Inainte, februarie 1971 (Anul 28, nr. 8057-8080)

1971-02-25 / nr. 8077

Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Consfătuirea de loc centralelor industriale și ai celorlalte unități cu statut de centrală Stimați tovarăși. Aș dori să încep prin a a­­dresa tuturor participanților la această consfătuire de lucru un salut din partea Comite­tului Central al partidului. (Aplauze puternice, prelungite). La consfătuire participă ca­dre de conducere ale unităților economice cu statut de centrală, directori ai unor institute de cercetare, conducerile ministe­relor, secretarii cu probleme­le economice de la comitetele județene și alți activiști de partid, de sindicat și de stat. Prin caracterul său, consfătui­rea reprezintă un adevărat forum de dezbatere largă a celor mai importante proble­me ale activității economice din țara noastră. In discuțiile care au avut loc la ministere, cit și în plenul consfătuirii, s-a relevat juste­țea hotărîrilor Conferinței Na­ționale a partidului privind îmbunătățirea organizării și conducerii activității economice. Deși centralele industriale își desfășoară activitatea doar de un an și jumătate, putem spu­ne că ele și-au dovedit pe deplin eficiența. In timpul lucrărilor consfă­tuirii s-au subliniat pe larg aspectele pozitive și, în același timp, s-au adus unele cri­tici îndreptățite, atît cu privire la organizarea centralelor, cit și în legătură cu metodele și stilul lor de lucru. Au­ fost formulate multe propuneri privind sporirea drepturilor centralelor, îndeosebi în ce pri­vește problemele de finanțare. Nu însă în aceeași măsură to­varășii care au luat cuvîntul s-au preocupat de unele defi­ciențe din activitatea proprie, de felul cum trebuie acționat pentru a spori eficiența acti­vității unităților noastre nomice. Din acest punct eca­de vedere, aș putea spune că dez­baterile din consfătuirea noas­tră au avut un anumit minus. De asemenea, în cadrul con­sfătuirii au fost făcute o se­rie de critici și propuneri — în cea mai mare parte juste — cu privire la proiectele de legi supuse discuțiilor. Putem a­­precia deci că dezbaterile s-au desfășurat într-un spirit de lucru ; ele au oglindit crește­rea nivelului general al cadre­lor noastre din economie, com­petența profesională și înaltul lor spirit de răspundere pentru bunul mers al întregii activi­tăți economice. Problemele ridicate în con­sfătuire vor trebui să fie ana­lizate temeinic, ținîndu-se sea­ma de ele atît la definitivarea proiectelor de legi, cît și stabilirea măsurilor de îmbu­na­nătățire în continuare a orga­nizării, planificării și condu­cerii activității economice. Consfătuirea noastră are loc într-o perioadă deosebit de importantă pentru dezvoltarea economică și social-culturală a țării, marcată prin încheierea cu succes a cincinalului 1966— 1970 și trecerea la realizarea noului plan de cinci ani. După cum cunoașteți cu toții, pre­vederile cincinalului trecut au fost îndeplinite cu succes. Pro­ducția industrială a continuat să se dezvolte în ritmuri înalte, superioare celor prevăzute în plan ; s-au construit și dat în funcțiune numeroase obiective în industrie, agricultură și în celelalte ramuri, s-au obținut noi progrese însemnate în re­partizarea rațională, armonioa­să a forțelor de producție pe întreg teritoriul țării. România a făcut în această perioadă noi pași înainte pe drumul crește­rii forței sale economice, al valorificării tot mai intense a potențialului material și uman. Ca urmare a rezultatelor ob­ținute în dezvoltarea producției, în mai buna gospodărire a re­surselor țării, venitul național a crescut într-un ritm mediu de 7,7 la sută. Pe această bază au fost luate importante mă­suri privind creșterea nivelului de trai al populației : au sporit veniturile tuturor oamenilor muncii de la orașe și sate, au fost majorate în această pe­rioadă toate categoriile de sa­larii și îndeosebi salariile mici, au crescut pensiile și alocațiile pentru copii, s-a realizat un important program de construc­ții de locuințe. Toate aceste realizări au fost posibile datorită muncii pline de abnegație desfășurate de întregul popor pentru înfăptui­rea politicii partidului privind dezvoltarea economică și socia­lă a patriei noastre socialiste. Analizînd aceste rezultate, re­centa plenară a Comitetului Central al partidului a dat o înaltă apreciere muncii desfă­șurate în perioada cincinalului 1966—1970 de clasa noastră muncitoare, de țărănime, inte­lectualitate, de toți oamenii muncii și le-a adresat tuturor calde felicitări pentru succesele obținute. Cincinalul care a trecut a însemnat totodată pentru țara noastră perioada aplicării unor importante măsuri menite să asigure o îmbunătățire a orga­nizării și conducerii economiei, a întregii vieți sociale. “s-au creat condiții pentru apropie­rea conducerii de activitatea concretă, pentru rezolvarea mai operativă a problemelor pro­ducției și vieții social-culturale. In cadrul acestor măsuri, sta­bilite pe baza hotărîrilor Con­ferinței Naționale a partidului, se numără și crearea centrale­lor industriale, care a însem­nat un pas important pe ca­lea perfecționării conducerii și planificării activității econo­mice. O deosebită importanță avut crearea consiliilor de ad­­­ministrație și a comitetelor de direcție, instituționalizarea a­­dunărilor generale ale salaria­ților, care au contribuit la pro­movarea largă a principiului conducerii colective, la atrage­rea mai intensă a maselor de oameni ai muncii la organiza­rea și conducerea producției, la adîncirea democratismului socialist în economie și in în­treaga viață socială, îmbunătățirea muncii de pla­nificare, dezvoltarea relațiilor contractuale din economie, or­ganizarea mai bună a activită­ții de investiții, perfecționarea comerțului exterior și a siste­mului financiar și de credit, îm­bunătățirea cadrului legislativ al activității economice și alte măsuri luate în această peri­oadă au creat condiții ca cen­tralele industriale să se afirme tot mai mult ca organisme prin­cipale în viața economică a ță­rii, în înfăptuirea politicii parti­dului și statului în acest dome­niu hotărîtor pentru progresul întregii noastre societăți. Tovarăși, Doresc să mă refer, în conti­nuare, iar cîteva probleme pe care le consider mai importante. In primul rînd, în legătură cu organizarea și funcționarea cen­tralelor și a celorlalte unități cu statut de centrală. Putem spu­ne că activitatea desfășurată de aceste unități în cursul anu­­lui 1970 a demonstrat că mo­dul de organizare a producției pe care l-am adoptat corespun­de pe deplin stadiului actual de dezvoltare a economiei noastre socialiste. Ținînd seama de cerințele pe care le ridică desfășurarea re­voluției tehnico-științifice con­temporane, de procesul intens de dezvoltare și diversificare a economiei noastre, a apărut ca o necesitate obiectivă concen­trarea producției în unități mari în stare să asigure o conducere superioară din toate punctele de vedere a activității economice. Faptele demonstrează că era greu să se asigure o bună con­ducere a producției materiale, perfecționarea proceselor de muncă și, în general, dezvolta­rea forțelor de producție ale so­cietății noastre socialiste men­­ținîndu-se un număr mare de unități dispersate ; aceasta pre­supunea atît risipirea cadrelor — care constituie problema cea mai importantă — cît și disper­sarea mijloacelor economice, fi­nanciare. De altfel, rezultatele pozitive obținute de centralele industriale, contribuția pe care ele au adus-o la realizarea pla­nului de dezvoltare a economiei naționale vin să adeverească pe deplin ceea ce am spus mai înainte. Consider pozitiv faptul că majoritatea centralelor s-au constituit pe baza conducerilor unor întreprinderi existente. De altfel, așa cum s-a arătat aici, aceste unități au obținut și ce­­le mai­ bune rezultate. După cum se știe, la adopta­rea hotărîrii privind organiza­rea centralelor industriale s-a pornit de la ideea ca ele să de­vină unități de producție și nu organisme de coordonare. Este vorba, deci, de unirea, de con­centrarea producției la unități mari și nu de crearea unor or­ganisme de îndrumare, lăsîn­­du-se însă ca activitatea de producție să se desfășoare mai departe în vechea formă. Se pare însă că nu toate centrale­le — și nici chiar toate minis­terele — au înțeles acest lu­cru. Mai există unele centrale ce funcționează mai mult ca or­ganisme de coordonare și care, în mare parte, nu fac decît să reediteze, cu mici modificări, activitatea fostelor direcții ge­nerale din ministere. Desigur, trebuie să avem în vedere diversitatea mare a sec­toarelor economiei noastre, deci și a formelor organizatorice ; dar această diversitate nu tre­buie să ducă la concluzia că trebuie să adoptăm principii deosebite în organizarea aces­tor unități economice. Putem să avem forme organizatorice foar­te diverse, structuri sau orga­nigrame foarte diferite — și în această privință sînt de acord să lăsăm o libertate desăvîrși­­tă ministerelor, centralelor și organizațiilor economice cu sta­tut de centrală , dar toate tre­buie să se încadreze în spiritul general de care am vorbit, să devină unități economice inte­grate care răspund de condu­cerea întregii activități de pro­ducție, cu tot ce implică aceas­ta pentru unitățile respective. De asemenea, diversitatea de organizare, corespunzătoare spe­cificului fiecărui sector și fiecă­rei ramuri de activitate, nu tre­buie să transforme aceste uni­tăți în mini ministere — așa cum s-a întîmplat cu unele cen­trale. Există centrale industria­le care, pe lîngă faptul că au o organizare și atribuțiuni ase­mănătoare cu cele ale fostelor direcții generale, și-au creat și un aparat numeros, unele de­pășind cu mult personalul unor ministere economice. Acest lu­cru s-a realizat nu pe seama aparatului din minis­tere, pentru că aceasta tot ar fi fost un lucru pozitiv, ci, în special, pe seama cadrelor teh­nice din întreprinderi. Aceasta a dus la slăbirea încadrării în­treprinderilor cu personal de execuție și de conducere producției, ceea ce a avut ur­a­mări negative în acest domeniu. N-aș putea să nu mențio­nez, de asemenea, faptul că în organizarea unităților economice cu statut de centrală nu s-au aplicat pînă la capăt, hotărîri­­le de partid și de stat privind trimiterea spre producție cadrelor din ministere. Fiecare­­ minister a căutat să procedeze în așa fel încît, pînă la urmă, toți oamenii, cu mici excepții, să rămînă în București. Din toate așa-zisele reduceri de personal care s-au realizat în ce privește aparatul ministere­lor, nici 10 la sută nu au mers în unitățile de producția în provincie, deși știm cu toți că astăzi aproape 85 la sută din producția țării se realizează acolo, nu în București. Insist asupra acestor aspecte pentru că trebuie să le avem în ve­dere la definitivarea măsurilor pe care urmează să le luăm în continuare în scopul asigurării cu cadre corespunzătoare a unităților productive. Pe bună dreptate au arătat aici mai mulți tovarăși că s-a observat o oarecare încetinea­lă în preluarea de către cen­trale a activităților pe care a­­cestea trebuiau să le îndepli­nească. Desigur, cauzele pot fi mai multe. Sîntem la Înce­put și, ca atare, a fost nevoie ca lucrurile să mai fie clarifi­cate , dar se pare că a existat și o oarecare reținere, în pri­mul rînd din partea centrale­lor. Acestea nu s-au dovedit destul de hotărîte în a prelua cît mai operativ atribuțiunile ce li s-au încredințat și trece la realizarea tuturor sar­a­cinilor ce le reveneau. Această reținere este legată, desigur, și de faptul că noua formă de organizare implică o creștere serioasă a răspunderilor cadre­lor respective ; am întîlnit ca­zuri cîmd unii tovarăși aveau părerea că centralele nu tre­buie să preia, totuși, prea multe atribuțiuni și sarcini de la ministere. _existe.ț refugrL.și­te „mi­nistere — firește din alte mo­tive. In parte, asemenea rețineri s-au născut dintr-o oarecare ne­încredere în posibilitățile noi­lor organisme economice de a soluționa corespunzător proble­mele conducerii și organizării producției; ele au pornit însă și dintr-o anumită teamă a a­­paratului central că dacă se vor trece prea multe atribuțiuni la centrale se va vedea că nu se justifică menținerea unui perso­nal atît de numeros la ministe­re și că va fi necesar să se meargă mai ferm pe linia de­plasării de sus în jos a cadrelor și a forțelor noastre, a îndrep­tării lor spre procesul de pro­ducție, acolo unde se hotărăște pînă la­ urmă buna calitate a produselor. Cred însă că am a­­juns acum în situația de a depăși aceste rețineri. Consfătuirea de astăzi ne-a dat posibilitatea să clarificăm o serie de probleme în această privință și va tre­bui să trecem cu hotărîre la realizarea, într-un timp cît mai scurt și în condiții cît mai bu­ne, a sarcinilor puse de condu­cerea de partid și de stat în a­­cest domeniu. (Continuare în pag. a III-a) Sub arborele albastru Scriitorul Călin Gruia — pă­rintele atâtor cărți pentru cei mici și pentru cei mari, deopo­trivă, s-a întîlnit cu cititori craioveni unii sub arborele albastru al poeziei și al priete­niei de nedesfăcut. In tot locul, în sala cinematografului „Patria“, la calda cameră a pionierilor li­ceului „Nicolae Bălcescu“, în la­boratorul școlii generale nr. 23, în tot locul în care a răspuns in­­vitațiilor atîtor admiratori, fost înconjurat de cei care i-au a fost dintotdeauna dragi și, din­­totdeauna, le-a bucurat copilăria. L-au înconjurat fete cu păr de aur, Miron și Sorina, Iliev, Petri­­că cel ce ades cuvîntează cu lu­ceafărul de seară, Căliman din pădurea ciutelor, Margareta și Andrei abia întorși de la jocul ,,de-a visele“, Siminoc cel drept, Dor călător, Ioana — zîna flori­lor, au­tea și au­tea fetițe de lumină și copii semeți ca bradul cel fermecat, harnici Sprintetoare, neîntrecutul Mugurel și... atîția și atîția alți copii craioveni pe care și-i va aduce mereu în a­­mintire și le duce visele și vre­rile în albastrul călimării. La aceste întâlniri cu mii de purtători de cravate roșii s-a fă­cut demonstrația deplină a sîr­­guinței, pasiunii și înțelepciunii cu care copiii noștri citesc cărțile bune, care le farmecă și le înari­pează copilăria. Așa cum atît de bine a spus profesorul Han­ton Stoiculescu, președintele Consiliului județean al organiza­ției pionierilor, în deschiderea tumultuoasei adunări din sala ci­nematografului „Patria“, „cărțile scriitorului oaspe i-a purtat totdeauna pe copii în cutreierul întremător pe drumul care spune povești, pe aripile fanteziei, in Țara de lună sau în Țara de stele, spre ajungerile minunate cind copiii vor da, spre folosul țării, întreaga măsură de abnegație și împlinire". Cele mai bine de 20 de cărți ale scriitorului au fost comentate și prețuite deplin de judecători care nu știu să fie complezenți, tot așa cum, în cursul acestor întîlniri, s-au făcut dese referiri la sutele de scenarii și povești radiofonice, la filmul Inspirat după povestirea despre Măriuca și la tot ceea ce-l păstrează pe Călin Gruia printre prietenii cei mai iubiți ai copiilor. Copii cu licăr jucăuș în ochi, ca Mitică Dondonel, Marius Cetățeanu, Letiția Drăghici, Deana Călin, Luminița Ochișor, Dana Rădu­­lescu, Emma Bejan, Petre Bosan, Stela Ion­escu și... patru­zeci alții au vorbit cu Incintare despre cărțile citite, l-au descusut pe sfătosul lor povestitor, voind să nu rămînă nimic neștiut, ne­înțeles. Cel mai mult s-a vorbit despre Măriuca, eroina intrată in legendă, ale cărei fapte puse în slujba patriei le-au încălzit și le-au înfiorat inimile. „Cărțile — spunea într-un inimos cuvînt de omagiu profesoara Viorica Ioviții — sînt­ume pline de amintiri Parafrazînd această metaforă lui Nicolae Iorga, pot spune că s întâlnirea noastră, atît de vi­brantă, cu un mare scriitor și un luminos om ca scriitorul Călin Gruia, rămine o carte vie și o urnă în care ne-am adunat ini­mile". încărcat de emoțiile atîtor cli­pe înduioșătoare, scriitorul Călin Gruia s-a întreținut îndelung cu copiii, i-a cunoscut, le-a primit omagiile. AL. DI ANU * Consfătuirea pe țară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat în Capitală au început miercuri dimineața lucrările primei Consfătuiri pe țară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat. Consfătuirea se înscrie pe li­nia promovată de conducerea partidului și statului de a or­ganiza periodic consultarea lar­gă a lucrătorilor și specialiș­tilor din diferite sectoare ale economiei naționale, în legătu­ră cu activitatea desfășurată și căile prin care pot fi puse în valoare, cît mai chibzuit și de­plin, rezervele de creștere a producției și a eficienței eco­nomice. , La lucrările Consfătuirii par­ticipă aproape 2 600 de dele­gați — muncitori, tehnicieni, ingineri agronomi și zooteh­­niști, medici veterinari și eco­nomiști din întreprinderile a­­gricole de stat — precum și numeroși invitați i activiști de partid, reprezentanți ai minis­terelor și instituțiilor centrale, oameni de știință din institu­tele de cercetări și din învă­­țămîntul superior agricol. Prima zi a lucrărilor Con­sfătuirii a fost consacrată dez­baterii pe secții de specialitate! culturi de cîmp | legume și cartofi i pomicultură | viticul­tură ; vaci pentru lapte , taurine pentru carne, ovine , porcine ; păsări și animale mici. De asemenea, s-au purtat discuții pe marginea actorii mai moderne tehnologii și forme de organi­zare a producției și a muncii care pot contribui la sporirea continuă și substanțială a a­­portului întreprinderilor agri­cole de stat, la dezvoltarea e­­conomiei noastre naționale. In cursul zilei de joi, lucră­rile Consfătuirii se vor desfă­șura în plen, urmînd a fi pre­zentate concluziile dezbaterilor din secțiile de specialitate și a se stabili măsuri pentru perfec­ționarea activității viitoare, in spiritul directivelor adoptate de partid în vederea ridicării agri­culturii noastre socialiste pe trepte noi de progres. (Agerpres) Din „Comunicatul cu privi­re la îndeplinirea planului de dezvoltare economico-socială a­l Republicii Socialiste România în perioada 1966—1970“. g CITIȚI ÎN PAGINA a II-a REZOLUȚIA Congresului al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist JEBREI IBRIHAIMI curier cotidian OASPEȚI COREENI LA CRAIOVA 9 Ipri, au sosit la Craiova membrii delegației parti­cipante la Congresul al IX-lea al U.T.C. din partea­ Uniu­nii Tineretului Muncitoresc Socialist din R.P.D. Coreea­nă. Delegația este condusă de tovarășa Kim Geueng Syk, vicepreședintă a C.C. al U.T.M.S. din R.P.D. Coreeană. Oaspeții coreeni a­u participat la un tur al orașului Craiova, după care au avut o întîlnire cu secretariatul Comitetului județean Dolj al U.T.C. In decursul întîlnirii s-a desfășurat un rodnic schimb de păreri în probleme privind organizarea și activitatea tineretului din cele două țări prietene. In cursul zilei de astăzi, delegația va face o vizită la fabrica de confecții din Craiova. SPOREȘTE PARCUL DE LOCOMOTIVE .LA DEPOUL DE LOCO­MOTIVE CRAIOVA a fost în­registrată, în aceste zile, cea de-a 133-a locomotivă Diesel electrică — realizată de către constructorii craioveni de la Uzina „E­lectroputere". După cum ne relatează co­respondentul C. Moțoc, parcul inventar al Regionalei de căi ferate Craiova este compus în prezent din locomotive Diesel-electrice de 2100 cp., locomotive și locomotive Diesel-hidraulice electrice de 51Q0 kW. O NOUA unitate DE MAROCHINARIE • IN VEDEREA SATISFA­CERII cerințelor cetățenilor, U.J.C.M. Dolj se preocupă de lărgirea în continuare a rețelei unităților de deservire. Astfel, în strada România Muncitoare nr. 38 din Craio­va, cooperativa „Pirul” a deschis o unitate de maro­­chinărie ce primește comenzi pentru serviete, poșete, cure­le de mînă pentru ceasuri, diferite reparații la obiecte de marochinărie. D. BURLAC­U, coresp. ÎN AȘTEPTAREA TIMPULUI PRIELNIC • ÎNTREGUL UTILAJ A­­GRICOL cu care este dotată secția de mecanizare ce de­servește C.A.P. din Basarabi este pus în perfectă stare de funcționare. Folosind cu price­pere timpul bun de lucru, me­­canizatorii Gheorghe Dîrman, Aristide Petrescu, Petre Bă­­zăvan, George Dincă, Con­stantin Zglimbea, Marin Cio­­banu, Constantin Burcea și Ion Pîrvu, cu ajutorul me­canicului de întreținere Con­stantin Popa, au reparat și revizuit în primul rînd ma­șinile ce vor fi folosite in campania de primăvară. Po­trivit afirmațiilor șefului sec­ției, Ion Colcea, în toate cele șapte grape prezent cu discuri, 19 grape stelate, trei semănători S.P.C. ș.a. sunt gata de start. TEATRUL NAȚIONAL­­ DIN IAȘI: „CONVERTIREA CĂPITANULUI BRESSBOND” ■ • In cursul zilei de B IERI, Teatrul Național din­­ Iași, aflat în turneu, a pre­­­­zentat la Craiova două spec­­­­tacole (orele 16, 20) cu piesa : „Convertirea căpitanului Bres- B­ebond“ de G.B. Shaw. Regia B și scenografia aparțin Mariei- B­rel Sadova. In cadrul specta­­­­colului, care s-a un frumos succes, bucurat de B s-au re­­­­marcat actorii Teofil Vîlcu, I­­on Lascăr, Ion Schiminschi, B Virgil Costin. B B VALORIFICAREA FOLCLORULUI LOCAL q • PIONIERII de la liceul g din Cetate. Împreună cu ca­ g­dreie didactice, au întreprins­­ o largă acțiune de depistare,­­­ păstrare și transmitere a tra­­­­dițiilor în arta cusăturilor­­ populare. Elevii au lucrat și predat­­ școlii 24 de costume naționa­­­­le, cu care vor fi dotate for­­­­mațiile artistice de amatori­­ din localitate, pe B ÎN MECI AMICAL INTERNAȚIONAL DE FOTBAL Universitatea Craiova—Spartak Subotița 3-0 (1-0) Stadionul Tineretului a găzduit ieri prima întîlnire internațională la fotbal a anului. Iugoslavii au prezentat o echipă masivă, cu o pregătire fizică deosebită, și au pus la început accentul pe apărare, Invitînd, implicit, pe craioveni la atac. In aceste condiții au apărut și ocaziile de gol, dar Oblemenco și Țara lungă au ratat, In min 5 și 19, deschiderea scorului. Treptat însă oaspeții echilibrează jocul. In min 35 Insă scorul se deschi­de : Nică cîștigă duelul cu Bu­­danovic și din marginea careului șutează puternic în colțul lung al porții. In min. 63 scorul se modifică iarăși : Oblemenco își dispută în careu un balon aerian cu porta­rul Zad­anovici, mingea ajunge la Țarălungă, care înscrie plasat, la semiînălțime, cu tot efortul fundașului Terzic Instalat pe linia porții. Presiunea craiovenilor continuă, și In mln 88 se înscrie ultimul gol . Țară lungă execută o lovi­tură liberă lateral din marginea careului, portarul Zadanovici nu poate reține iar Oblemenco atent­­pe fază înscrie de aproape. Este o victorie meritată pentru care toți jucătorii s-au dăruit în totalitate. ȘTEFAN GURGUI, coresp.

Next