Inainte, februarie 1971 (Anul 28, nr. 8057-8080)
1971-02-25 / nr. 8077
Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Consfătuirea de loc centralelor industriale și ai celorlalte unități cu statut de centrală Stimați tovarăși. Aș dori să încep prin a adresa tuturor participanților la această consfătuire de lucru un salut din partea Comitetului Central al partidului. (Aplauze puternice, prelungite). La consfătuire participă cadre de conducere ale unităților economice cu statut de centrală, directori ai unor institute de cercetare, conducerile ministerelor, secretarii cu problemele economice de la comitetele județene și alți activiști de partid, de sindicat și de stat. Prin caracterul său, consfătuirea reprezintă un adevărat forum de dezbatere largă a celor mai importante probleme ale activității economice din țara noastră. In discuțiile care au avut loc la ministere, cit și în plenul consfătuirii, s-a relevat justețea hotărîrilor Conferinței Naționale a partidului privind îmbunătățirea organizării și conducerii activității economice. Deși centralele industriale își desfășoară activitatea doar de un an și jumătate, putem spune că ele și-au dovedit pe deplin eficiența. In timpul lucrărilor consfătuirii s-au subliniat pe larg aspectele pozitive și, în același timp, s-au adus unele critici îndreptățite, atît cu privire la organizarea centralelor, cit și în legătură cu metodele și stilul lor de lucru. Au fost formulate multe propuneri privind sporirea drepturilor centralelor, îndeosebi în ce privește problemele de finanțare. Nu însă în aceeași măsură tovarășii care au luat cuvîntul s-au preocupat de unele deficiențe din activitatea proprie, de felul cum trebuie acționat pentru a spori eficiența activității unităților noastre nomice. Din acest punct ecade vedere, aș putea spune că dezbaterile din consfătuirea noastră au avut un anumit minus. De asemenea, în cadrul consfătuirii au fost făcute o serie de critici și propuneri — în cea mai mare parte juste — cu privire la proiectele de legi supuse discuțiilor. Putem aprecia deci că dezbaterile s-au desfășurat într-un spirit de lucru ; ele au oglindit creșterea nivelului general al cadrelor noastre din economie, competența profesională și înaltul lor spirit de răspundere pentru bunul mers al întregii activități economice. Problemele ridicate în consfătuire vor trebui să fie analizate temeinic, ținîndu-se seama de ele atît la definitivarea proiectelor de legi, cît și stabilirea măsurilor de îmbunanătățire în continuare a organizării, planificării și conducerii activității economice. Consfătuirea noastră are loc într-o perioadă deosebit de importantă pentru dezvoltarea economică și social-culturală a țării, marcată prin încheierea cu succes a cincinalului 1966— 1970 și trecerea la realizarea noului plan de cinci ani. După cum cunoașteți cu toții, prevederile cincinalului trecut au fost îndeplinite cu succes. Producția industrială a continuat să se dezvolte în ritmuri înalte, superioare celor prevăzute în plan ; s-au construit și dat în funcțiune numeroase obiective în industrie, agricultură și în celelalte ramuri, s-au obținut noi progrese însemnate în repartizarea rațională, armonioasă a forțelor de producție pe întreg teritoriul țării. România a făcut în această perioadă noi pași înainte pe drumul creșterii forței sale economice, al valorificării tot mai intense a potențialului material și uman. Ca urmare a rezultatelor obținute în dezvoltarea producției, în mai buna gospodărire a resurselor țării, venitul național a crescut într-un ritm mediu de 7,7 la sută. Pe această bază au fost luate importante măsuri privind creșterea nivelului de trai al populației : au sporit veniturile tuturor oamenilor muncii de la orașe și sate, au fost majorate în această perioadă toate categoriile de salarii și îndeosebi salariile mici, au crescut pensiile și alocațiile pentru copii, s-a realizat un important program de construcții de locuințe. Toate aceste realizări au fost posibile datorită muncii pline de abnegație desfășurate de întregul popor pentru înfăptuirea politicii partidului privind dezvoltarea economică și socială a patriei noastre socialiste. Analizînd aceste rezultate, recenta plenară a Comitetului Central al partidului a dat o înaltă apreciere muncii desfășurate în perioada cincinalului 1966—1970 de clasa noastră muncitoare, de țărănime, intelectualitate, de toți oamenii muncii și le-a adresat tuturor calde felicitări pentru succesele obținute. Cincinalul care a trecut a însemnat totodată pentru țara noastră perioada aplicării unor importante măsuri menite să asigure o îmbunătățire a organizării și conducerii economiei, a întregii vieți sociale. “s-au creat condiții pentru apropierea conducerii de activitatea concretă, pentru rezolvarea mai operativă a problemelor producției și vieții social-culturale. In cadrul acestor măsuri, stabilite pe baza hotărîrilor Conferinței Naționale a partidului, se numără și crearea centralelor industriale, care a însemnat un pas important pe calea perfecționării conducerii și planificării activității economice. O deosebită importanță avut crearea consiliilor de administrație și a comitetelor de direcție, instituționalizarea adunărilor generale ale salariaților, care au contribuit la promovarea largă a principiului conducerii colective, la atragerea mai intensă a maselor de oameni ai muncii la organizarea și conducerea producției, la adîncirea democratismului socialist în economie și in întreaga viață socială, îmbunătățirea muncii de planificare, dezvoltarea relațiilor contractuale din economie, organizarea mai bună a activității de investiții, perfecționarea comerțului exterior și a sistemului financiar și de credit, îmbunătățirea cadrului legislativ al activității economice și alte măsuri luate în această perioadă au creat condiții ca centralele industriale să se afirme tot mai mult ca organisme principale în viața economică a țării, în înfăptuirea politicii partidului și statului în acest domeniu hotărîtor pentru progresul întregii noastre societăți. Tovarăși, Doresc să mă refer, în continuare, iar cîteva probleme pe care le consider mai importante. In primul rînd, în legătură cu organizarea și funcționarea centralelor și a celorlalte unități cu statut de centrală. Putem spune că activitatea desfășurată de aceste unități în cursul anului 1970 a demonstrat că modul de organizare a producției pe care l-am adoptat corespunde pe deplin stadiului actual de dezvoltare a economiei noastre socialiste. Ținînd seama de cerințele pe care le ridică desfășurarea revoluției tehnico-științifice contemporane, de procesul intens de dezvoltare și diversificare a economiei noastre, a apărut ca o necesitate obiectivă concentrarea producției în unități mari în stare să asigure o conducere superioară din toate punctele de vedere a activității economice. Faptele demonstrează că era greu să se asigure o bună conducere a producției materiale, perfecționarea proceselor de muncă și, în general, dezvoltarea forțelor de producție ale societății noastre socialiste menținîndu-se un număr mare de unități dispersate ; aceasta presupunea atît risipirea cadrelor — care constituie problema cea mai importantă — cît și dispersarea mijloacelor economice, financiare. De altfel, rezultatele pozitive obținute de centralele industriale, contribuția pe care ele au adus-o la realizarea planului de dezvoltare a economiei naționale vin să adeverească pe deplin ceea ce am spus mai înainte. Consider pozitiv faptul că majoritatea centralelor s-au constituit pe baza conducerilor unor întreprinderi existente. De altfel, așa cum s-a arătat aici, aceste unități au obținut și cele mai bune rezultate. După cum se știe, la adoptarea hotărîrii privind organizarea centralelor industriale s-a pornit de la ideea ca ele să devină unități de producție și nu organisme de coordonare. Este vorba, deci, de unirea, de concentrarea producției la unități mari și nu de crearea unor organisme de îndrumare, lăsîndu-se însă ca activitatea de producție să se desfășoare mai departe în vechea formă. Se pare însă că nu toate centralele — și nici chiar toate ministerele — au înțeles acest lucru. Mai există unele centrale ce funcționează mai mult ca organisme de coordonare și care, în mare parte, nu fac decît să reediteze, cu mici modificări, activitatea fostelor direcții generale din ministere. Desigur, trebuie să avem în vedere diversitatea mare a sectoarelor economiei noastre, deci și a formelor organizatorice ; dar această diversitate nu trebuie să ducă la concluzia că trebuie să adoptăm principii deosebite în organizarea acestor unități economice. Putem să avem forme organizatorice foarte diverse, structuri sau organigrame foarte diferite — și în această privință sînt de acord să lăsăm o libertate desăvîrșită ministerelor, centralelor și organizațiilor economice cu statut de centrală , dar toate trebuie să se încadreze în spiritul general de care am vorbit, să devină unități economice integrate care răspund de conducerea întregii activități de producție, cu tot ce implică aceasta pentru unitățile respective. De asemenea, diversitatea de organizare, corespunzătoare specificului fiecărui sector și fiecărei ramuri de activitate, nu trebuie să transforme aceste unități în mini ministere — așa cum s-a întîmplat cu unele centrale. Există centrale industriale care, pe lîngă faptul că au o organizare și atribuțiuni asemănătoare cu cele ale fostelor direcții generale, și-au creat și un aparat numeros, unele depășind cu mult personalul unor ministere economice. Acest lucru s-a realizat nu pe seama aparatului din ministere, pentru că aceasta tot ar fi fost un lucru pozitiv, ci, în special, pe seama cadrelor tehnice din întreprinderi. Aceasta a dus la slăbirea încadrării întreprinderilor cu personal de execuție și de conducere producției, ceea ce a avut uramări negative în acest domeniu. N-aș putea să nu menționez, de asemenea, faptul că în organizarea unităților economice cu statut de centrală nu s-au aplicat pînă la capăt, hotărîrile de partid și de stat privind trimiterea spre producție cadrelor din ministere. Fiecare minister a căutat să procedeze în așa fel încît, pînă la urmă, toți oamenii, cu mici excepții, să rămînă în București. Din toate așa-zisele reduceri de personal care s-au realizat în ce privește aparatul ministerelor, nici 10 la sută nu au mers în unitățile de producția în provincie, deși știm cu toți că astăzi aproape 85 la sută din producția țării se realizează acolo, nu în București. Insist asupra acestor aspecte pentru că trebuie să le avem în vedere la definitivarea măsurilor pe care urmează să le luăm în continuare în scopul asigurării cu cadre corespunzătoare a unităților productive. Pe bună dreptate au arătat aici mai mulți tovarăși că s-a observat o oarecare încetineală în preluarea de către centrale a activităților pe care acestea trebuiau să le îndeplinească. Desigur, cauzele pot fi mai multe. Sîntem la Început și, ca atare, a fost nevoie ca lucrurile să mai fie clarificate , dar se pare că a existat și o oarecare reținere, în primul rînd din partea centralelor. Acestea nu s-au dovedit destul de hotărîte în a prelua cît mai operativ atribuțiunile ce li s-au încredințat și trece la realizarea tuturor saracinilor ce le reveneau. Această reținere este legată, desigur, și de faptul că noua formă de organizare implică o creștere serioasă a răspunderilor cadrelor respective ; am întîlnit cazuri cîmd unii tovarăși aveau părerea că centralele nu trebuie să preia, totuși, prea multe atribuțiuni și sarcini de la ministere. _existe.ț refugrL.șite „ministere — firește din alte motive. In parte, asemenea rețineri s-au născut dintr-o oarecare neîncredere în posibilitățile noilor organisme economice de a soluționa corespunzător problemele conducerii și organizării producției; ele au pornit însă și dintr-o anumită teamă a aparatului central că dacă se vor trece prea multe atribuțiuni la centrale se va vedea că nu se justifică menținerea unui personal atît de numeros la ministere și că va fi necesar să se meargă mai ferm pe linia deplasării de sus în jos a cadrelor și a forțelor noastre, a îndreptării lor spre procesul de producție, acolo unde se hotărăște pînă la urmă buna calitate a produselor. Cred însă că am ajuns acum în situația de a depăși aceste rețineri. Consfătuirea de astăzi ne-a dat posibilitatea să clarificăm o serie de probleme în această privință și va trebui să trecem cu hotărîre la realizarea, într-un timp cît mai scurt și în condiții cît mai bune, a sarcinilor puse de conducerea de partid și de stat în acest domeniu. (Continuare în pag. a III-a) Sub arborele albastru Scriitorul Călin Gruia — părintele atâtor cărți pentru cei mici și pentru cei mari, deopotrivă, s-a întîlnit cu cititori craioveni unii sub arborele albastru al poeziei și al prieteniei de nedesfăcut. In tot locul, în sala cinematografului „Patria“, la calda cameră a pionierilor liceului „Nicolae Bălcescu“, în laboratorul școlii generale nr. 23, în tot locul în care a răspuns invitațiilor atîtor admiratori, fost înconjurat de cei care i-au a fost dintotdeauna dragi și, dintotdeauna, le-a bucurat copilăria. L-au înconjurat fete cu păr de aur, Miron și Sorina, Iliev, Petrică cel ce ades cuvîntează cu luceafărul de seară, Căliman din pădurea ciutelor, Margareta și Andrei abia întorși de la jocul ,,de-a visele“, Siminoc cel drept, Dor călător, Ioana — zîna florilor, autea și autea fetițe de lumină și copii semeți ca bradul cel fermecat, harnici Sprintetoare, neîntrecutul Mugurel și... atîția și atîția alți copii craioveni pe care și-i va aduce mereu în amintire și le duce visele și vrerile în albastrul călimării. La aceste întâlniri cu mii de purtători de cravate roșii s-a făcut demonstrația deplină a sîrguinței, pasiunii și înțelepciunii cu care copiii noștri citesc cărțile bune, care le farmecă și le înaripează copilăria. Așa cum atît de bine a spus profesorul Hanton Stoiculescu, președintele Consiliului județean al organizației pionierilor, în deschiderea tumultuoasei adunări din sala cinematografului „Patria“, „cărțile scriitorului oaspe i-a purtat totdeauna pe copii în cutreierul întremător pe drumul care spune povești, pe aripile fanteziei, in Țara de lună sau în Țara de stele, spre ajungerile minunate cind copiii vor da, spre folosul țării, întreaga măsură de abnegație și împlinire". Cele mai bine de 20 de cărți ale scriitorului au fost comentate și prețuite deplin de judecători care nu știu să fie complezenți, tot așa cum, în cursul acestor întîlniri, s-au făcut dese referiri la sutele de scenarii și povești radiofonice, la filmul Inspirat după povestirea despre Măriuca și la tot ceea ce-l păstrează pe Călin Gruia printre prietenii cei mai iubiți ai copiilor. Copii cu licăr jucăuș în ochi, ca Mitică Dondonel, Marius Cetățeanu, Letiția Drăghici, Deana Călin, Luminița Ochișor, Dana Rădulescu, Emma Bejan, Petre Bosan, Stela Ionescu și... patruzeci alții au vorbit cu Incintare despre cărțile citite, l-au descusut pe sfătosul lor povestitor, voind să nu rămînă nimic neștiut, neînțeles. Cel mai mult s-a vorbit despre Măriuca, eroina intrată in legendă, ale cărei fapte puse în slujba patriei le-au încălzit și le-au înfiorat inimile. „Cărțile — spunea într-un inimos cuvînt de omagiu profesoara Viorica Ioviții — sîntume pline de amintiri Parafrazînd această metaforă lui Nicolae Iorga, pot spune că s întâlnirea noastră, atît de vibrantă, cu un mare scriitor și un luminos om ca scriitorul Călin Gruia, rămine o carte vie și o urnă în care ne-am adunat inimile". încărcat de emoțiile atîtor clipe înduioșătoare, scriitorul Călin Gruia s-a întreținut îndelung cu copiii, i-a cunoscut, le-a primit omagiile. AL. DI ANU * Consfătuirea pe țară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat în Capitală au început miercuri dimineața lucrările primei Consfătuiri pe țară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat. Consfătuirea se înscrie pe linia promovată de conducerea partidului și statului de a organiza periodic consultarea largă a lucrătorilor și specialiștilor din diferite sectoare ale economiei naționale, în legătură cu activitatea desfășurată și căile prin care pot fi puse în valoare, cît mai chibzuit și deplin, rezervele de creștere a producției și a eficienței economice. , La lucrările Consfătuirii participă aproape 2 600 de delegați — muncitori, tehnicieni, ingineri agronomi și zootehniști, medici veterinari și economiști din întreprinderile agricole de stat — precum și numeroși invitați i activiști de partid, reprezentanți ai ministerelor și instituțiilor centrale, oameni de știință din institutele de cercetări și din învățămîntul superior agricol. Prima zi a lucrărilor Consfătuirii a fost consacrată dezbaterii pe secții de specialitate! culturi de cîmp | legume și cartofi i pomicultură | viticultură ; vaci pentru lapte , taurine pentru carne, ovine , porcine ; păsări și animale mici. De asemenea, s-au purtat discuții pe marginea actorii mai moderne tehnologii și forme de organizare a producției și a muncii care pot contribui la sporirea continuă și substanțială a aportului întreprinderilor agricole de stat, la dezvoltarea economiei noastre naționale. In cursul zilei de joi, lucrările Consfătuirii se vor desfășura în plen, urmînd a fi prezentate concluziile dezbaterilor din secțiile de specialitate și a se stabili măsuri pentru perfecționarea activității viitoare, in spiritul directivelor adoptate de partid în vederea ridicării agriculturii noastre socialiste pe trepte noi de progres. (Agerpres) Din „Comunicatul cu privire la îndeplinirea planului de dezvoltare economico-socială al Republicii Socialiste România în perioada 1966—1970“. g CITIȚI ÎN PAGINA a II-a REZOLUȚIA Congresului al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist JEBREI IBRIHAIMI curier cotidian OASPEȚI COREENI LA CRAIOVA 9 Ipri, au sosit la Craiova membrii delegației participante la Congresul al IX-lea al U.T.C. din partea Uniunii Tineretului Muncitoresc Socialist din R.P.D. Coreeană. Delegația este condusă de tovarășa Kim Geueng Syk, vicepreședintă a C.C. al U.T.M.S. din R.P.D. Coreeană. Oaspeții coreeni au participat la un tur al orașului Craiova, după care au avut o întîlnire cu secretariatul Comitetului județean Dolj al U.T.C. In decursul întîlnirii s-a desfășurat un rodnic schimb de păreri în probleme privind organizarea și activitatea tineretului din cele două țări prietene. In cursul zilei de astăzi, delegația va face o vizită la fabrica de confecții din Craiova. SPOREȘTE PARCUL DE LOCOMOTIVE .LA DEPOUL DE LOCOMOTIVE CRAIOVA a fost înregistrată, în aceste zile, cea de-a 133-a locomotivă Diesel electrică — realizată de către constructorii craioveni de la Uzina „Electroputere". După cum ne relatează corespondentul C. Moțoc, parcul inventar al Regionalei de căi ferate Craiova este compus în prezent din locomotive Diesel-electrice de 2100 cp., locomotive și locomotive Diesel-hidraulice electrice de 51Q0 kW. O NOUA unitate DE MAROCHINARIE • IN VEDEREA SATISFACERII cerințelor cetățenilor, U.J.C.M. Dolj se preocupă de lărgirea în continuare a rețelei unităților de deservire. Astfel, în strada România Muncitoare nr. 38 din Craiova, cooperativa „Pirul” a deschis o unitate de marochinărie ce primește comenzi pentru serviete, poșete, curele de mînă pentru ceasuri, diferite reparații la obiecte de marochinărie. D. BURLACU, coresp. ÎN AȘTEPTAREA TIMPULUI PRIELNIC • ÎNTREGUL UTILAJ AGRICOL cu care este dotată secția de mecanizare ce deservește C.A.P. din Basarabi este pus în perfectă stare de funcționare. Folosind cu pricepere timpul bun de lucru, mecanizatorii Gheorghe Dîrman, Aristide Petrescu, Petre Băzăvan, George Dincă, Constantin Zglimbea, Marin Ciobanu, Constantin Burcea și Ion Pîrvu, cu ajutorul mecanicului de întreținere Constantin Popa, au reparat și revizuit în primul rînd mașinile ce vor fi folosite in campania de primăvară. Potrivit afirmațiilor șefului secției, Ion Colcea, în toate cele șapte grape prezent cu discuri, 19 grape stelate, trei semănători S.P.C. ș.a. sunt gata de start. TEATRUL NAȚIONAL DIN IAȘI: „CONVERTIREA CĂPITANULUI BRESSBOND” ■ • In cursul zilei de B IERI, Teatrul Național din Iași, aflat în turneu, a prezentat la Craiova două spectacole (orele 16, 20) cu piesa : „Convertirea căpitanului Bres- Bebond“ de G.B. Shaw. Regia B și scenografia aparțin Mariei- Brel Sadova. In cadrul spectacolului, care s-a un frumos succes, bucurat de B s-au remarcat actorii Teofil Vîlcu, Ion Lascăr, Ion Schiminschi, B Virgil Costin. B B VALORIFICAREA FOLCLORULUI LOCAL q • PIONIERII de la liceul g din Cetate. Împreună cu ca gdreie didactice, au întreprins o largă acțiune de depistare, păstrare și transmitere a tradițiilor în arta cusăturilor populare. Elevii au lucrat și predat școlii 24 de costume naționale, cu care vor fi dotate formațiile artistice de amatori din localitate, pe B ÎN MECI AMICAL INTERNAȚIONAL DE FOTBAL Universitatea Craiova—Spartak Subotița 3-0 (1-0) Stadionul Tineretului a găzduit ieri prima întîlnire internațională la fotbal a anului. Iugoslavii au prezentat o echipă masivă, cu o pregătire fizică deosebită, și au pus la început accentul pe apărare, Invitînd, implicit, pe craioveni la atac. In aceste condiții au apărut și ocaziile de gol, dar Oblemenco și Țara lungă au ratat, In min 5 și 19, deschiderea scorului. Treptat însă oaspeții echilibrează jocul. In min 35 Insă scorul se deschide : Nică cîștigă duelul cu Budanovic și din marginea careului șutează puternic în colțul lung al porții. In min. 63 scorul se modifică iarăși : Oblemenco își dispută în careu un balon aerian cu portarul Zadanovici, mingea ajunge la Țarălungă, care înscrie plasat, la semiînălțime, cu tot efortul fundașului Terzic Instalat pe linia porții. Presiunea craiovenilor continuă, și In mln 88 se înscrie ultimul gol . Țară lungă execută o lovitură liberă lateral din marginea careului, portarul Zadanovici nu poate reține iar Oblemenco atentpe fază înscrie de aproape. Este o victorie meritată pentru care toți jucătorii s-au dăruit în totalitate. ȘTEFAN GURGUI, coresp.