „nea Gică“, adică antrenorului Gh. Nuțescu. — De ce Iul î — Ei, aici e ceva mai complicat. Știi, eu și dînsul suntem... cunoștințe ceva mai vechi și mi-a „radiografiat“ mai bine puterile și năravurile (năravurile pe care le aveam... cindva). Am avut, intr-adevăr, odată unele divergențe cu antrenorii și secția. Motivul ? Păreri diferite în probleme mai mult sau mai puțin importante— — Spune-mi, ce înaintași te-au incomodat mai mult ? — Nu prea știu să joc în fața celor lipsiți de valoare. — Care a fost cel mai frumos meci al tău din tur ? — Meciul cu Dinamo. — De ce ? — Pentru că, atunci, cred că mi-am făcut mai mult ca oricînd datoria față de echipă. — Te gîndești că ai putea ajunge în vreo selecționată a țării ? — Nu prea. Ba club trebuie să joci excelent ca să te vadă — cu întîrziere — cel de la federație. Până la București sunt vreo 200 km... — Ești student în anul IV. Deci, examene grele, proiecte. Ce-ți dorești să realizezi în sesiunea ce urmează ? — Cu toate că pregătirile pentru retur încep și vom fi foarte ocupați, doresc în primul rînd să promovez cel mai greu examen al anului — cel de mașini electrice. — Ascultă, am vorbit despre o familie, public, despre examene... Care este visul tău celui mare în fotbal ? g — Să ajung într-o duminică de iunie la Bacău, iar seara să o pling de fericire. g — Ce e în iunie la Bacău ? g — Jucăm ultima etapă a campionatului... — Asta-i tot ceea ce vrei ? p — Ce pot să-mi doresc mai mult ? !... g GEORGE DINU, student II Intermezzo cu PETRICA DESELNICtI la aceste zile de iarnă, mucoasa laringelui — organ al traiectului respirator superior — este pusă la unele organisme în situația de a se inflama, fie datorită unui guturai, fie datorită unei traheobronșite. Ca factori favorizanți intervin debilitatea organismului, trecerea de la o încăpere supraîncălzită la aerul rece de afară și invers, consumul de băuturi prea reci sau prea fierbinți, abuzul de alcool și tutun etc. Primul simptom care anunță modificările de la nivelul laringelui este răgușala care poate merge de la o simplă schimbare a vocii pînă la afonie (neputința de a vorbi decît un șoaptă). Această intensitate a răgușelii este legată de intensitatea inflamației laringiene. Bolnavul mai prezintă usturimi și înțepături în gît, avînd totodată și senzația de corp străin. Laringita poate evolua ca o formă uscată, fără secreții, sau dimpotrivă cu multe secreții. Tusea nu lipsește nici ea, devenind sîcîitoare. Uneori, laringita poate fi concomitentă și cu un guturai, prezentînd astfel în plus rinoree (curge nasul) și temperatură. Ca tratament imediat se recomandă repausul la pat trei-patru zile (pînă dispare inflamația mucoasei laringiene) într-o cameră cu căldură potrivită, repaus vocal absolut (care de fapt reprezintă aproape jumătate din tratamentul general) inhalații seara înainte de culcare cu ceai de mușețel sau inhalant și căldură in jurul gîtului. Pentru calmarea tusei — din formele fără expectorații — se va lua Tusomag (15—20 picături intr-un pahar cu 3 degete de apă) de douătrei ori pe zi, in timp ce pentru înmuierea tusei din formele cu expectorații se recomandă ceaiuri de tei și Sirogal (1—3 lingurițe pe zi). Pentru combaterea temperaturii Se indică cu bune rezultate piramidon (1—2 tablete). De asemenea, vitamina C- 200 se vor lua 3—4 tablete pe zi, iar pentru întărirea organismului sirop Neoanemovii (1—2 linguri pe zi). Alimentația va fi ușoară, evitîndu-se mîncărurile picante (piperate, sărate, ardeiate etc). Sunt complet interzise fumatul și consumul de alcool. Bolnavul va consuma apă la temperatura camerei, ceaiuri și lapte cald îndulcit cu miere. Astfel tratată, boala se vindecă în 6—7 zile. Măsurile de prevenire a laringitei se referă la evitarea factorilor cauzatori și favorizanți, călirea organismului prin cură heliomarină, gimnastică respiratorie, corectarea defectelor de respirație (oprirea polipilor nazali și deviație de sept), obișnuirea treptată a corpului față de intemperii, evitarea băuturilor prea reci sau prea fierbinți, folosirea unui fular protector în jurul gîtului în caz de vreme umedă și viforoasă. Ca o ultimă măsură preventivă se recomandă control medical periodic pentru depistarea unei eventuale predispoziții de boală. Dr. GH. M. GHEORGHE LARINGITA p Teatrul Național) orele 19,30 . H CAPCANA. H -„Patria“ (telefon 13850), filmul 1 fi VAGABONDUL (ambele serii) si orele : 8 ; 11,15 ; 14,30 ; 17,45 ; 21. B „Central" (telefon 14029), filmul 5 g B. D. IN ACȚIUNE, orele : 9 ; 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. " „30 Decembrie" (telefon 31080)) filmul 1 TARZAN, OMUL JUNGLEI, orele 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. „23 August" (telefon 14448), filmul ZBOARĂ COCORII, orele : 10,45 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30. „Tineretului“ (telefon 12228), filmul . DREPTUL DE A TE NAȘTE, orele 10 ; 14 ; 16 ; 18 ; 20. „8 Mai“ (telefon 14285), filmul : BǍTÄLIE PENTRU ROMA (ambele serii), orele 16—20 în continuare; universitatea populara Sala Universității populare, orele 17,30, expunerea : „înmulțirea plantelor“. Prezintă lector universitar dr. Constantin Maloș , orele 18,30, expunerea : „Recuperarea cardiacilor“. Prezintă dr. Sever Vrabete. “Fi JOI 14 IANUARIE 10.00—11.30 Emisiune-lecție pentru lucrătorii din agricultură. Respectul față de lege, față de ordinea de drept, trebuie să devină pentru fiecare cetățean un adevărat cult. Numai astfel se poate vorbi despre conștiința juridică socialistă ca despre o realitate. In virtutea acestui imperativ social, Asociația Juriștilor, avind drept principală sarcină popularizarea legilor și prevenirea infracțiunilor, își propune să contribuie din plin la formarea conștiinței juridice socialiste, la înțelegerea și asimilarea deplină a legilor, privită nu numai ca o chestiune de cunoaștere individuală, ci și de mobilizare a opiniei publice împotriva abaterilor de la lege, de creare in sinul acesteia a unei trăsături dominante in sensul respectării legii. O asemenea activitate trebuie să reunească participarea largă a tuturor cadrelor de Juriști, inclusiv a jurisconsulților, care de altfel dețin ponderea. Restrâns chiar numai la întreprinderea sa, domeniul de activitate specializată al Jurisconsultului este, totuși, imens, dacă avem în vedere că fiecare resort al muncii se desfășoară după anumite acte normative (legi, decrete, H.C.M., ordine, instrucțiuni) și mai ales că numeroasele noi acte normative trebuie cunoscute și însușite pe parcurs în jocul viu al practicii, care nu ne permite pauze pentru pregătire teoretică. Decretul nr. 143 din 11 aprilie 1955, privitor la organizarea funcționarea oficiilor juridice, preși vede în articolul 3 că oficiile juridice depind direct de conducerea unităților în cadrul cărora funcționează, răspunzind direct față de aceasta pentru activitatea lor și neputînd fi folosite decît pentru lucrări cu caracter juridic. In articolul 4 se arată atribuțiile oficiilor juridice, precizindu-se că ele colaborează la întocmirea actelor cu caracter normativ elaborate de acea unitate, avizează asupra legalității măsurilor ce urmează a fi luate de administrație. Întocmesc proiectele de contracte sau proiectele oricăror acte cu caracter juridic, pot reprezenta interesele unității în fața instanțelor judecătorești, a organelor arbitrajului de stat, ori in fața oricăror organe ale puterii sau administrației de stat, cînd unitatea nu se înfățișează prin conducerea ei (art. 6), urmăresc apariția dispozițiilor cu caracter normativ și semnalează organelor de conducere sarcinile ce revin unității potrivit acestor dispoziții, iată deci, ce Instrumente utile și eficace și în această tehnică de specialitate — juridică — au la îndemînă conducătorii unităților socialiste. Corelînd aceste prevederi ale legii cu modul de realizare a lor se pot pune cîteva întrebări și anume : — cum este înțeleasă și aplicată In viață dependența jurisconsultului direct de conducerea unității 7 — sunt folosiți jurisconsulții numai pentru lucrări cu caracter juridic 7 — sunt angrenați la realizarea tuturor atribuțiilor ce le au prin lege 7 — In alte cazuri conducătorul s-a înfățișat direct în justiție reprezentînd unitatea fără să fi delegat, deci, pe jurisconsult 7 — jurisconsulții s-au ridicat toți, prin sîrguință și competență, la înălțimea de la care se pot impune cu autoritatea — în ce măsură conducătorii l-au ajutat pe Jurisconsulții valoroși să-și ridice și să-și întărească autoritatea in întreprindere . Sunt întrebări la care, dacă toți conducătorii de unități Jurisconsulții și-ar răspunde mășilor pentru sine cu sinceritate, s-ar putea ajunge la concluzia că legea organică a jurisconsulților nu se aplică pretutindeni în litera și rațiunea sa. Nu ne propunem să dăm noi răspunsuri acestora, ci să sugerăm numai tema unei anchete sau să enunțăm titlurile unor articole ce ar trebui să urmeze și în care juris GHEORGHE GEORGESCU procurorul șef al Procuraturii locale Craiova consulțli și conducătorii de unități să ne dezvăluie adevărul. Viața ne-a demonstrat că acolo unde s-a impus personalitatea juristului, iar între acesta și conducere s-aiu instaurat relații dintre cele mai principiale starea legalității este și ea corespunzătoare. In unele întreprinderi — ce-i drept puține la număr — aprecierea utilității sfatului juristului a determinat cooptarea acestuia în comitetul de direcție, așa cum s-a procedat de exemplu la T.I.F. în alte Întreprinderi, strânsa colaborare dintre conducător și Jurist și apelul permanent la consultațiile Juridice imprimă măsurilor caracterul de temeinicie Și legalitate. Iată, spre exemplu, in Uzina mecanică de material rulant unde directorul (Al. Dombi) a consultat pe jurist ln cazurile de desfacere a contractului de muncă, toate măsurile luate în acest sens confirmîndu-și în fața justiției deplina temeinicie și legalitate. Trebuie recunoscut că Interpretarea și aplicarea normelor juridice nu e o operație tocmai ușoară, la îndemîna oricui. Aroganța unor conducători și subaprecierea rolului juristului au generat dintotdeauna cazuri de încălcare a legii cu prejudicii fie pentru patrimoniul întreprinderii, fie pentru interesele legitime ale angajaților. In aplicarea, de exemplu, a Legii nr. 1/1970 privind organizarea și disciplina muncii, în fața judecătoriei s-au semnalat iazuri de ignorare a celui imperativ al legii de a se a lua angajatului notă explicativă mai înainte de desfacerea contractului de muncă. Nerespectarea acestei prevederi legale duce, după cum se știe, la nulitatea deciziei de desfacere a contractului de muncă cu consecința reîncadrării și a plății integrale a drepturilor de salariu, și dacă dintr-un început aceste drepturi recunoscute prin hotărîre judecătorească definitivă se plătesc din fondul întreprinderii, paguba încercată trebuie recuperată și nu de la altcineva decît de la cel ce a luat măsura ilegală. Mai trebuie reținut că sfatul juristului trebuie să fie cerut mai înainte de a se lua o măsură, întrucît o ilegalitate comisă chiar și de un director general, n-o poate apăra „avocatul întreprinderii" (cum i se mai spune jurisconsultului), oricât de încercat ar fi el. Cu toată strădania juristelor Ivanovici Rusu de la Combinatul de constrecții (director general C. Nicolaescu)) caracterul ilegal al desfacerii contractului de muncă al angajatei Elena Toma n-a putut fi înlăturat, el fiind consfințit ca atare prin hotărâre judecătorească definitivă. Raporturi neprincipiale dintre conducători și jurisconsulți se mai vădesc spontan și la atitudinea unor jurisconsulți, cum sunt cei de la Combinatul chimic, Direcția de pază civilă contractuală și alții, care din dorința de a evita discuțiile cu conducătorii lor solicită instanței ca pentru anumite probe să se adreseze direct și oocial conducerii. Dacă, în general, pe Jurlsoon, susți ii recunoști în Instanță după zelul cu care apără interesele legitime ale întreprinderii pe care o reprezintă, mai sînt, totuși, cazuri cînd se confundă interesul Inculpatului cu interesul întreprinderii prejudiciate prin furt sau delapidare. De mai multe ori, jurisconsultul Smărandescu de la I.T.C., uneori la cererea conducerii (director Gh. Dinu), alteori din propria-i mărinimie, și-a arogat rolul de apărător al câte unul așa zis „năpăstuit“ de hoț sau delapidator al bunurilor întreprinderii ce era chemat s-o reprezinte. Aceasta s-a întâmplat mai ales in cazurile proceselor ce se judecau la fața locului, in întreprindere. Considerăm că acest rol de bun sfătuitor al angajaților aceleiași întreprinderi s-ar putea desfășura în chip nobil și cu succes mai înainte de săvîrșirea vreunei infracțiuni, în cadrul menționatei activități de popularizare a legilor și prevenire a infracțiunilor. Iată domeniul vast de acțiune al jurisconsultului : munca cu răbdare, de la om la om, pentru impunerea respectului legii Și Instruirea, tehnică juridică a comisiilor de judecvată, Instruire reclamată ca o necesitate vitală. Acest aspect al muncii, de a veni in întîmpinarea oricărei manifestări antisociale trebuie să primeze și aici, ca și în celelalte ramuri de activitate juridică. Rezultatele acestei munci se intercondiționează cu celălalt aspect : numărul infracțiunilor, al litigiilor și valoarea prejudiciilor suferite de întreprindere. Succesele dobîndite pe primul plan al muncii se reflectă necondiționat pe cel de-al doilea, respectiv în inexistența (de dorit) sau numărul redus al ilegalităților săvîrșite; pentru astfel de succese însă, nu se pot angaja izolați, în mod realist, nici jurisconsultul și nici conducerea unității. Realizările în acest domeniu pot fi cu certitudine dobîndite numai printr-o strînsă și permanentă colaborare, bazată pe o înaltă principialitate. JURISCONSULTUL sfetnic bun în apărarea legalității sau... un om al legii subapreciat în cadrul întreprinderii? N.R. Incepînd cu articolul de față, redacția ziarului „înainte“ inițiază o dezbatere care să sintetizeze păreri în legătură cu personalitatea juristului — acest om al legii care, prin atribuțiile ce le are în unitatea în care activează este procuror, avocat și judecător. Solicităm, de asemenea, părerile ln legătură cu realizarea unor precizări distincte care să marcheze Integrarea prevederilor decretului 143 din 35 aprilie 1955 la noua lege cu privire la activitatea comitetelor de direcție. Considerăm că la aceste dezbateri își pot aduce deopotrivă contribuția cadre de conducere din economie, lucrători din procuratură, miliție, juriști etc. memento Cultura cartofului (timpuriu _ vară — toamnă). 18.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. 18.30 La volan. Emisiune pentru conducătorii auto. 18.50 Mult e dulce și frumoasă. 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Cînd actele nu corespund realității. 20.45 Itinerar plastic : Bacău. 21.00 Film serial : Vidocq (VI). 21.30 Baschet masculin. Steaua — Spartak Leningrad (Cupa Cupelor). Repriza a II-a. 22.00 Teleglob : Intre Alexandria și Suez. 22.30 Noapte de ianuarie. Vă oferim un buchet de lieduri și romanțe, pe versurile unor poeți cunoscuți, inspirați de armoniile decorului de iarnă. 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. IEEE CRAIOVA JOI 14 IANUARIE 17.00 Radiojurnal, buletin meteo, rutier. 17.10 Program de șlagăre. 17.30 Craiova universitară, în febra examenelor. Instantanee în sălile de lectură. 17.40 in memoriam — emisiune muzicală. 18.00 Dimensiuni, perspective. Constelații energetice la Rogojelu. 18.10 In sat la noi. La sfatul cooperatorilor. Invitata emisiunii, solista Maria Ciobanu, Sfatul specialistului. Ciorchini de aur. Poșta emisiunii. 18.30—19.00 Pentru fiecare, melodia preferată. VREMEA Centrul meteorologic Craiova transmite, pentru următoarele 24 de ore, timpul probabil : vremea se va încălzi ușor. Cerul va fi variabil. Vînt potrivit. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între minus 3 și 1 grad, iar cele minime între minus 9 și minus 4 grade. Mica publicitate VINZARI-CUMPĂRĂRI Vind „Wartburg“. Adresați Mihai Maria, str. Constantin Brâncuși nr. 20, între orele 16—18, loct. (20) PIERDERI Pierdut certificat naștere pe numele BUZATU AURICA, eliberat de consiliul popular Vîrvor. Se declară nul. (16) • 14 — I — lWt] Pierdut legitimație serviciu U.R.A. Craiova, pe numele DINU OPREA. Se declară nulă. (17) Pierdut legitimație serviciu T.S.C.M. Craiova, nr. 91916, pe numele GHEORGHE G. MARIN. Se declară nulă. (13) Pierdut certificat naștere eliberat de consiliul popular Calopăr-Dolj, pe numele CRETAN MARIA. Se declară nul.igj pronoexpres Rezultatul tragerii din 13 ianuarie. Extragerea I : 33, 1, 21, 5, 27, 18 , extragerea a H-a 1 35, 25, 7, 20, 6. Fond de premii 1108 144 lei. Autobaza I Craiova angajează șoferi pentru S.R. 1158 tone pentru curse interurbane r i