Inainte, ianuarie 1971 (Anul 28, nr. 8032-8056)

1971-01-14 / nr. 8041

*á IT • 7» y 1 â&sti&stfe Oamenii culiselor [UNK] [UNK] [UNK] Ciudat destin au unii oa­meni­­ de a trăi în cel mai desăvârșit anonimat la umbra violentei publicități. Sunt ase­menea zecilor de afluenți care adună zilnic tone de energie pentru a împlini destinul unui fluviu.... ...Cortina s-a ridicat, după cîteva ore se lasă și specta­torii pleacă cu gîndul la ac­torii care le-au întruchipat, pentru un timp, gîndurile și aspirațiile, sugerîndu-se iluzia unor posibile modele. Doar numele lor flutură pe buzele oamenilor din fotolii, doar pentru ei au curs cavalcade de aplauze. Și, în spatele aces­tor glorii efemere, un uriaș efort de împlinire ascuns ti­mid sub mantia modestiei- Poate primul mare neîndrep­­tățit ar fi regizorul, omul prin a cărui minte și simțire trece totul; căci, deși clă­dește totul, fiind regele ne­­tnscăunat al scenei, pierde, cedează cu un pas, gratulațiile publicului, în favoarea actori­lor. Dar cunoașterea sau ig­norarea sus ține de o anume superficialitate sau, mai bine zis, comoditate spirituală. Sunt însă oameni, de ordinul zeci­lor­ al căror nume poate fi­gura, în cel mai bun caz, doar în caietul program de sală care, la rându-i, se poate vin­de sau nu. Aș lua ca exem­plu cel mai recent spectacol de la Naționalul craiovean cu „Arca bunei speranțe“, care a avut o regie și o scenogra­fie de o foarte bună calitate. Cine a construit acea arcă de o excepțională factură moder­nă . Cine a efectuat toată a­­cea complicată timpiărie, pic­tură de scenă, seducătoarele costume, acel joc dureros de lumini, sau muzica de o pă­trunzătoare melancolie inter­sectată, periodic cu fascico­le de un optimism irezistibil ? Ciți spectatori­i cunosc ca lucrători al teatrului pe omul de lumini Vadim Levinschi, regizorul tehnic Mihai Nicolau, șeful de producție Toni Vișan, asistentul pictor scenograf Nicu Dan Gelep sau pe toți acei oameni care în atelierele lor modeste execută strălucitoarea costumație, tîmplăria, tapițe­ria, pictura sau pun la punct recuzita actoricească în cele mai mici amănunte ? Lor le închinăm aceste rânduri, oa­menilor care participă fizic și sufletește la nașterea fie­cărui spectacol și se retrag, apoi, pentru a pregăti strălu­cirea altuia și a altora... R. DIACONESCU I­R­A­­­N f 8 taansm muzica!"*3 Gabriela Ijae la pupitrul solistic Concertul inaugural al anului 1971, din actuala stagiune a Fi­larmonicii de stat „Oltenia“, a constituit o adevărată revelație, oferind iubitorilor de muzică prilejul să audieze pe virtuoasa noastră violonistă, Gabriela Ijac, laureată a concursurilor internaționale „George Enescu“ (București), „N. Paganini“ (Ge­nova) și de la Geneva. In scurta sa carieră violonis­tică, Gabriela Ijac a evoluat pe podiumul solistic al tuturor fi­larmonicilor noastre, fiind cu­noscută și apreciată atît in țară cit și peste hotare. Tînăra solistă, deși încă stu­dentă în anul IV la Conservato­rul de muzică „Ciprian Porum­­bescu“ din București la clasa profesorului Ștefan Gheorghiu, are în repertoriul său aproape întreaga literatură violonistică, înscriind în palmaresul vieții de concert momente de notabilă efervescență artistică. Craiovenilor le-a oferit pagini de certă valoare interpretativă, atacînd o piesă dificilă, Concer­­tul nr. 2 pentru vioară și or­chestră în sol minor de Serghei Prokofiev. Tonul viorii sale, cînd senin, cînd agitat, sau contemplativ cu ușoare nuanțe dramatice, mai ales în „Andante assai“, ne-a impresionat prin puternica sa expresivitate. Cele mai exi­gente probleme de tehnică sunt rezolvate cu ușurință și suple­țe, iar mișcările contrastante ale concertului au fost conturate plastic și ferm... Pe lîngă tonul curat și frazarea frumos cizela­tă, dezvăluit ca o adevărată potența artistică, impresionează acel brio al execuției pe par­cursul întregii partituri. Știm că aceste redutabile re­zultate sunt expresia unui vă­dit talent, dar și a unei munci perseverente, ce duce la stăpînirea tehnicii arcușului, (fapt dovedit deplin și în Ca­priciul nr. 7 de Paganini, oferit ca supliment), întrebată ce proiecte are pen­tru viitor, ne-a răspuns că du­pă cîteva concerte susținute în țară, întreprinde un turneu în Europa. Va fi oaspete al Radio­difuziunii din Stuttgart și are angajamente pentru Italia și El­veția. Drumul spre culmile per­fecțiunii ti este deschis, dar va trebui să-și îmbogățească con­tinuu­­ măiestria interpretativă și repertoriul, în care să înscrie și piese românești. In programul concertului a fi­gurat și Uvertura la opera Eu­­rgante de Karl Maria Weber. Executarea acestei piese a soli­citat din partea orchestrei o participare la unison cu cerin­țele dirijorului Teodor Costin, care stăpinește ansamblul or­chestral cu autoritate, pricepere și prestanță. In partea a doua a concertului, am putut asculta poemul vocal-simfonic Visul lui Bălcescu de Ion Hartulary. Darclée, pe versuri de Vlaicu Bimă. Piesa, scrisă în anul 1960, cuprinde trei părți (Preludiu, Visul, împlinirea). Orchestra a avut de susținut un discurs mu­zical prelungit, corul intrind a­­bia în final. S-a cîntat curat, expresiv, convingător. Alexan­dru Racu, dirijorul corului, știe să pună la punct cele mai mici detalii care țin de interpretare. Alegerea piesei n-a fost însă in­spirată. Ca structură, piesa nu se impune, lipsindu-i acea uni­tate, acel echilibru al părților și , mai ales dozarea pasagiilor pe care le susține orchestra singu­ră în raport cu partea corală. Și acum un cuvlnt despre or­chestră. Știm că un colectiv ar­tistic care ține la prestigiul său, în clipa cînd urcă pe estrada de concert — acest templu al Euterpiei — trebuie să uite de grijile vieții cotidiene, face ab­stracție pliă și de numărul sau calitatea spectatorilor — deși a­­cestora nu le este indiferent ce se întimplă pe scenă — punînd întreaga sa capacitate de mun­că colectivă sub sceptrul cali­tății, printr-o ținută sobră, pres­tantă, adecvată mesajului care-i transmite sălii. In general, se impune să nu dea ocazie la ni­mic care ar umbri aprecierile pe care le-au făcut diferite per­sonalități muzicale în decursul anilor la adresa acestui erudit și harnic colectiv care curînd va împlini 25 de ani de existență. Prof. BORIS CHELARU I Facultatea de medicină Cercetări In cadrul la­­­­boratorului de fiziologie Foto : C. Neculiță Í, Obișnuita întrebare ! Spune-mi, te rog, pentru cititorii noștri : vîrsta, studiile și starea civilă ? — Mă numesc Deselnicu , 25 ani, student în anul IV al Fa­cultății de electrotehnică­­ că­sătorit, soția mea — Doina, fi­ind cîteodată unica, dar cea mai aprigă susținătoare. — Ce înseamnă fotbalul pen­tru tine. Petrică ? — Fotbalul este ceva „orga­nic" pentru mine. Poate o să ți se pară curios, dar nu-mi dis­plac tracasările suporterilor. Publicul care mă înconjoară în oraș sau la ieșirea din stadion, îmi face mare plăcere. Ce mai­­ îmi plac „oltenii mei de acasă“. —Jucătorul de fotbal trăiește într-o strînsă legătură cu pu­blicul, beneficiază de pe urma interesului acestuia și are obli­gația să se comporte loial față de el, să nu-1 trișeze. Consideri că opinia publică are drept de cenzură asupra vieții celor pe care îi înconjoară cu brîul pa­siunii sale ? — Cred că publicul are drep­tul de a se interesa discret de viața noastră, deoarece faima și condiția socială în fotbalul de performanță i se datoresc și lui. Pentru prestigiul întregii categorii, elementele cu purtări imorale sau antisociale ar tre­bui eliminate, puse în fața o­­piniei sănătoase­­ a majorității. Și ar mai fi ceva­­ pe gazon sau în viața de toate zilele — cele două drumuri în care mă întîlnesc cu publicul — nu sunt numai „Talibă“, cum toți îmi spun, ci Deselnicu — șef de fa­milie și om integrat în societate. — Care este explicația formei excelente pe care ai prins-o în tur ? Au existat divergențe în­tre tine, antrenori și secție ? — Uite, să ne-nțelegem de la început : mie nu-mi convine, de­loc expresia ta, că am „prins“ formă. Trebuie spus că mi-am revenit la forma pe care mi-o dau posibilitățile mele. Ei bine, această revenire, o datorez în mare măsură lui „nea Gică“, adică antrenorului Gh. Nuțescu. — De ce Iul î — Ei, aici e ceva mai compli­cat. Știi, eu și dînsul suntem... cunoștințe ceva mai vechi și mi-a „radiografiat“ mai bine puterile și năravurile (năravu­rile pe care le aveam... cindva). Am avut, intr-adevăr, odată u­­nele divergențe cu antrenorii și secția. Motivul ? Păreri diferite în probleme mai mult sau mai puțin importante— — Spune-mi, ce înaintași te-au incomodat mai mult ? — Nu prea știu să joc în fața celor lipsiți de valoare. — Care a fost cel mai frumos meci al tău din tur ? — Meciul cu Dinamo. — De ce ? — Pentru că, atunci, cred că mi-am făcut mai mult ca oricînd datoria față de echipă. — Te gîndești că ai putea a­­junge în vreo selecționată a țării ? — Nu prea. Ba club trebuie să joci excelent ca să te vadă — cu întîrziere — cel de la fe­derație. Până la București sunt vreo 200 km... — Ești student în anul IV. Deci, examene grele, proiecte. Ce-ți dorești să realizezi în se­siunea ce urmează ? — Cu toate că pregătirile pentru retur încep și vom fi foarte ocupați, doresc în primul rînd să promovez cel mai greu examen al anului — cel de ma­șini electrice. — Ascultă, am vorbit despre o familie, public, despre exame­­­­ne... Care este visul tău cel­ui mare în fotbal ? g — Să ajung într-o duminică­­ de iunie la Bacău, iar seara să o pling de fericire. g — Ce e în iunie la Bacău ? g — Jucăm ultima etapă a cam­­­­­pionatului... — Asta-i tot ceea ce vrei ? p — Ce pot să-mi doresc mai­­ mult ? !... g GEORGE DINU, student II Intermezzo cu PETRICA DESELNICtI la aceste zile de iar­nă, mucoasa laringelui — organ al traiectului respirator superior — este pusă la unele or­ganisme în situația de a se inflama, fie dato­rită unui guturai, fie da­torită unei traheobronși­­te. Ca factori favorizanți intervin debilitatea or­ganismului, trecerea de la o încăpere supraîn­călzită la aerul rece de afară și invers, consu­mul de băuturi prea reci sau prea fierbinți, abuzul de alcool și tu­tun etc. Primul simptom care anunță modificările de­ la nivelul laringelui es­te răgușala care poate merge de la o simplă schimbare a vocii pînă la afonie (neputința de a vorbi decît un șoaptă). Această intensitate a ră­­gușelii este legată de in­tensitatea inflamației laringiene. Bolnavul mai prezin­tă usturimi și înțepături în gît, avînd totodată și senzația de corp străin. Laringita poate evolua ca o formă uscată, fără secreții, sau dimpotrivă cu multe secreții. Tusea nu lipsește nici ea, de­venind sîcîitoare. Une­ori, laringita poate fi concomitentă și cu un guturai, prezentînd ast­fel în plus rinoree (curge nasul) și temperatură. Ca tratament imediat se recomandă repausul la pat trei-patru zile (pînă dispare inflama­­ția mucoasei laringiene) într-o cameră cu căl­dură potrivită, repaus vocal absolut (care de fapt reprezintă aproape jumătate din tratamen­tul general) inhalații seara înainte de culca­re cu ceai de mușețel sau inhalant și căldură in jurul gîtului. Pentru calmarea tusei — din formele fără ex­pectorații — se va lua Tusomag (15—20 pică­turi intr-un pahar cu­ 3 degete de apă) de două­­trei ori pe zi, in timp ce pentru înmuierea tu­sei din formele cu ex­pectorații se recomandă ceaiuri de tei și Sirogal (1—3 lingurițe pe zi). Pentru combaterea temperaturii Se indică cu bune rezultate pira­­midon (1—2 tablete). De asemenea, vitamina C- 200 se vor lua 3—4 ta­blete pe zi, iar pentru întărirea organismului sirop Neoanemovii (1—2 linguri pe zi). Alimentația va fi u­­șoară, evitîndu-se mîn­­cărurile picante (pipera­te, sărate, ardeiate etc). Sunt complet interzise fumatul și consumul de alcool. Bolnavul va consuma apă la temperatura ca­merei, ceaiuri și lapte cald îndulcit cu miere. Astfel tratată, boala se vindecă în 6—7 zile. Măsurile de prevenire a laringitei se referă la evitarea factorilor cau­zatori și favorizanți, că­­lirea organismului prin cură heliomarină, gim­nastică respiratorie, co­rectarea defectelor de respirație (oprirea poli­pilor nazali și deviație de sept), obișnuirea trepta­tă a corpului față de in­temperii, evitarea bău­turilor prea reci sau prea fierbinți, folosirea unui fular protector în jurul gîtului în caz de vreme umedă și vifo­roasă. Ca o ultimă măsură preventivă se recoman­dă control medical pe­riodic pentru depistarea unei eventuale predis­poziții de boală. Dr. GH. M. GHEORGHE L­ARINGITA p Teatrul Național) orele 19,30 . H CAPCANA. H -„Patria“ (telefon 13850), filmul 1 fi VAGABONDUL (ambele serii)­ si orele : 8 ; 11,15 ; 14,30 ; 17,45 ; 21. B „Central" (telefon 14029), filmul 5 g B. D. IN ACȚIUNE, orele : 9 ;­­ 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. " „30 Decembrie" (telefon 31080)) filmul 1 TARZAN, OMUL JUN­GLEI, orele 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. „23 August" (telefon 14448), fil­mul­­ ZBOARĂ COCORII, orele : 10,45 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30. „Tineretului“ (telefon 12228), fil­mul . DREPTUL DE A TE NAȘ­TE, orele 10 ; 14 ; 16 ; 18 ; 20. „8 Mai“ (telefon 14285), filmul : BǍTÄLIE PENTRU ROMA (am­bele serii), orele 16—20 în conti­nuare; universitatea populara Sala Universității populare, ore­­le 17,30, expunerea : „înmulțirea plantelor“. Prezintă lector univer­sitar dr. Constantin Maloș , orele 18,30, expunerea : „Recuperarea cardiacilor“. Prezintă dr. Sever Vrabete. “Fi JOI 14 IANUARIE 10.00—11.30 Emisiune-lecție pen­tru lucrătorii din agricultură. Respectul față de lege, față de ordinea de drept, trebuie să devină pentru fiecare cetățean un adevărat cult. Numai astfel se poate vorbi despre conștiința ju­­ridică socialistă ca despre o rea­litate. In virtutea acestui impera­tiv social, Asociația Juriștilor, a­­vind drept principală sarcină popularizarea legilor și prevenirea infracțiunilor, își propune să contribuie din plin la formarea conștiinței juridice socialiste, la înțelegerea și asimilarea deplină a legilor, privită nu numai ca o chestiune de cunoaștere indivi­duală, ci și de mobilizare a opi­ni­ei publice împotriva abaterilor de la lege, de creare in sinul a­­cesteia a unei trăsături dominante in sensul respectării legii. O ase­menea activitate trebuie să reu­nească participarea largă a tu­turor cadrelor de Juriști, inclu­siv a jurisconsulților, care de altfel dețin ponderea. Restrâns chiar numai la între­prinderea sa, domeniul de acti­vitate specializată al Jurisconsul­tului este, totuși, imens, dacă avem în vedere că fiecare resort al muncii se desfășoară după a­­numite acte normative (legi, de­crete, H.C.M., ordine, instruc­țiuni) și mai ales că numeroa­sele noi acte normative trebuie cunoscute și însușite pe parcurs în jocul viu al practicii, care nu ne permite pauze pentru pre­gătire teoretică. Decretul nr. 143 din 11 aprilie 1955, privitor la organizarea funcționarea oficiilor juridice, pre­și vede în articolul 3 că oficiile juridice depind direct de condu­cerea unităților în cadrul cărora funcționează, răspunzind direct față de aceasta pentru activitatea lor și neputînd fi folosite decît pentru lucrări cu caracter juri­dic. In articolul 4 se arată atri­buțiile oficiilor juridice, preci­­zindu-se că ele colaborează la în­tocmirea actelor cu caracter nor­mativ elaborate de acea unitate, avizează asupra legalității măsuri­lor ce urmează a fi luate de ad­ministrație. Întocmesc proiectele de contracte sau proiectele ori­căror acte cu caracter juridic, pot reprezenta interesele unității în fața instanțelor judecătorești, a organelor arbitrajului de stat, ori in fața oricăror organe­­ ale puterii sau administrației de stat, cînd unitatea nu se înfățișează prin conducerea ei (art. 6), urmă­resc apariția dispozițiilor cu ca­racter normativ și semnalează organelor de conducere sarcinile ce revin unității potrivit acestor dispoziții, iată deci, ce Instru­mente utile și eficace și în a­­ceastă tehnică de specialitate — juridică — au la îndemînă con­ducătorii unităților socialiste. Corelînd aceste prevederi ale legii cu modul de realizare a lor se pot pune cîteva întrebări și anume : — cum este înțeleasă și apli­cată In viață dependența juris­consultului direct de conducerea unității 7 — sunt folosiți jurisconsulții numai pentru lucrări cu carac­ter juridic 7 — sunt angrenați la realizarea tuturor atribuțiilor ce le au prin lege 7 — In alte cazuri conducătorul s-a înfățișat direct în justiție reprezentînd unitatea fără să fi delegat, deci, pe jurisconsult 7 — jurisconsulții s-au ridicat toți, prin sîrguință și competență, la înălțimea de la care se pot impune cu autoritate­a — în ce măsură conducătorii l-au ajutat pe Jurisconsulții va­loroși să-și ridice și să-și întă­rească autoritatea in întreprin­dere . Sunt întrebări la care, dacă toți conducătorii de unități Jurisconsulții și-ar răspunde mă­și­lor pentru sine cu sinceritate, s-ar putea ajunge la concluzia că legea organică a jurisconsulți­­lor nu se aplică pretutindeni în litera și rațiunea sa. Nu ne pro­punem să dăm noi răspunsuri acestora, ci să sugerăm numai tema unei anchete sau să enun­țăm titlurile unor articole ce ar trebui să urmeze și în care juris­ GHEORGHE GEORGESCU procurorul șef al Procuraturii locale Craiova consulțli și conducătorii de uni­tăți să ne dezvăluie adevărul. Viața ne-a demonstrat că aco­lo unde s-a impus personalitatea juristului, iar între acesta și conducere s-aiu instaurat relații dintre cele mai principiale starea legalității este și ea corespunză­toare. In unele întreprinderi — ce-i drep­t puține la număr — a­­precierea utilității sfatului juris­tului a determinat cooptarea aces­tuia în comitetul de direcție, așa cum s-a procedat de exemplu la T.I.F. în alte Întreprinderi, strân­sa colaborare dintre conducător și Jurist și apelul permanent la consultațiile Juridice imprimă mă­surilor caracterul de temeinicie Și legalitate. Iată, spre exemplu, in Uzina mecanică de material rulant unde directorul (Al. Dombi) a consultat pe jurist ln cazurile de desfacere a contrac­tului de muncă, toate măsurile luate în acest sens confirmîn­­du-și în fața justiției deplina te­meinicie și legalitate. Trebuie recunoscut că Inter­pretarea și aplicarea normelor juridice nu e o operație tocmai ușoară, la îndemîna oricui. Aro­ganța unor conducători și suba­precierea rolului juristului au generat dintotdeauna cazuri de încălcare a legii cu prejudicii fie pentru patrimoniul întreprinderii, fie pentru interesele legitime ale angajaților. In aplicarea, de exemplu, a Legii nr. 1/1970 pri­­vind organizarea și disciplina muncii, în­ fața judecătoriei s-au semnalat iazuri de ignorare a celui imperativ al legii de a se a lua angajatului notă explicativă mai înainte de desfacerea­­ con­tractului de muncă. Nerespecta­­rea acestei prevederi legale duce, după cum se știe, la nulitatea deciziei de desfacere a contrac­tului de muncă cu consecința re­încadrării și a plății integrale a drepturilor de salariu, și dacă dintr-un început aceste drepturi recunoscute prin hotărîre judecă­torească definitivă se plătesc din fondul întreprinderii, paguba în­cercată trebuie recuperată și nu de la altcineva decît de la cel ce a luat măsura ilegală. Mai trebuie reținut că sfatul juristului trebuie să fie cerut mai înainte de a se lua o măsură, întrucît o ilegali­tate comisă chiar și de un direc­tor general, n-o poate apăra „a­­vocatul întreprinderii" (cum i se mai spune jurisconsultului), ori­cât de încercat ar fi el. Cu toată strădania juristelor Ivanovici Rusu de la Combinatul de con­st­recții (director general C. Nicola­­escu)) caracterul ilegal al desfa­cerii contractului de muncă al angajatei Elena Toma n-a putut fi înlăturat, el fiind consfințit ca atare prin hotărâre judecătorească definitivă. Raporturi neprincipiale dintre conducători și jurisconsulți se mai vădesc spontan și la ati­tudinea unor jurisconsulți, cum sunt cei de la Combinatul chimic, Direcția de pază civilă contrac­tuală și alții, care din dorința de a evita discuțiile cu conducătorii lor solicită instanței ca pentru anumite probe să se adreseze di­rect și oocial conducerii. Dacă, în general, pe Jurlsoon, susți ii recunoști în Instanță după zelul cu care apără interesele le­gitime ale întreprinderii pe care o reprezintă, mai sînt, totuși, cazuri cînd se confundă intere­sul Inculpatului cu interesul în­treprinderii prejudiciate prin furt sau delapidare. De mai multe ori, jurisconsultul Smărandescu de la I.T.C., uneori la cererea conduce­rii (director Gh. Dinu), alteori din propria-i mărinimie, și-a aro­gat rolul de apărător al câte unul așa zis „năpăstuit“ de hoț sau delapidator al bunurilor în­treprinderii ce era chemat s-o reprezinte. Aceasta s-a întâmplat mai ales in cazurile proceselor ce se judecau la fața locului, in întreprindere. Considerăm că a­­cest rol de bun sfătuitor al anga­jaților aceleiași întreprinderi s-ar putea desfășura în chip nobil și cu succes mai înainte de săvîr­­șirea vreunei infracțiuni, în ca­drul menționatei activități de popularizare a legilor și prevenire a infracțiunilor. Iată domeniul vast de acțiune al jurisconsultu­lui : munca cu răbdare, de la om la om, pentru impunerea­ respec­tului legii Și Instruirea, tehnică juridică a comisiilor de­­ judecva­tă, Instruire reclamată ca o ne­cesitate vitală. Acest aspect al muncii, de a veni in întîmpina­­rea oricărei manifestări antiso­ciale trebuie să primeze și aici, ca și în celelalte ramuri de acti­vitate juridică. Rezultatele aces­tei munci se intercondiționează cu celălalt aspect : numărul infrac­țiunilor, al litigiilor și valoarea prejudiciilor suferite de întreprin­­dere. Succesele dobîndite pe primul plan al muncii se reflectă necon­­diționat pe cel de-al doilea, res­pectiv în inexistența (de dorit) sau numărul redus al ilegalităților săvîrșite; pentru astfel de succese însă, nu se pot angaja izolați, în mod realist, nici jurisconsultul și nici conducerea unității. Realizările în acest domeniu pot fi cu certi­tudine dobîndite numai printr-o strînsă și permanentă colaborare, bazată pe o înaltă principialitate. JURISCONSULTUL­­ sfetnic bun în apărarea legalității sau... un om al legii subapreciat în cadrul întreprinderii? N.R. Incepînd cu articolul de față, redacția ziarului „înainte“ ini­țiază o dezbatere care să sintetizeze păreri în legătură cu perso­nalitatea juristului —­ acest om al legii care, prin atribuțiile ce le are în unitatea în care activează este procuror, avocat și judecător. Solicităm, de asemenea, părerile ln legătură cu realizarea unor precizări distincte care să marcheze Integrarea prevederilor decre­tului 143 din 35 aprilie 1955 la noua lege cu privire la activitatea comitetelor de direcție. Considerăm că la aceste dezbateri își pot aduce deopotrivă con­­tribuția cadre de conducere din economie, lucrători din procuratură, miliție, juriști etc. memento Cultura cartofului (timpuriu _ vară — toamnă). 18.00 Deschide­rea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. 18.30 La volan. Emisiune pentru conducătorii auto. 18.50 Mult e dulce și frumoasă. 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. E­­misiune pentru cei mici. 19.30 Te­­lejurnalul de seară. 20.00 Cînd actele nu corespund realității. 20.45 Itinerar plastic : Bacău. 21.00 Film serial : Vidocq (VI). 21.30 Baschet masculin. Steaua — Spartak Leningrad (Cupa Cupe­lor). Repriza a II-a. 22.00 Tele­­glob : Intre Alexandria și Suez. 22.30 Noapte de ianuarie. Vă ofe­rim un buchet de lieduri și ro­manțe, pe versurile unor poeți cunoscuți, inspirați de armoniile decorului de iarnă. 22.50 Tele­jurnalul de noapte. 23.00 închide­rea emisiunii. IEEE CRAIOVA JOI 14 IANUARIE 17.00 Radiojurnal, buletin meteo, rutier. 17.10 Program de șlagăre. 17.30 Craiova universitară, în fe­bra examenelor. Instantanee în sălile de lectură. 17.40 in memo­riam — emisiune muzicală. 18.00 Dimensiuni, perspective. Conste­lații energetice la Rogojelu. 18.10 In sat la noi. La sfatul coopera­torilor. Invitata emisiunii, solista Maria Ciobanu, Sfatul specialis­tului. Ciorchini de aur. Poșta e­­misiunii. 18.30—19.00 Pentru fie­care, melodia preferată. VREMEA Centrul meteorologic Craiova transmite, pentru următoarele 24 de ore, timpul probabil : vremea se va încălzi ușor. Cerul va fi variabil. Vînt potrivit. Temperatu­­rile maxime vor fi cuprinse între minus 3 și 1 grad, iar cele mini­me între minus 9 și minus 4 gra­de. Mica publicitate VINZARI-CUMPĂRĂRI Vind „Wartburg“. Adresați Mi­hai Maria, str. Constantin Brân­­cuși nr. 20, între orele 16—18, loct. (20) PIERDERI Pierdut certificat naștere pe numele BUZATU AURICA, elibe­­rat de consiliul popular Vîrvor. Se declară nul. (16) • 14 — I — lWt] Pierdut legitimație serviciu U.R.A.­­ Craiova, pe numele DINU OPREA. Se declară nulă. (17) Pierdut legitimație serviciu T.S.C.M. Craiova, nr. 91916, pe numele GHEORGHE G. MARIN. Se declară nulă. (13) Pierdut certificat naștere eli­berat de consiliul popular Ca­­lopăr-Dolj, pe numele CRETAN MARIA. Se declară nul.­­igj pronoexpres Rezultatul tragerii din 13 ianuarie. Extragerea I : 33, 1, 21, 5, 27, 18 , extragerea a H-a 1 35, 25, 7, 20, 6. Fond de premii 1108 144 lei. Autobaza I Craiova angajează șoferi pentru S.R. 115­8 tone pentru curse interurbane r i

Next