Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1968 (Anul 1, nr. 189-268)
1968-12-03 / nr. 243
ANUL I nr. 243 MARTI 3 decembrie 1968 4 pag. 30 bani ,VOM DA ÎN FUNCŢIUNE OBIECTIVUL CU 11 LUNI MAI DEVREME" Zilele trecute am primit la redacţie o scrisoare a constructorilor de pe şantierul Fabricii de tricotaje din Miercurea-Giuc, în care se spune : „Conducerea I.S.G.M. Braşov şi a şantierului I.S.G.M. Miercurea-Giuc, cu sprijinul ministerului de resort, a analizat de curind posibilitatea dării în funcţiune înainte de termen a acestui obiectiv. Concluzia a fost că putem termina lucrările cu circa 11 luni mai devreme. Aceasta înseamnă că cei peste 2.000 de viitori salariaţi ai fabricii vor putea da economiei naţionale produse suplimentare de circa 150 milioane de lei, cu beneficiul aferent de circa 30 milioane de lei. Pentru ca această posibilitate să se transforme în realitate, forul tutelar şi conducerea şantierului au stabilit, la nivelele respective, un şir de măsuri vizînd aprovizionarea cu tot ce este necesar, organizarea judicioasă a muncii, folosirea extensivă şi intensivă a utilajelor etc., menite să asigure un ritm viu lucrărilor, corespunzător graficului modificat în raport cu noul termen stabilit pentru darea în funcţiune. Colectivul nostru de muncă este ferm hotărît să depună toate eforturile pentru realizarea angajamentului luat. Sînt însă o serie de factori externi care influenţează realizările noastre şi, în acest sens, solicităm intervenţia hotărîtă a celor în cauză pentru a contribui la crearea condiţiilor ce ne sînt necesare pentru a putea respecta cuvîntul dat. Angajamentul constructorilor Fabricii de tricotaje Miercurea-Ciuc cerem beneficiarului ca, cel tîrziu pînă la 15 decembrie a.c., să ne predea întreaga documentaţie. De asemenea, să asigure utilajele ce necesită montaj, ventilatoarele şi aparatele de specialitate, în timp util pentru darea în funcţiune înainte de termen a fabricii. Întreprinderea de gospodărie orăşenească să ia măsuri pentru asigurarea în condiţii optime a transportului constructorilor pe traseele deservite de ea. Acelaşi lucru îl solicităm şi din partea I.R.T.A., cu adăugirea de a nu mai face obstrucţii nejustificate la eliberarea autorizaţiilor pentru mijloacele auto care deservesc şantierul. Se impune realizarea urgentă a unor amenajări în staţia C.F.R. Miercurea-Ciuc, pentru a face posibilă descărcarea operativă şi în condiţii de perfectă securitate a prefabricatelor şi asigurarea frontului de descărcare normală a vagoanelor cu ma. (Continuare în pag a 3-a) Autoutilare Un colectiv din secţia de întreţinere a Fabricii de confecţii din Odorheiul Secuiesc, condus de maistrul principal Demeter Nicolae, a proiectat şi construit o maşină de termocalat pentru confecţionarea gulerelor şi manşetelor tari pentru cămăşi. Noua maşină realizată înlocuieşte o maşină similară care trebuia importată şi al cărei preţ era de 105.000 lei valută, avînd, în acelaşi timp, o productivitate maii mare decit cea enunţată în prospectul fabricii străine, furnizoare a unor asemenea maşini. într-un singur schimb, maşina produce gulere și manșete tari pentru un număr de 1.700 de cămăși. LORINCZ ARANKA coresi. ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU Obiective industriale ale construcţiei socialismului. Uzina de aluminiu Slatina. Broto: ST. ALBESGU IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIMIIIIIi!lllllllllllllllllllllllltlll|||||||||||HIIIIIIHIimilllilllllllllllllllllHllllllllllllllllimUII1IHIII1IIIIIIIIIIIIIIIMI!ltlllllUIIHttlillttllllimilimUlflllM4IIIIIIM La. M. Bălan ACCIDENTELE DE MUNCĂ SÍNT DE NElNLĂTURAT ? Ne spunea ing. Marin Cristi, directorul întreprinderii miniere din 13 plan, că, în comparaţie cu anul 1967, în acest an numărul accidentelor de muncă petrecute în unitate a crescut cu 30 la sută. De ce ? Sumele alocate protecţiei muncii prevăzute a se cheltui pînă acum s-au folosit, măsurile din planul M.T.O. s-au rezolvat la termenele stabilite, prevederile Contractului colectiv, cele scadente pînă la această dată, s-au îndeplinit. . Și totuși numărul accidentelor e mai mare. Conducerea întreprinderii Comitetul sindicatului au manifestat preocupare pe linia asigurării protecţiei o Atenţie, calcule, precizie — acestea sunt atributele muncii depusă de Csek Gabriela şi Kocsis Tereza de la laboratorul fabricii Amillemn din Sînsimion. Foto: N. IOSIF omului şi a sănătăţii lui în timpul muncii. Instructajele lunare s-au îmbunătăţit din punct de vedere calitativ, nu rămîne nici un om înafara acestora. La începutul fiecărui şut, timp de cîteva minute, se prelucrează normele şi instrucţiunile de tehnica securităţii muncii. Există doi maiştri care se ocupă special de instruirea noilor angajaţi, de instructajele periodice de cele de la început de schimb. Accidentele mai importante se prelucrează cu tot personalul întreprinderii, insistîndu-se asupra cauzelor care le-au provocat. Agitaţia vizuală s-a îmbunătăţit în ultima vreme. Comitetul sindicatului a organizat expuneri, conferinţe pe tema protecţiei muncii, în şedinţele trimestriale de grupă sin-TRAIAN IURIANU (Continuare în pag a 3-a) SÎMBĂTĂ Sîmbătă şi duminică formaţiile artistice de pe lîngă casele de cultură şi căminele culturale din judeţul nostru au prezentat, în faţa a numeroşi participanţi, programe artistice dedicate sărbătorii prilejuite de aniversarea semicentenarului Unirii Transilvaniei cu România. Borsec Cei 200 de spectatori prezenţi duminică în sala de spectacole a Casei de cultură din staţiunea Borsec după ce au ascultat expunerea ,,Procesul de formare şi desăvîrşire a statului naţional român", făcută de directorul casei de cultură, Popescu Nicolae, au vizionat un reuşit ■montaj muzical-literar. Cristea Ioan, Bozan Marcela, RodicaCristea, Niţescu Elena, sunt cîţiva dintre interpreţii, componenţi ai brigăzii artistice a serviciului medical balnear şi ai formaţiilor artistice ale casei de cultură, care au contribuit la succesul montajului intitulat ,,Soarele României". Şi la Şcoala generală de 8 ani din Borsec, a fost prezentat, duminică, un program artistic alcătuit din recitări, cîntece şi dansuri populare româneşti şi maghiare, pregătit de cadrele didactice şi elevii şcolii. Cristaru Secuiesc Mulţi dintre locuitorii oraşului Cristuru Secuiesc s-au îndreptat în după-amiaza ziuei de 1 decembrie spre casade cultură. Pentru început profesorul de istorie, Borbély Ştefan, a ţinut o conferinţă despre importanţa zilei de 1 decembrie. Apoi a urmat programul cultural-artistic, din cuprinsul căruia am notat montajul literar „Te apăr, te laud şi" te cînt", dedicat patriei socialiste şi partidului, recitări şi cîntece interpretate de corul casei de copii dirijat de Pavai Francisc. I ANCHETA CULTURALA Exceptînd valoarea estetică, implicaţiile pur literare, care determină o satisfacţie spirituală, intelectuală, în momentul desfăşurării ei, lectura completează prin sens şi semnificaţii un orizont etic, contribuie la educarea socială şi morală a individului, creează un climat favorabil acţiunii superioare şi conştiente a acestuia în angrenajul relaţiilor dintre oameni, întotdeauna paginile cărţilor au oferit numeroase sugestii, modele clişee (chiar dacă nu "stereotipe) educaţionale. „Aş parafraza, ne spune profesorul Gheorghe Timofte, o veche zicală astfel: „Spune-mi ce citeşti, şi-ţi voi spune cine eşti". Dacă vrei să cunoşti cit mai bine un om, uită-te în bibiblioteca lui: cărţile pe care le posedă ţi-l vor caracteriza de minune. Trecînd peste faptul că există oameni care achiziţionează cărţi cu un scop exclusiv decorativ, necitindu-le niciodată, mulţi îşi aleg volume pentru bibliotecă la întîmplare, cu ocazia unui raid sau două prin librării, îngrămădesc în rafturi cărţi pur şi simplu pentru a umple un gol, pentru a avea sentimentul că se numără printre oamenii cultivaţi. Din cînd în cinc le răsfoiesc, dar fără un criteriu selectiv, lăsîndu-se furaţi de anecdotica primelor pagini. Există alţii care citesc fluid, în fiecare seară să zicem, dar cu o vădită tentă de gratuitate, precum, pe vremuri, acele cucoane, care voiau să-şi alunge prin lectură plictiseala. Adevărata lectură însă e sistematică, studiată, selectivă“. Cărţile cu adevărat bune se epuizează repede şi e firesc: pe zi ce trece setea de cultură a publicului creşte. „Un om care nu trece zilnic, prin librărie, este de părere Margareta Şeulean, funcţionară, nu poate fi definit drept cult. Poate că tocmai azi, cînd eu lipsesc, apare o carte de mare importanţă culturală, artistică, şi o pierd. Vizitarea librăriei, evident, cu un scop bine determinat ar trebui să intre în instinct fiecărui cititor. Se pot citi, bineînţeles, şi la bibliotecă volumele pe care n-avem posibilitatea să ni le procurăm. Important este ce citim, nu unde şi cît. De obicei însă cei care au bibliotecă personală vizitează şi biblioteca orăşenească sau comunală, şi invers. In gestul selecţiei, al alegerii cărţilor pentru lectură, rezidă şi semnificaţia etică a acesteia. Alegem un volum nu numai după criterii estetice, ci avînd în vedere şi forţa etică pe care conţinutul lui o degajă. Etica însă nu se confundă cu morala şi cu atît mai puţin cu moralizarea. Titu Maiorescu spunea că o carte moralizatoare e mai imorală decât una care nu pledează direct pentru respectarea unor principii şi norme umane, dar implică în conţinut şi structură o semnificaţie etică revelabilă în urma unei meditaţii profunde asupra ei. „Nu faptul crud, deţinător al unor complicaţii în stare să impresioneze, dă unei cărţi valoare etică ci lumina analizei profunde şi multilaterale, sub toate aspectele — social, uman, cultural, psihologic etc. — a unui act, a unei idei, concepţii, aspiraţii. In acest sens cred eu că trebuie privită semnificaţia etică a alegerii cărţilor pentru lectură". (Ştefan Dobre, medic). Există o perioadă în viaţa omului — adolescenţa — cînd gustul pentru lectură e susţinut în special de cărţi cu un accentuat caracter anecdotic — cărţi poliţiste, de aventuri, de război, erotice etc. — care dispar din sfera preocupărilor intelectuale o dată cu maturizarea, mai ales dacă nu sunt susţinute de o valoare etică şi estetică. „Se pune problema dacă adolescenţii au de cîştigat ceva, sub raport educativ, din astfel de cărţi şi dacă le pot fi recomandate pentru lectură, — se întreabă profesorul Gheorghe Kovács. Am fi niște fățarnici dacă le-am respinge în bloc. Sînt, e adevărat, între acestea, unele care speculează succesul imediat, autorii lor negîndindu-se la valabilitatea mesajului pe care vor să-l transmită (dacă vor cu adevărat aceasta). Dar, să facem deosebire între, să zicem, „Nechemat în ţărână" a lui Faulkner, roman poliţist, şi „Mortul din şapte sicrie“ al nu ştiu cărui autor de duzină. • în V. AVRAM (Continuare în pag . 3 al SEMNIFICAŢIA ETICA A LECTURII PRODUCŢIA ZOOTEHNICA IN COOPERANIVEIE AGRICOLE Scopul creşterii animalelor constă în realizarea unor producţii sporite, iar în final în obţinerea de venituri băneşti din ce în ce mai mari. în acest an cooperativele agricole de producţie din judeţ, care dispun de un număr de 20 345 vaci furajate, au prevăzut a realiza o pro- DE PE CUPRINSUL PATRIEI Carusel de 1.600 mm. După ce a încheiat asimilarea construcţiei familiei de strunguri carusel, în şase tipodimensiuni, cu diametre diferite, colectivul Fabricii de maşini-unelte şi agregate din Bucureşti a trecut la realizarea unui alt strung într-o construcţie modernizată. Este vorba de un carusel cu diametrul de aşchiere de 1.600 mm, cu comandă program, ce se va construi in ţara noastră pentru prima dată. După omologare, noua maşină proiectată în ţară va intra anul viitor în fabricaţie de serie. Mergînd mai departe pe linia perfecţionării produselor, colectivul acestei fabrici va realiza anul viitor un alt carusel, cu diametrul de 1.250 mm, care poate primi comandă program numerică, adică i se poate fixa dinainte cota de aşchiere. Obiecte din fire cord La Combinatul de fibre artificiale din Brăila a luat fiinţă o secţie specială în care sunt produse diferite obiecte din fire cord, printre care jaluzele, şerveţele de baie, huse pentru sticle, jucării şi altele. Această secţie a fost creată în scopul valorificării integrale a producţiei de reţele cord şi rentabilizării acestui produs, folosit pînă acum numai la fabricarea anvelopelor auto şi curelelor cu inserţie de mare rezistenţă. Primele noi sortimente de acest fel au şi fost livrate magazinelor. Grijă deosebită sporirii producţiei de lapte ducţie medie de 1509 litri de lapte pe animal şi de a livra la fondul de stat 203.150 hl. lapte. Care este situaţia după scurgerea celor trei trimestre? Producţia faeriie a fost realizată doar în proporţie de 67 la sută, livrîndu-se statului 123.991 hl, adică numai 61 la sută. Există în judeţ unele cooperative agricole care datorită preocupării permanente a consiliilor de conducere, a specialiştilor, pentru îmbunătăţirea continuă a producţiei de lapte, utiliizînd raţional furajele, găsind şi aplicînd metodele corespunzătoare de cointeresare a îngrijitorilor, organizînd temeinic reproducţia, obţin producţii bune de lapte. Dintre acestea amintim pe cele din Armăşeni, Misentea, Cristuru Secuiesc, Sîntimbru, care au realizat producţii cu 30—40 la sută peste media judeţului. Cu siguranţă că aceste unităţi vor comunica la sfîrşitul anului depăşirea cu mult a sarcinilor de producţie. Cu totul alta este însă situaţia la alte cooperative agricole, înregistrînd pînă acum în medie doar între 427—675 litri pe cap de vacă furajată (din care în luna septembrie doar cîte 46 —63 litri de lapte) cooperativele agricole din Şoimuşul Mare, Aldea, Racu şi Atid au şanse destul de reduse pentru realizarea planului anual de lapte. Cauzele nerealizării sarcinilor producţiei de lapte constau, în general, în furajarea necorespunzătoare a vacilor. Vorbind despre furaja- ION LESEANU (Continuare in pag. a 3-a) Pentru creşterea producţiei la hectar . Cooperatorii din Voşlobeni, execută în aceste zile, arăturile de toamnă (lucrare ce este efectuată pe o suprafaţă de 130 hectare, mai existînd încă 80 hectare de arat) şi administrează îngrăşăminte chimice pe aproape toată suprafaţa însămînţată cu grîu. Astfel, în numai cîteva zile, au împrăştiat cu maşina, pe o suprafaţă de 40 de hectare, 20.000 kg îngrăşăminte chimice (300 kg superfosfat şi 200 kg, azotat de amoniu la fiecare hectar). Cooperatorii din această unitate sunt hotărîţi să facă tot ce ie stă în putinţă, ca producţia obţinută in acest an (2.800 kg griu la hectar, pe o suprafaţă de 15 hectare) să fie depăşită în anul viitor. Concursuri pentru pionieri Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionierilor în colaborare cu Ministerul Invâţămintului lansează şi în următorul an concursuri pe specialităţi. Cel de compuneri literare, care va începe în a doua duminică a lui martie 1969, va avea printre teme „O întîmplare din vacanţă", „Ce-aş dori să ştie toată lumea despre mine", „Ţara mea, mîndria mea" etc. în aprecierea lucrărilor, comisiile vor ţine seama atît de bogăţia de imagini, originalitatea materialului prezentat, cit şi de felul personal de expunere a faptelor şi sentimentelor. Pentru a stimula apariţia şi ridicarea calitativă a revistelor şcolare, Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionierilor va acorda celor mai bune numere, o dată cu decernarea premiilor obţinute de câştigătorii concursului de compuneri literare, diferite distracţii care vor permite realizatorilor să meargă gratuit în excursii, colective sau în tabere de odihnă şi recreere. La concursul de artă plastică, elevii vor prezenta portrete, peisaje şi compoziţii în creion, acuarelă, tempera, grafit, ulei sau mici sculpturi în piatră şi lemn. Concursul de fotografii artistice va oglindi aspecte din viaţa pionierească, activitatea şcolară şi de vacanţă, din viaţa de familie. I DE CE? De ce, în farmacia care funcţionează în complexul comercial dat de curînd în folosinţă în oraşul Bălan, nu se pot executa reţete medicale, deşi unitatea are personal de specialitate, fapt ce pune pe drumuri un mare număr de oameni, din oraş, care trebuie să se deplaseze la Dăneşti sau Miercurea- Giuc pentru prepararea reţetelor de care au nevoie ? Pentru că, farmacia este considerată, de către forurile ei conducătoare, punct farmaceutic şi deci, aprovizionată ca atare. Ar fi cazul ca Oficiul farmaceutic din Tîrgu Mureş să pună punct felului de aprovizionare a acestui ... punct farmaceutic. De ce, la spitalul din Miercurea-Ciuc, orice om poate intra în orice zi şi la orice oră, fără să-l întrebe nimeni nimic, demnind astfel bolavii ? Pentru că, conducerea spitalului manifestă multă... indulgenţă, faţă de cei care vin în vizită la bolnavi, indulgenţă care se transmite şi portarilor. Bolnavii însă, nu prea sunt mulţumiţi de această practică, de aceea,, măsurile pentru respectarea programului de vizite ar fi nu numai binevenite, ci şi necesare. De ce, în localul centrului de pîine de pe strada Florilor din Miercurea-Ciuc, pot intra înăuntru, deodată, numai cinci persoane ? Pentru că, sala de vînzare a fost transformată în ... magazie de ambalaj. Este aceasta o baricadă pe care vînzâtoarea a ridicat-o între ea și cumpărători ? Poate...