Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1968 (Anul 1, nr. 189-268)

1968-12-03 / nr. 243

ANUL I nr. 243 MARTI 3 decembrie 1968 4 pag. 30 bani ,VOM DA ÎN FUNCŢIUNE OBIECTIVUL CU 11 LUNI MAI DEVREME" Zilele trecute am pri­mit la redacţie o scri­soare a constructorilor de pe şantierul Fabri­cii de tricotaje din Mier­curea-Giuc, în care se spune : „Conducerea I.S.G.M. Braşov şi a şantierului I.S.G.M. Miercurea-Giuc,­­ cu sprijinul ministerului de resort, a analizat de curind posibilitatea dă­rii în funcţiune înainte de termen a acestui o­­biectiv. Concluzia a fost că putem termina lucră­rile cu circa 11 luni mai devreme. Aceasta în­seamnă că cei peste 2.000 de viitori salariaţi ai fabricii vor putea da economiei naţionale pro­duse suplimentare de circa 150 milioane de lei, cu beneficiul afe­rent de circa 30 milioa­ne de lei. Pentru ca această po­sibilitate să se transfor­me în realitate, forul tu­telar şi conducerea şan­tierului au stabilit, la nivelele respective, un şir de măsuri vizînd a­­provizionarea cu tot ce este necesar, organiza­rea judicioasă a muncii, folosirea extensivă şi in­tensivă a utilajelor etc., menite să asigure un ritm viu lucrărilor, co­­respunzător graficului modificat în raport cu noul termen stabilit pen­tru darea în funcţiune. Colectivul nostru de muncă este ferm hotă­­rît să depună toate e­­forturile pentru realiza­rea angajamentului luat. Sînt însă o serie de fac­tori externi care influen­­ţează realizările noastre şi, în acest sens, solici­tăm intervenţia hotărîtă a celor în cauză pentru a contribui la crearea condiţiilor ce ne sînt necesare pentru a putea respecta cuvîntul dat. Angajamentul con­structorilor Fabricii de tricotaje Miercurea-Ciuc cerem beneficiaru­lui ca, cel tîrziu pînă la 15 decembrie a.c., să ne predea întreaga docu­mentaţie. De asemenea, să asigure utilajele ce necesită montaj, venti­latoarele şi aparatele de specialitate, în timp util pentru darea în func­ţiune înainte de termen a fabricii. Întreprinderea de gos­podărie orăşenească să ia măsuri pentru asigu­rarea în condiţii optime a transportului con­structorilor pe traseele deservite de ea. Acelaşi lucru îl solicităm şi din partea I.R.T.A., cu adău­girea de a nu mai face obstrucţii nejustificate la eliberarea autoriza­ţiilor pentru mijloacele auto care deservesc şan­tierul. Se impune realizarea urgentă a unor amena­jări în staţia C.F.R.­­ Miercurea-Ciuc, pentru a face posibilă descăr­carea operativă şi în condiţii de perfectă secu­ritate a prefabricatelor şi asigurarea frontului de descărcare norma­lă a vagoanelor cu ma. (Continuare în pag a 3-a) Autout­ilare Un colectiv din secţia de întreţinere a Fabri­cii de confecţii din O­­dorheiul Secuiesc, con­dus de maistrul princi­pal Demeter Nicolae, a proiectat şi construit o maşină de termocalat pentru confecţionarea gu­lerelor şi manşetelor tari pentru cămăşi. Noua ma­şină realizată înlocuieşte o maşină similară care trebuia importată şi al cărei preţ era de 105.000 lei valută, avînd, în a­­celaşi timp, o producti­vitate mai­i mare decit cea enunţată în prospec­tul fabricii străine, fur­nizoare a unor asemenea maşini.­ într-un singur schimb, maşina produce gulere și manșete tari pentru un număr de 1.700 de cămăși. LORINCZ ARANKA coresi. ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU Obiective industriale ale construcţiei so­cialismului. Uzina de aluminiu Slatina. Broto: ST. ALBESGU IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIMIIIIIi!lllllllllllllllllllllllltlll|||||||||||HIIIIIIHIimilllilllllllllllllllllHllllllllllllllllimUII1IHIII1IIIIIIIIIIIIIIIMI!ltlllllUIIHttlillttllllimilimUlflllM4IIIIIIM La­­. M. Bălan ACCIDENTELE DE MUNCĂ SÍNT DE NElNLĂTURAT ? Ne spunea ing. Marin Cristi, directorul între­prinderii miniere din 13 plan, că, în compara­ţie cu anul 1967, în a­­cest an numărul acci­dentelor de muncă pe­trecute în unitate a cres­cut cu 30 la sută. De ce ? Sumele alocate protec­ţiei muncii prevăzute a se cheltui pînă acum s-au folosit, măsurile din planul M.T.O. s-au re­zolvat la termenele sta­­bilite, prevederile Con­tractului colectiv, cele scadente pînă la aceas­tă dată, s-au îndeplinit. . Și totuși numărul ac­cidentelor e mai mare. Conducerea întreprin­derii Comitetul sindica­tului au manifestat pre­ocupare pe linia a­­sigurării protecţiei o­ Atenţie, calcule, precizie — aces­tea sunt atributele muncii depusă de Csek Gabriela şi Kocsis Tereza de la laboratorul fa­bricii Amillemn din Sînsimion. Foto: N. IOSIF o­mului şi a sănătăţii lui în timpul muncii. In­structajele lunare s-au îmbunătăţit din punct de vedere calitativ, nu rămîne nici un om în­­afara acestora. La înce­putul fiecărui şut, timp de cîteva minute, se prelucrează normele şi instrucţiunile de tehni­ca securităţii muncii. E­­xistă doi maiştri care se ocupă special de instru­irea noilor angajaţi, de instructajele periodice de cele de la început de schimb. Accidentele mai importante se prelucrea­ză cu tot personalul în­treprinderii, insistîndu-se asupra cauzelor care le-au provocat. Agitaţia vizuală s-a îmbunătăţit în ultima vreme. Comi­tetul sindicatului a or­ganizat expuneri, confe­rinţe pe tema protecţiei muncii, în şedinţele tri­mestriale de grupă sin-TRAIAN IURIANU (Continuare în pag a 3-a) SÎMBĂTĂ Sîmbătă şi duminică for­maţiile artistice de pe lîngă casele de cultură şi căminele culturale din ju­deţul nostru au prezentat, în faţa a numeroşi parti­cipanţi, programe artis­tice dedicate sărbătorii prilejuite de aniversarea s­emi­centen­arulu­i Unirii Transilvaniei cu România. Borsec Cei 200 de spectatori prezenţi duminică în sala de spectacole a Casei de cultură din staţiunea Bor­sec după ce au ascultat expunerea ,,Procesul de formare şi desăvîrşire a statului naţional român", făcută de directorul casei de cultură, Popescu Nico­­lae, au vizionat un reuşit ■montaj muzical-literar. Cris­­tea Ioan, Bozan Marcela, Rodica­­Cristea, Niţescu Ele­na, sunt cîţiv­a dintre in­terpreţii, componenţi ai bri­găzii artistice a serviciului medical balnear şi ai for­maţiilor artistice ale casei de cultură, care au contri­buit la succesul montajului intitulat ,,Soarele României". Şi la Şcoala generală de 8 ani din Borsec, a fost pre­zentat, duminică, un pro­gram artistic alcătuit din recitări, cîntece şi dansuri populare româneşti şi ma­ghiare, pregătit de cadre­le didactice şi elevii şcolii. Cri­staru Secuiesc Mulţi dintre locuitorii o­­raşului Cristuru Secuiesc s-au îndreptat în după-amia­­za ziu­­ei de 1 decembrie spre casa­­de cultură. Pen­tru început profesorul de istorie, Borbély Ştefan, a ţinut o conferinţă despre importanţa zilei de 1 de­cembrie. Apoi a urmat pro­gramul cultural-artistic, din cuprinsul căruia am no­tat montajul literar „Te a­­păr, te laud şi" te cînt", dedicat patriei socialiste şi partidului, recitări şi cînte­­ce interpretate de corul ca­sei de copii dirijat de Pa­vai Francisc. I ANCHETA CULTURALA Exceptînd valoarea es­­tetică, implicaţiile pur literare, care determină o satisfacţie spirituală, intelectuală, în momen­tul desfăşurării ei, lectu­ra completează prin sens şi semnificaţii un orizont etic, contribuie la edu­carea socială şi morală a individului, creează un climat favorabil acţiunii superioare şi conştiente a acestuia în angrenajul relaţiilor dintre oameni, întotdeauna paginile căr­ţilor au oferit numeroase sugestii, modele clişee (chiar dacă nu "stereoti­­pe) educaţionale. „Aş parafraza, ne spu­ne profesorul Gheorghe Timofte, o veche zicală astfel: „Spune-mi ce ci­teşti, şi-ţi voi spune cine eşti". Dacă vrei să cu­noşti cit­ mai bine un om, uită-te în bibi­blioteca lui: cărţile pe care le pose­dă ţi-l vor caracte­riza de minune. Trecînd peste faptul că există oameni care achiziţio­nează cărţi cu un scop exclusiv decorativ, necitindu-le nicioda­tă, mulţi îşi aleg volume pentru bibliote­că la întîmplare, cu oca­zia unui raid sau două prin librării, îngrămă­desc în rafturi cărţi pur şi simplu pentru a um­ple un gol, pentru a a­­vea sentimentul că se numără printre oamenii cultivaţi. Din cînd în cinc­ le răsfoiesc, dar fără un criteriu selectiv, lăsîndu-se furaţi de a­­necdo­tica primelor pagini. Există alţii care citesc fluid, în fiecare seară să zicem, dar cu o vădi­tă tentă de gratuitate, precum, pe vremuri, a­cele cucoane, care voiau să-şi alunge prin lectu­ră plictiseala. Adevăra­ta lectură însă e siste­matică, studiată, selec­tivă“. Cărţile cu ade­vărat bune se epuizează repede­­ şi e firesc: pe zi ce trece setea de cul­tură a publicului creşte. „Un om care nu trece zilnic, prin librărie, este de părere Margareta Şeulean, funcţionară, nu poate fi definit drept cult. Poate că tocmai­­ azi, cînd eu lipsesc, a­­pare o carte de mare im­portanţă culturală, artis­tică, şi o pierd. Vizitarea librăriei, evident, cu un scop bine determinat ar trebui să intre în in­stinct fiecărui cititor. Se pot citi, bineînţeles, şi la bibliotecă volumele pe care n-avem posibilita­tea să ni le procurăm. Important este ce citim, nu unde şi cît. De obi­cei însă cei care au bi­bliotecă personală vizi­tează şi biblioteca oră­şenească sau comunală, şi invers. In gestul selecţiei, al alegerii cărţilor pentru lectură, rezidă şi semni­ficaţia etică a acesteia. Alegem un volum nu numai după criterii es­tetice, ci avînd în vedere şi forţa etică pe care conţinutul lui o degajă. Etica însă nu se con­fundă cu morala şi cu atît mai puţin cu mora­lizarea. Titu Maiorescu spunea că o carte mora­lizatoare e mai imorală decât una care nu pledea­ză direct pentru respec­tarea unor principii şi norme umane, dar im­plică în conţinut şi struc­tură o semnificaţie eti­că revelabilă în urma unei meditaţii profunde asupra ei. „Nu faptul crud, deţinător al unor complicaţii în stare să impresioneze, dă unei cărţi valoare etică ci lu­mina analizei profunde şi multilaterale, sub toate aspectele — social, uman, cultural, psiholo­gic etc. — a unui act, a unei idei, concepţii, as­piraţii. In acest sens cred eu că trebuie privită semnificaţia etică a ale­gerii cărţilor pentru lec­tură". (Ştefan Dobre, medic). Există o perioadă în viaţa omului — adoles­cenţa — cînd gustul pentru lectură e susţinut în special de cărţi cu un accentuat caracter anec­dotic — cărţi poliţiste, de aventuri, de război, erotice etc. — care dis­par din sfera preocupă­rilor intelectuale o dată cu maturizarea, mai a­­les dacă nu sunt susţi­nute de o valoare etică şi estetică. „Se pune problema dacă adoles­cenţii au de cîştigat ce­va, sub raport educativ, din astfel de cărţi şi da­că le pot fi recomandate pentru lectură, — se întreabă profesorul Gheorghe Kovács. Am fi niște fățarnici dacă le-am respinge în bloc. Sînt, e adevărat, între acestea, unele care spe­culează succesul ime­diat, autorii lor negîn­­dindu-se la valabilitatea mesajului pe care vor să-l transmită (dacă vor cu adevărat aceasta). Dar, să facem deosebire între, să zicem, „Neche­mat în ţărână" a lui Faulkner, roman poliţist, şi „Mortul din şapte si­crie“ al nu ştiu cărui autor de duzină. • în V. AVRAM (Continuare în pag . 3­ al SEMNIFICAŢIA ETICA A LECTURII PRODUCŢIA ZOOTEHNICA IN COOPERANIVEIE AGRICOLE Scopul creşterii ani­malelor constă în reali­zarea unor producţii sporite, iar în final în obţinerea de venituri băneşti din ce în ce mai mari. în acest an coope­rativele agricole de pro­ducţie din judeţ, care dispun de un număr de 20 345 vaci furajate, au prevăzut a realiza o pro- DE PE CUPRINSUL PA­TR­IEI Carusel de 1.600 mm. După ce a încheiat asi­milarea construcţiei fami­liei de strunguri carusel, în şase tipodimensiuni, cu diametre diferite, colectivul Fabricii de maşini-unelte şi agregate din Bucureşti a trecut la realizarea unui alt strung într-o construc­ţie modernizată. Este vorba de un carusel cu diametrul de aşchiere de 1.600 mm, cu comandă program, ce se va construi in ţara noas­tră pentru prima dată. După omologare, noua maşină proiectată în ţară v­a in­tra anul viitor în fabrica­ţie de serie. Mergînd mai departe pe linia perfecţionării pro­duselor, colectivul acestei fabrici va realiza anul viitor un alt carusel, cu diametrul de 1.250 mm, care poate primi comandă program numerică, adică i se poate fixa dinainte co­ta de aşchiere. Obiecte din fire cord La Combinatul de fibre artificiale din Brăila a luat fiinţă o secţie specială în care sunt produse diferite obiecte din fire cord, prin­tre care jaluzele, şerveţele de baie, huse pentru sticle, jucării şi altele. Această secţie a fost creată în scopul valorificării integra­le a producţiei de reţele cord şi rentabilizării aces­tui produs, folosit pînă a­­cum numai la fabricarea an­velopelor auto şi curelelor cu inserţie de mare rezisten­ţă. Primele noi sortimente de acest fel au şi fost livrate magazinelor. Grijă deosebită sporirii producţiei de lapte­ ducţie medie de 1509 litri de lapte pe animal şi de a livra la fondul de stat 203.150 hl. lapte. Care este situaţia după scurgerea celor trei tri­mestre? Producţia fae­­riie a fost realizată doar în proporţie de 67 la sută, livrîndu-se statu­lui 123.991 hl, adică nu­mai 61 la sută. Există în judeţ unele cooperative agricole care datorită preocupării per­manente a consiliilor de conducere, a specialişti­lor, pentru îmbunătăţi­rea continuă a produc­ţiei de lapte, utiliizînd raţional furajele, găsind şi aplicînd metodele co­respunzătoare de coin­teresare a îngrijitorilor, organizînd temeinic re­producţia, obţin produc­ţii bune de lapte. Dintre acestea amintim pe ce­le din Armăşeni, Misen­­tea, Cristuru Secuiesc, Sîntimbru, care au rea­lizat producţii­ cu 30—40 la sută peste media ju­deţului. Cu siguranţă că aceste unităţi vor comu­nica la sfîrşitul anului depăşirea cu mult a sar­cinilor de producţie. Cu totul alta este în­să situaţia la alte coo­perative agricole, înregis­­trînd pînă acum în me­die doar între 427—675 litri pe cap de vacă fu­rajată (din care în luna septembrie doar cîte 46 —63 litri de lapte) coo­perativele agricole din Şoimuşul Mare, Aldea, R­acu şi Atid au şanse destul de reduse pentru realizarea planului a­­nual de lapte. Cauzele nerealizării sarcinilor producţiei de lapte constau, în gene­ral, în furajarea neco­respunzătoare a vacilor. Vorbind despre furaja- ION LESEANU (Continuare in pag. a 3-a) Pentru creşterea producţiei la hectar . Cooperatorii din Voşlobeni, execută în aceste zile, arăturile de toamnă (lucrare ce este efec­tuată pe o suprafaţă de 130 hectare, mai existînd încă 80 hectare de arat) şi administrează în­grăşăminte chimice pe aproape toată suprafaţa însămînţată cu­ grîu. Astfel, în numai cîteva zile, au împrăştiat cu maşina, pe o suprafaţă de 40 de hectare, 20.000 kg îngrăşăminte chimice (300 kg superfosfat şi 200 kg, azotat de amoniu la fiecare hectar). Cooperatorii din această unitate sunt hotărîţi să facă tot ce ie stă în putinţă, ca producţia ob­ţinută in acest an (2.800 kg g­riu la hectar, pe o suprafaţă de 15 hectare) să fie depăşită în anul viitor. Concursuri pentru pionieri Consiliul Naţional al Or­ganizaţiei Pionierilor în co­laborare cu Ministerul In­­vâţămintului lansează şi în următorul an concursuri pe specialităţi. Cel de com­puneri literare, care va în­cepe în a doua duminică a lui martie 1969, va avea printre teme „O î­ntîm­­plare din vacanţă", „Ce-aş dori să ştie toată lumea despre mine", „Ţara mea, mîndria mea" etc. în apre­cierea lucrărilor, comisiile vor ţine seama atît de bo­găţia de imagini, origina­litatea materialului prezen­tat, cit şi de felul perso­nal de expunere a faptelor şi sentimentelor. Pentru a stimula apariţia şi ridicarea calitativă a revistelor şco­lare, Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionierilor va acorda celor mai bune nu­mere, o dată cu decerna­rea premiilor obţinute de câştigătorii concursului de compuneri literare, diferite distracţii care vor permite realizatorilor să meargă gratuit în excursii, colective sau în tabere de odihnă şi recreere. La concursul de artă plastică, elevii vor prezen­ta portrete, peisaje şi com­poziţii în creion, acuarelă, tempera, grafit, ulei sau mici sculpturi în piatră şi lemn. Concursul de fotografii artistice va oglindi aspecte din viaţa pionierească, ac­tivitatea şcolară şi de va­­canţă, din viaţa de familie. I DE CE? De ce, în farmacia ca­re funcţionează în com­plexul comercial dat de curînd în folosinţă în oraşul Bălan, nu se pot executa reţete medicale, deşi unitatea are per­sonal de specialitate, fapt ce pune pe drumuri un mare număr de oa­meni, din oraş, care tre­buie să se deplaseze la Dăneşti sau Miercurea- Giuc pentru preparar­ea reţetelor de care au ne­voie ? Pentru că, farma­­cia este considerată, de către forurile ei conducătoare, punct farmaceutic şi deci, aprovizionată ca ata­re. Ar fi cazul ca O­­ficiul farmaceutic din Tîrgu Mureş să pună punct felului de a­­provizionare a aces­tui ... punct farmaceu­tic. De ce, la spitalul din Miercurea-Ciuc, orice om poate intra în orice zi şi la orice oră, fără să-l întrebe nimeni nimic, demn­­ind astfel bol­a­­vii ? Pentru că, condu­cerea spitalului ma­nifestă multă... in­dulgenţă, faţă de cei care vin în vizită la bolnavi, indulgenţă care se transmite şi portarilor. Bolnavii însă, nu prea sunt mulţumiţi de aceas­tă practică, de aceea,, măsurile pentru res­pectarea programului de vizite ar fi nu nu­­mai binevenite, ci şi necesare. De ce, în localul cen­trului de pîine de pe strada Florilor din Mier­curea-Ciuc, pot intra înăuntru, deodată, numai cinci persoane ? Pentru că, sala de vînzare a fost trans­formată în ... magazie de ambalaj.­ Este a­­ceasta o baricadă pe care vînzâtoarea a ri­dicat-o între ea și­­ cumpărători ? Poate...

Next