Inainte, ianuarie 1971 (Anul 28, nr. 8032-8056)

1971-01-26 / nr. 8051

VALOAREA INVESTIȚIILOR ÎN JUDEȚUL DOLJ „Un obiectiv fundamental al întregii noastre activități economice îl re­prezintă creșterea eficienței investițiilor, folosirea cu precădere a fondurilor în scopul sporirii producției materiale”. NICOLAE CEAUȘESCU din Raportul prezentat la Congresul al X-lea al P. C.R. O­h:ș Mu­lț­i sa infrun­te capri­ciile vremii In toate anotim­­­purile anului, constructorii șantierelor țin piept cu bărbă­ție ploilor, vintu­lui sau ge­rurilor aspre, ridicind din fier și beton uzine moderne, blocuri de locuințe semețe, școli și spitale spațioase, și îmbogățesc necontenit zestrea orașelor noastre, aflate într-un trepidant ritm d­e dezvoltare. Cu fiecare lună, cu fiecare an, Înfățișarea așezărilor urbane ori rurale capătă, grație hăr­niciei constructorilor, noi ele­mente ale civilizației secolu­lui in care ne aflăm. Oame­nii șantierelor par, la prima vedere, duri, aspri. Realitatea este alta. Satisfacția muncii lor. Împlinită zi de zi, faptul că aici, în lumea construc­țiilor industriale sau civile, faptele sunt mai palpabile ca oriunde, plămădesc în sufle­tele acestor făurari de pro­gres calități umane nebănuit de bogate. Strălucitoare lumini de far IIIIIIIIII!IIIIIII­!!!!lil!|!lllli­lllllil!llllil!lllil! călăuzitor pe martie șantiere socialiste, autori ai sutelor de obiective industrialee și social-culturale de mari proporții, constructorii materializează fără răgaz politica partidului nostru, directivele mărețe ale Congresului al X-lea. Comu­niștii — adevărați „cataliza­tori“ ai colectivelor de mana­­citori-constrictori, se află in primele rînduri ale nobilei bă­tălii pentru progres și pros­peritate. I-am cunoscut pe platforma Combinatului chimic de la Ișalnița pe comuniștii Nicolae Ch­idu și Constantin Nicolae. I­ lllll­ ll­ ll­ lll­l­ lllll!lllllllll­ ll Cei doi harnici muncitori — primul lăcătuș, celălalt sudor — impresionează prin forța și optimismul lor de-a dreptul molipsitor. De cinci ani, pe pieptul lor strălucește insigna de fruntaș în întrecerea so­cialistă , simbol al unei ne­­contenite dăruiri pentru mun­că. Tot la fel, maiștrii A. Ca­loianu, Ionel Niculuț, Stan Mihalcea, Gheorghe Lăzăres­­cu și ca și mulți alți lucră­tori din cadrul I.S.C.M. Cra­iova, se bucură de stima și respectul celor ce-i înconjoa­ră, tocmai pentru că exemplul lor personal a devenit de mult un model în întreprindere. A­­cești neobosiți comuniști și-au pus și își pun continuu sem­nătura în cartea de aur a ln­ LUCIAN TRIȚĂ (Continuare în naa. a îll-a) llillllllllllllllllllll [comuniștii OAMENI INTRE OAMENI UN BILANȚ FRUCTUOS AL INVESTIȚIILOR ÍN PERSPECTIVA NOULUI CINCINAL Consecvent politicii marxist­­leniniste de industrializare so­cialistă a țării, Partidul Co­munist Român a aplicat în mod creator această cerință la con­dițiile concrete ale țării noastre, realizările obținute avînd me­nirea de a transforma Româ­nia într-o țară puternic dez­voltată, cu o industrie diversi­ficată, în plin avînt, ale cărei produse se impun tot mai mul pe piața internă și la export. Evident că pentru înfăptuirea acestui deziderat, statul nostru a prevăzut importante fonduri de investiții. Numai în cincina­lul care s-a încheiat, fondurile de investiții centralizate, alo­cate de către stat, au depășit cifra de 288 miliarde lei, că­rora li s-au adăugat impor­tante fonduri în sectorul coo­peratist. Așa a fost posibilă o dezvoltare uniformă, armonioa­să a tuturor județelor patriei pe a cărei hartă, în afara dez­voltării și modernizării între­prinderilor existente, au apă­rut fabrici și uzine noi, com­binate, edificii social-culturale, așezări noi. Județul Dolj, ca și celelalte județe ale patriei, a cunoscut în decursul ultimului cincinal transformări deosebite. Au a­­părut noi și importante capa­cități de producție care au transformat județul într-o ce­tate a chimiei, a luminii, făurarilor aparatajelor electri­­­ce de mare putere, locomoti­velor Diesel-electrice și loco­motive electrice magistrale, ai unei­ game variate de produse alimentare și de larg consum, mult cunoscute pe piața exter­nă, purtătoare demne ale măr­cilor fabricilor din județul Dolj și inscripției de mare mîndrie „MADE IN ROMANIA“. Realizărilor obținute pînă la sfîrșitul anului 1965 li s-au a­­dăugat, în primul an al cinci­nalului 1966—1970, capacitățile de producție de 5500 t/an apa­­rataj de înaltă tensiune de la Uzina „Electroputere“, 104 000 mc/an beton celular autoclavi­­zat de la întreprinderea de prefabricate din beton, 100 000 t an uree de la Combinatul chi­mic. Le-a urmat în cel de-al doilea an creșterea capacități­lor de producție de la Uzina „Electroputere“, prin punerea în funcțiune a capacităților de 9500 Can ansamble sudate, 5000 t/an aparataj de înaltă tensiu­ne, 30 buc/an S.D.E., punerea în funcțiune a primului grup de 315 M1V din cadrul etapei a II-a a Centralei electrice de termoficare Craiova , a început să producă Fabrica de confec­ții ; s-a dat în folosință con­ducta de 500 000 mc/zi apă pen­tru alimentarea orașului Cra­iova. (Continuare în pag. a II-a) In cinstea aniversării semicentenarului partidului în concursurile festivalurile artistice de amatori Duminică s-a dat startul In faza locală a concursurilor și festivalurilor artistice de ama­tori , cel de-al 10-lea concurs al formațiilor muzical-coregrafice (centrul Dronic), Festivalul bri­găzilor artistice și Bienala „I. L. Caragiale“ a formațiilor de teatru (centrul Bechet). Desfășurate in cinstea aniversării semicentenarului partidului, aceste concursuri au reunit zeci și sute de par­ticipanți, artiști amatori din așezările județului nostru, urmărind depistarea unor talente autenti­ce, precum și valorificarea inestimabilului tezaur al creației populare. Start Și Al 10-lea Concurs al formațiilor muzical­­coregrafice „Omagiu partidului“ DRONIC. De mult timp sala a căminului cultural nu a cunoscut asemenea afluență de public»» așa cum s-a petrecut duminica trecută, cînd, la startul celei de-a 10-a ediții a formațiilor muzical­­coregrafice, s-au prezentat con­curenți din șase localități : Segar­­cea, Calopăr, Valea Stanciului, Gighera, Gîngiova și Drănic. Nu­meroșii spectatori au avut prile­jul să admire multe momente memorabile. In primul rînd, o excelentă formație de dansuri (bărbați) și fluierași aparținînd căminului cultural din Drănic (in­structor Nicolae Ion), o perfor­meră a acestor concursuri artis­tice de amatori — solista de mu­­zică populară Fira Dinulescu (Gîngiova), prezentă la toate cele 16 ediții, un cor numeros și în­chegat (Valea Stanciului, dirijor Oprea Olaru), câțiva soliști instru­mentiști și vocali de un cert ta­lent : Costed Cader — vioară (Gîngiova), Ion Staicu — fluier (Valea Stanciului),­ Ion Buteanu — acordeon (Calopăr), Vasilica Bratu — solistă de muzică popu­lară (Casa de cultură din Se­­garcea). Casa de cultură din Segarcea a avut, firește, prezența cea mai numeroasă și, în același timp, o­­mogenă : toți cei patru soliști de muzică populară au interpretat melodiile cu corectitudine și sen­sibilitate , solista Vasilica Bra­tu, cu­­„Mai ți-i minte, măi dra­gă Marie”, „Cine nu știe ce-i do­rul" s-a detașat, totuși, prin am­plitudine vocală, linie melodică de mare claritate, dar mai ales o anume structură afectivă a vocii — calitate inerentă oricărui ama­tor care aspiră la profesionaliza­rea pasiunii sale. Orchestra, cam săracă numericește, a fost cu o gamă mai jos față de nivelul so­liștilor. Și celelalte comune au prezentat formații cu un mare număr de membri. In această or­dine de idei merită subliniată pre­zența tarafului din Calopăr, avînd în acordeonistul Ion Bib­eanu un vir­tual profesionist. Calopărul a oferit, în același timp, o frumoasă sur­priză prin­­ formația de dansatori compusă, în exclusivitate, din bătrîni a căror vîrstă trece de 60 de ani. Mențiuni speciale se cuvin „solistului“ dansator Marin Albu, în vîrstă de 73 de ani. De la Grigiova, pe lingă solista de muzică populară Fira Dinulescu, (cu „Intr-un luncă tal nuiele", „Pornit neică pe colnic“)­, am mai D. RADU­­ M. LOCUSTEANU (Continuare în pag. a m-a) Cei mai tineri călușari din concurs : elevii din Drănic MARȚI 26 IANUARIE 1971 ANUL XXVII NR. 8051­4 PAGINI 8# BANI Ședința Consiliului de Stat în ziua de 25 ianuarie a.c., a avut loc la Palatul Republicii ședința Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consi­liului de Stat. In afara membrilor Consiliu­lui de Stat, la ședință au parti­cipat ca invitați tovarășul Iosif Banc, vicepreședinte al Consi­liului de Miniștri, miniștri, conducători ai altor organe centrale de stat și președinți ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naționale, lui Din împuternicirea Consiliu­de Miniștri, tovarășul Corneliu Mănescu, ministrul a­­facerilor externe, a prezentat spre adoptare proiectul de de­cret pentru ratificarea Trata­tului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, semnat la București, la 12 no­iembrie 1970, precum și proiec­tul de decret pentru ratifica­rea Tratatului de prietenie, co­laborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă Ro­mânia și Republica Populară Bulgaria, semnat la Sofia, la 19 noiembrie 1970. Tovarășul Mihai Dalea, pre­ședintele Comisiei pentru poli­tică externă a Marii Adunări Naționale, a prezentat rapoar­tele comune ale comisiilor pen­tru politică externă, pentru problemele de apărare și juri­dică ale Marii Adunări Națio­nale, care au dezbătut și au avizat favorabil aceste proiecte de decrete, primite spre exa­minare din partea Consiliului de Stat. A luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, pre­ședintele Consiliului de Stat. „După cum este cunoscut — a spus președintele Consiliului de Stat — Tratatul de priete­nie, colaborare și asistență mu­tuală dintre Republica Socia­listă România și Republica Populară Polonă, semnat la 12 noiembrie 1970, este rezultatul relațiilor bune dintre România și Polonia, al faptului că între țările noastre există vechi le­gături de prietenie și colabo­rare care, în anii socialismului, au cunoscut o dezvoltare pu­ternică. Tratatul nu face decit să consemneze această realita­te, creînd baza juridică pentru dezvoltarea în continuare a re­lațiilor de colaborare și priete­nie dintre România și Polonia. De asemenea, Tratatul de prietenie, colaborare și asisten­ță mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria oglindește relațiile de bună vecinătate și de colaborare îndelungată din­tre țările noastre. Această co­laborare și prietenie s-a do­vedit întotdeauna trainică : ea s-a manifestat în lupta comună pentru scuturarea jugului stă­­pînirii străine, pentru indepen­dență națională și socială, în anii construcției socialiste prie­tenia și colaborarea dintre Ro­mânia și Bulgaria se dezvoltă pe o treaptă nouă și putem spune că relațiile de astăzi sunt deosebit de cordiale și ami­cale. Ele se bazează pe dorința comună de a contribui la ci­mentarea legăturilor toate statele din Balcani, dintre­ la transformarea acestei părți a lumii într-o zonă a păcii și colaborării. Ambele tratate, atît cel cu Polonia, cit și cel cu Bulgaria, sunt rezultatul politicii consec­vente a partidului și guvernu­lui României socialiste de dezvoltare a relațiilor de cola­borare și cooperare cu toate statele socialiste ; noi vedem în întărirea colaborării și coo­perării multilaterale cu toate țările socialiste baza trainică a asigurării progresului fiecă­rui stat socialist, a întăririi e­­conomice și ridicării bunăstării fiecărui popor, a dezvoltării in­dependente a fiecărei națiuni socialiste și, totodată, temelia consolidării necontenite a în­tregului sistem socialist mon­dial. Ratificarea acestor tratate de către Consiliul de Stat axea­ză pe baze trainice, pentru încă o perioadă de 20 de ani, rela­țiile dintre România, pe de o parte și Polonia și Bulgaria pe de altă parte , avem convinge­rea că aceasta contribuie la cauza asigurării securității în Europa, la dezvoltarea colabo­rării și prieteniei între toate statele lumii. Iată de ce propun Consiliului de Stat să aprobe în unanimi­tate și să ratifice aceste Tra­tate“. Consiliul de Stat a adoptat in unanimitate decretul privind ratificarea Tratatului de prie­tenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socia­listă România și Republica Populară Polonă, precum și de­cretul privind ratificarea Tra­tatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Re­publica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria. In continuare, Consiliul de Stat a adoptat, pe baza dezba­terii proiectelor respective, ur­mătoarele decrete : decretul privind autorizarea și funcțio­narea România în Republica Socialistă a reprezentanțelor firmelor comerciale și organiza­țiilor economice străine ; de­cretul privind înființarea, or­ganizarea și funcționarea Mi­nisterului Agriculturii, Indus­triei Alimentare, Silviculturii și Apelor , decretul pentru mo­dificarea Decretului nr. 210/1960 privind regimul mijloacelor de plată străine, metalelor prețioa­se și pietrelor prețioase, pre­cum și decretul pentru modifi­carea Legii nr. 16/1968 privind înființarea, organizarea și func­ționarea Băn­cii Române de Comerț Exterior. Consiliul de Stat a ratificat Acordul cu privire la salvarea astronauți­­lor, reîntoarcerea astronauților și restituirea obiectelor lansate în spațiul extraatmosferic, precum și Acordul comercial dintre Republica Socialistă Ro­mânia și Republica Volta Supe­rioară. Toate decretele adoptate au fost in prealabil examinate și avizate favorabil de comi­siile permanente de speciali­tate ale Marii Adunări Națio­nale. Consiliul de Stat a rezolvat apoi lucrări curente. Cu prilejul sărbătoririi zilei Unirii, elevi din școlile municipiului Craiova au depus coroane de flori la sta­­tuia lui A.I. Cuza. Apoi, o fanfară a intonat Hora Unirii Ancheta noastră Aria de afirmare și rolul consiliilor intercooperatiste în materializarea noilor măsuri inițiate de partid­­.­ Pe agenda de lucru a consiliilor intercooperatiste : 1. Zonarea culturilor. In funcție de condițiile pedo­climatice și economice ale cooperativelor. 2. Specializarea producției cooperativelor agricole, iar în cadrul acestora, a muncii fermelor, brigăzilor și echi­pelor. 3. Organizarea de ferme intercooperatiste specializate în creșterea și îngrășarea porcilor, bovinelor, păsărilor, în legumicultura, pomicultură și viticultură prin reunirea mij­loacelor și forțelor mai multor cooperative. 4. Asigurarea folosirii cit mai judicioase a tractoarelor și mașinilor agricole ale S. M. A. precum și a mijloacelor tehnice ale cooperativelor. 5. Utilizarea rațională a specialiștilor din cooperative. 6. Realizarea unor lucrări de investiții de interes co­mun. 7. îmbunătățirea aprovizionării tehnico-materiale a coo­perativelor. 8. Organizarea unor lucrări de interes comun legate de sistematizarea și gospodărirea satelor. 9. Promovarea întrajutorării cooperativelor, dezvoltarea schimbului de experiență între aceste unități. La această anchetă au participat: ing. Dumitru Constantinescu, președin­tele consiliului intercoope­ratist Argetoaia, președin­te al C.A.P. Salcia, ing. Nicolae Rașcă, președintele consiliului intercooperatist Afumați, președinte al C.A.P. Afumați; Ionel D­oicaru, primarul comunei Argetoaia; ing. Anghel Antonini, președintele con­siliului agricol intercoope­ratist Șimnic, inginer șef la C.A.P. Șimnic ; Hie V. Marinescu, președintele consiliului intercooperatist Coșoveni, președinte al C. A.P. Coșoveni. In județul nostru, acțiunea de organizare a consiliilor in­tercooperatiste, pe baza sarcini­­lor ce decurg din expunerea tova­rășului NICOLAE CEAUȘESCU din 23 noiembrie 1970, s-a în­cheiat. In programele de lu­cru pe care le-au elaborat o dată cu constituirea lor, cele 37 de consilii intercooperatiste din județ și-au propus realiza­rea unei largi cooperări și spe­cializări care să asigure unirea în comun a forțelor mai mul­tor cooperative, folosirea rațio­nală a pămîntului, a fonduri­lor de investiții, a mijloacelor mecanice, a specialiștilor, a în­tregii forțe de muncă pentru creșterea continuă a producției, a avutului obștesc și a venitu­rilor cooperatorilor. Consiliile intercooperatiste sunt alcătuite de reprezentanții conducerii cooperativelor, specialiști din cadrul acestora, directorii sta. A. FRIGIOIU (Continuare în pag. a III-a)\ | • PRIMUL LOT DE A­­PARATAJE LIVRATE LA EXPORT Pe poarta Uzinei „Electro­putere“ — Craiova a ieșit pri­mul lot din gama produselor care se vor expedia în acest an pe baza contractelor În­cheiate cu beneficiarii ex­terni. S-au expediat, dintr-o comandă de 300 bucăți plani­ficate pe anul 1971, un nu­măr de 10 posturi de transfer, mare de 200 kVA pentru U.R.S.S. In secția de expediție a fa­bricii aparataj se pregătesc pentru a fi expediate alte ci­­teva seci de astfel de produ­­se.­ ­ BRIGAZI ȘTIINȚIFICE LA SATE Brigăzile științifice ale Co­mitetului județean pentru cul­tură și artă s-au deplasat du­minică în localitățile Coșo­veni, Leu, Puțuri, Castranova, Apele Vii, Celaru, Marotinu, Zvorsca, Amărăștii de Sus, Dobrotești, Amărăștii de Jos, Daneți. In prezența unui nu­­meros­ auditoriu, oaspeții s-aui referit la cele mai actuale probleme de politică internă și externă a partidului și statului nostru, la cele mai noi cuce­riri di­n științele medicale, tehnice și astronomice, la di­verse probleme juridice.­ ­ PENTRU AMATORII DE TURISM ȘI FOTBAL Agenția județeană de turism Dolj organizează două intere­sante excursii, la prețuri a­­vantajoase, pe itinerariile Craiova — Timișoara — Bel­grad — Niș — Sofia — Tir­­novo — Russe —­ București — Craiova, cu o durată de șapte zile. In perioada 21—27 martie a.c. costul excursiei va fi de 1227 lei, iar în perioada 1—7 mai, costul va fi de 1338 lei. Pentru amatorii de fotbal, a­­ceeași agenție precizează că in vederea întilnirilor de la Sofia dintre Bulgaria și România, la 28 martie a.c., se organizează o excursie în perioada 27—2!8 martie a.c., cu autocarul, din București cu prețul de 380 lei , în vederea meciului din cadrul Cupei Europei, dintre, Cehoslo­vacia și România, la 16 mlai a.c., excursia va fi organizată intre 14 și 18 mai. Plecarea in această excursie se va­ face cu trenul, din București. Preț in­formativ : 980 lei. înscrierile se fac cu 60 de zile înaintea ple­cării.

Next