Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1969 (Anul 2, nr. 421-499)

1969-09-11 / nr. 483

ANUL II, nr.483 JOI 11 septembrie 1969 4___ DA pag* pubăm­ Proletari din toate tarile, uniti-vă! HARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN mmm # O DATĂ CU ÎN­CEPEREA NOULUI AN ŞCOLAR, la 15­­septem­brie 1969, vor fi date în folosinţă noi unităţi şco­lare. Elevii din Satu-Ma­­re, Deva, Buzău şi A­­rad vor avea la dispo­ziţie, cu începere de la această dată, licee de arte plastice şi muzică, iar cei din oraşul Gheor­­ghe Gheorghiu-Dej, un lic­eu cu program special de educaţie fizică. Con­comitent, a fost extinsă şi i­eţaua liceelor de specialitate, în oraşele Bucureşti, Sf. Gheorghe, Baia Mare şi Zalău vor fi inaugurate licee des­tinate pregătirii con­structorilor. Tot începînd cu 15 septembrie, la Timişoara şi Piatra Neamţ vor funcţiona primele două licee de economie forestieră. Aceeaşi dată va marca deschiderea Liceului de mineri din Deva. Q. MASURI ASEMĂ­NĂTOARE au fost luate­ şi în reţeaua­­ şcolilor profesionale. In anul de învățămînt 1969—1970 aceasta se va extinde cu 12­ noi unităţi — re­­partizate în cuprinsul judeţelor Ol. Bistrita- Năsăud, Buzău, Gorj, Galaţi, Covasna, Boto­şani. Ele vor pregăti pe De pe cuprinsul patriei tinerii dornici să se spe­cializeze în chimie, mi­nerit, poşte şi teleco­municaţii, construcţii. • INTR-UN SPLENDID PEISAJ din aprouierea municipiului Baia Mare a fost dat în exploatare, un modern punct turis­tic — „Pădurea-parc- Lăpuşel". El dispune de terase, acoperite, fîntîni maramureşene, căsuţe-şa­­tră, eleştee — obiective ce aduc o notă specifică acestui loc de popas, oferind turiştilor con­diţii excelente de recre­­ere şi odihnă. • LA COMBINATUL DE FIBRE ARTIFICIALE DIN BRĂILA se află în curs de aplicare un stu­diu tehnico-economic a­vînd ca obiectiv elimi­narea strangulărilor în procesul tehnologic de fabricare a celofibrei. Modernizările , preconi­zate, reorganizarea flu­xului rle m­od­ilitîp, uti­lizarea la întreaga capa­­citate a mijloacelor e­­xistente vor spori pro­ducţia de celofibră cu peste 400 tone pe tri­mestru,­ ­ într-una din secţiile Fabricii de sirmă din Buzău. Dezbaterea problemelor îndeplinirii planului pe acest an şi a sarcinilor anului viitor Mai mult spirit gospodă­resc în folosirea materiilor prime şi utilajelor Colectivul schimbului 1 de la secţia furnale a Uzinei Vlăhiţa a dezbă­tut problemele esenţiale ale îndeplinirii integrale a planului pe ultimele luni ale acestui an şi sarcinile ce-i revin pe a­­nul 1970. Principala tră­­­sătură a dezbaterilor a fost caracterul lor con­cret, fiecare din cei ze­ce vorbitori aducînd pro­puneri preţioase în ve­derea valorificării unor rezerve existente în sec­ţie. Referatul prezentat de şeful secţiei, tehnicianul Mihály Albert Török, deşi a păcătuit prin u­­şurinţa cu care a tre­cut peste unele aspecte negative ce s-au mani­festat în activitatea de pînă acum a secţiei, a reu­şit să atragă atenţia asupra principalelor do­menii în care este ne­cesară intervenţia ope­rativă . .şi. hotărită a con­­d­ucerii întreprinderii, în­deosebi în direcţia în­cadrării în consumurile specifice stabilite şi rea­lizării planului preţului de cost. Un prim grup de vor­bitori — Golicza Imre, Balázsi Matei, András Ioan, György Carol, in­giner Nicolae Tolbariu qî Npmpth Vasiliî - q-d referit, în principal, la necesitatea afirmării u­­nui mai dezvoltat spirit gospodăresc în legătură cu achiziţionarea, trans­portul, manipularea şi folosirea materiei prime, materialelor şi combus­tibilului tehnologic. Ma­nipularea atentă şi buna conservare a mangalu­lui, în scopul evitării fă­râmiţării lui şi micşoră­rii gradului de umidi­tate, ■ asigurarea de şpan cu conţinut corespunză­tor de crom, găsirea po­sibilităţilor de valorifi­care a prafului de man­gal, evitarea pierderilor de materiale şi combus­tibil, au constituit aspec­tele cel mai mult dez­bătute. Propunerile vor­bitorilor au vizat obţine­rea unor îmbunătăţiri în C. ŞTEFAN (Continuare în pag. a 3-a) Vlăhița : Drumul aerian al cilindrilor pentru la­minare. ATINGEREA PARAMETRILOR TEHNICO-ECONOMICI - PREOCUPARE MAJORĂ Înfiinţată în 1942, În­treprinderea industrială de stat „Amiliemn" din Sînsimion, este una din­tre cele mai vechi între­prinderi, de industrie ali­mentară din judeţul Har­ghita. De la înfiinţare şi pînă în prezent, fabrica a cunoscut o dezvoltare continuă, atît în ceea ce priveşte capacitatea de producţie, cit şi al numă­rului de sortimente. Valoarea producţiei marfă planificată pe a­­nul 1969 este de zece ori mai mare decit cea rea­lizată în anul 1958, iar numărul de sortimente a crescut la 16. Printre pro­dusele principale ale în­treprinderii se află ami­don din cartofi şi po­rumb, sirop de glucoza din cartofi şi porumb, glucoza solidă, dextrină din cartofi şi porumb, zeami­l din porumb etc. Din trimestrul II al anu­lui 1969 întreprinderea produce: spirt rafinat, spirt tehnic și ulei fazei. Aceste produse sunt fo­losite în cele mai diver­se ramuri ale economiei naţionale. îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor şi lărgirea gamei sortimen­telor sunt preocupări ale întregului colectiv al în­treprinderii. Investiţiile în valoare de aproape 25 milioane lei au fost alo­cate construirii unei noi secţii­­- secţia de alcool etilic. Fabrica a intrat în funcţiune la 1 aprilie 1969, producînd pînă la 1 septembrie 1969 peste 220 vagoane spirt rafinat. Conform proiectului, ur­ma ca fabrica să lucreze în primele două trimestre de funcţionare cu 62 la sută din capacitatea pro­iectată. În cinstea Con­gresului a I­X-lea şi ani­versării a 25 de ani de la eliberarea patriei, printr-o mai bună organi­zare a locurilor de mun­că, personalul fabricii a reuşit să depăşească pre­vederile proiectului cu aproape 20 la sută. Ast­fel,­ s-au realizat în plus circa 45 vagoane de spirit. Cele două sec­ţii — spirt şi amidon — pînă în anul 1970 vor a­­tinge o producţie marfă anuală de circa 100 mi­lioane lei. Pentru traducerea în viaţă a Directivelor Con­gresului al X-lea, care prevăd creşterea cu 35— 40 la sută a producţiei de mărfuri alimentare, prin prelucrarea superi­oară a materiei prime şi realizarea unei gam­e va­riate de sortimente cu calităţi tot mai ridicate, comitetul de direcţie a iniţiat unele măsuri. în prezent, tot personalul în­treprinderii este antrenat KOVÁCS ATTILA, director al Fabricii „Amil­emn“ Sînsimion (continuare în pag. a 3-a) La Am Demn Sînsimion BAZELE RECOLTEI DIN ANUL VIITOR SE PUN DE PE ACUM Efectuarea arăturilor de vară, pregătirea patu­lui germinativ de care depinde, într-o mare mă­sură, valoarea recoltei anului viitor, sunt lucrări ce se impun a fi urgen­tate de către toate coo­perativele agricole de producţie, dar mai cu seamă de către cele si­tuate în văile Tîrnave­­lor, unde, secerişul s-a terminat în majoritatea unităţilor. Aceste lucrări nu ,pot admite nici o în­­tîrziere. O cale­ sigură de rezolvare a multiple­lor sarcini ce stau în fa­­ţa consiliilor de condu­cere ale cooperativelor agricole de producţie, constă în asigurarea unei distribuiri raţionale a braţelor de muncă, a a­­telajelor proprii şi a mij­loacelor mecanizate in funcţie de cerinţe si vo­lumul lucrărilor ce ur­­meaz­ă a fi efectuate. Constatările la faţa locu­lui duc la convingerea că anumite lacune mani­festate în mod­ul de or­ganizare a muncilor a­­gricole şi-au pus ampren­ta asupra actualei stări de lucruri şi, de aici, o neîncadrare a muncilor de sezon în timpul agro­tehnic optim, cu toate că condiţii au existat. Ast­fel, la Cooperativa agri­colă de producţie din Mărtiniş arăturile de va­ră şi pregătirea patului germinativ nu s-au efec­tuat decît pe o suprafaţă de 225 hectare, ceea ce e prea puţin dacă luăm în considerare terenuri­le ce urmează a intra în lucru. Cauza principală a întîrzierii arăturilor provine din netransporta­­rea de pe cîmp a cereale­lor fapt recunoscut de către inginerul agronom. Atelajele nu lipsesc. Pen­tru transportarea la cîmp a gunoiului cu­ grajd — 25 hectare — le aducem felicitări. în acelaşi timp, considerăm că nu tre­buia neglijată nici adu­cerea de pe cîmp a clăi­lor de grîu şi astfel,, evi­tarea deprecierii recoltei şi asigurarea posibilităţii de intensificare a ritmu­lui arăturilor. O situaţie bună se poate constata la brigada a IV-a din Bă­­deni — brigadier Balasi Ludovic — la care, din­­tr-o suprafaţă de 140 hec­tare a mai rămas de transportat grîu de pe numai 20 hectare, în zi­lele următoare lucrarea va fi terminată și deci, o posibilitate reală de urgentare a arăturilor. Mai mult sprijin organi­zatoric va trebui acordat T. CĂLIM­AN (Continuare în pag. a 3-a) L­ eSupunem opiniei publice s­ă ...Era în anul 1952 pe la sfirşitul lunii august, în faţa ofiţerului stării civile se legau printr-un „da", inimile tinerilor Ga­­vril Onu şi Ioana Vaideş. Se legau pentru o viaţă întreagă... Cei de faţă le-au urat tinerilor ani mulţi de căsnicie, îi sfă­tuiau să se iubească, să se stimeze toată viaţa în­­tocm­ai ca în clipele la care au încheiat că­sătoria, dorindu-le să se bucure de trăinicia sen­timentelor, serbîndu-şi, în iubire, nunţile de ar­gint şi de aur. Aşa a fost. Gavril Onu şi Ioana au pornit în viaţă ală­turi. Barca ce i-a purtat pe aşa-zisele „valuri ale tinereţii", n-a întîlnit în cale-i nici o furtună, timp de 4 ani, perioadă în care Onu G.-r­ril şi-a satisfăcut stagiul militar, şi în care a venit pe lume un băieţaş drăguţ şi dolofan căruia i-au pus numele de Ion. Dar de aci înainte, ca prin minune, barca vie­ţii începe să se loveas­că de stînci, cîrmaciul să-și piardă echilibrul și lucrurile să ia o întor­sătură tristă. Gurile rele încep — cum adeseori se întîmplă — să-i umple capul lui Gavril cu... ver­zi și uscate. La început Gavril, nu dădea crezare bîrfelilor și nici Ioanei nu-i spu­nea nimic. Părea însă schimbat­ în relaţiile cu soţia, deşi buna lui to­varăşă de viaţă îi rămă­sese tot atît de devotată ca şi în primii ani ai căsniciei. Apoi au început cer­turile. Cauza : un acces de gelozie din partea lui Gavril. Gurile rele­­ ies învingătoare. lată-i pe soţii Gavril şi Ioana în faţa instanţei judecă­toreşti, care îi desparte prin sentinţa nr. 756 din anul 1961. Prin aceeaşi sentinţă Gavril este obli­gat a-i da fiului său, în fiecare lună, suma de, 130 lei, începînd cu 6 iulie 1961. Cupoanele a­­flate în posesia Ioanei, dovedesc că copilul a primit de la tatăl lui suma totală de 3.905 lei. Adesea, Ion, care a crescut, vre­a să-şi vadă tăticul: — Spune-mi unde-i tata? Aş vrea ca poştaşul să ni-1 aducă. Parcă l-am uitat... ... Poştaşul nu avea ce să mai aducă la numă­rul de casă 900a din Sărmaş, deoarece Ga­vril Onu, a „dispărut fără adresă". Totuşi, or­ganele locale de miliţie »şi cel din conducerea consiliului popular i-au dat de urmă. Iată ulti­mele date: Gavril Onu s-a recăsătorit cu Ecate­­rina Corder din satul Bradu, comuna Grinţieş, judeţul Neamţ. Nu a stat mult nici în satul soţiei. A plecat şi s-a stabilit în comuna­ Tulgheş ,la familia lui Gavril Ola­ru­. De aici a plecat apoi în multe alte părţi. Din cea de-a doua căsătorie a lui au mai rezultat încă trei copii... în acelaşi timp faţă de primul său copil datoria lui s-a ridicat la valoa­rea de 8.415 lei. Se pune întrebarea: cînd se va achita de ea ? Copilul are nevoie de ajutorul ta­tălui său. Vrea să urmeze o şcoală, să-şi făurească un viitor. Organele locale ale co­munei Sărmaş vor trebui să-şi continue acţiunea de „depistare" a celui ce fuge de propriul copil. Cei din conducerea co­munei Grinţieş — unde se spune că s-a stabilit în ultima perioadă — pot să-i ajute. Oamenii, opinia publică, de aseme­nea. Să-l determine în a s­e achita atît de da­toriile ce le are în Grinţieş, cit şi în Săr­­maş. Ioana şi copilul ei Ion trebuie să-şi pri­mească drepturile. Li se cuvin. Măcar atît, pentru un copil. ILEANA DAN_l Fugar de propriul copil Bogăţia de la Praid Un grup de geologi de la serviciul de prospec­ţiuni şi explorări al Salinei Ocna Mureş, condus de Radu Chiuţa, a definitivat un studiu privind delimitarea geografică, grosimea şi puritatea ma­sivului de sare al Praidului. Exploatat încă de pe vremea­­romanilor, zăcămîntul —pe alocuri ieşind pînă la suprafaţă — este cuprins în dreptunghiul format de localităţile Corund—Praid—Sovata— Ideciu, zona exploatabilă, într-o primă etapă, fiind evaluată la aproape 5 miliarde de tone de sare de cea mai bună calitate. Curs de iniţiere pentru profesori și zilele de 8—10 septembrie, la Liceul din Miercurea-Ciuc, au avut loc cursurile, de pregă­tire a profesorilor care vor preda limba română, limba maghiară, matematică, fizică, chimie şi bio­logie in clasele a IX-a ale şcolilor generale de 10 ani. in cadrul lucrărilor desfăşurate in plen, in pri­ma zi, au fost audiate expuneri despre „Însem­nătatea trecerii la şcoala generală de 10 ani, În­făptuire­a politicii Partidului Comunist Român privind continua perfecţionare a invătămintului şi ridicarea continuă a nivelului cultural-ştiintific al poporului“ si altele. In cea de-a doua zi, instruirea s-a desfăşurat pe specialităţi, di­scutîndu-se programele analiti­ce ale clasei a IX-a. Îîi numărul de azi: La critica făcută de ziar Pe ecrane : „Comisarul “ şi banda „Trei cîini verzi“. (pag. a 2-a) Viaţa de partid: „Dezvoltarea de­mocraţiei interne“ — sarcină princi­pală a organiza­ţiilor de partid. • SPORT. (pag. a 3-a) Şcoala cu 8 săli de clasă din comuna Gălăuţaș îşi aşteaptă elevii. ÎNSEMNĂRI PASIUNE ŞI­­ PERSEVERENŢA­ ­ Tatal şi Hui. Doi oameni pasionaţi de munca­­ pe care o desfăşoară. Roadele strădaniilor lor se­­ adună in bogatul muzeu istoric din Cristuru Secu­­­­iesc.­­ Molnar Ştefan directorul muzeului, este tatăl,­­ iar Coloman muzeograful, fiul. Aceşti doi oameni­­ inimoşi, avind colaborarea lui Székely Zoltán,­­ directorul muzeului din Sfîntu Gheorghe, jude­­i­­ul Covasna, au descoperit recent adevărate co­­­­mori istorice.­­ Sprijiniţi de elevii Liceului din Cristuru Secu­­­­iesc, au Început săpăturile, la 30 august, pe dea­­­­lurile Văii Calde situate in imediata apropiere­­ a oraşului. Acolo i-am aliat şi noi zilele trecute.­­ Am fost i mtimpinaţi de tovarăşul Szekely Zol­­t­­an, care ne-a dat şi unele explicaţii : ’ — Aceste descoperiri — sunt rodu­l unei munci­­ de peste 20 de ani. In localităţile: Mugeai, Se­­r­cuieni, Filiaşi, cu 3 ani in urmă, am găsit unele­­ obiecte din epoca migratiunii slavilor şi avarilor.­­ Săpăturile, Începute aici, sunt continuarea cer-­­ cetărilor noastre. Pină in prezent am descoperit­­ patru colibe tăiate în pămmi. Ele poartă ca­­­­racteristica epocii prefeudalismului. In interiorul lor s-au păstrat in întregime plitele de piatră. ( Lingă o plită, din coliba a patra, am găsit o­­ matriţă de turnat bijuterii, foarte preţioasă; cu­­ ajutorul ei putem dovedi gradul avansat la care­­ a ajuns iprelucrarea metalelor în această epocă. ) — In ce măsură vor contribui obiectele­­ găsi­t­­e la elucidarea unor momente din istoria pa­­­­triei noastre ? ! — Ele vor lămuri unele date istorice privi- i toare la migrafiunea popoarelor in Ardeal.­­ L-am rugat pe tovarășul Szekely Zoltán să­­ ne vorbească despre planurile lor de viitor. i — Vom continua săpăturile de-a lungul Văii Calde. Apoi vom lucra la o vastă monografie cu­­ titlul: „Partea sud-estică a Ardealului in epoca \ i prefeudatăl } ■■■ l­a picioarele noastre zăcea o lume pierdută I demult. In ochii celor care au regăsit-o stră­­l­­ucea bucuria izb'tnzîi, după o muncă intensă pli­­­­nă de răbdare şi pasiune. Aceeaşi bucurie se ci­­­­tea şi pe fetele celor 3 muzeografi — oameni­i stăpiniti de dragostea faţă de munca pe care o ■ desfăşoară. | IOAN R. | \ \ s x |\

Next