Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 500-578)
1969-12-03 / nr. 554
Pag. 2 r- POP SIMION:Criză de timp” | „MM" „Criza de timp" este cartea unei experienţe dureroase, trăită retrospectiv la înalta tensiune a momentului. Scriitorul cunoscut pînă acum mai mult ca excelentul reporter al paralelei 45, face o analiză amănunţită a fluxului memoriei protagonistului, victimă a unui accident care l-a înstrăinat o clipă lumii celor cu adevărat vii. De fapt totul se derulează într-o obsedantă „criză de timp". Fără să aducă nimic nou , în tehnica românească (Proust rămîne ilustrul predecesor, emulii în literatura noastră fiind între alţii, Camil Petrescu, Anton Heiban, Hortensia Papadat-Bengescu, Gib Mihăescu). Timpul se scurge în delir, delirul însuşi este timp. Accidentatul îşi aminteşte de copilărie, de primele iubiri, de oamenii din satul natal de pe meleagurile băimărene, i se perindă ca pe un ecran de foc imagini fantastice, discontinue, realul şi iluzoriul se pîndesc ca într-o îndrăcită sarabandă ! Totul este în ultimă instanţă convenţie, pentru că autorul povesteşte cu ochi limpezi, retrăinduşi clipele petrecute în clinică cu extremă luciditate. Poate părea că operaţia şi convalescenţa protagonistului este doar un simplu pretext. Spunem aceasta pentru că romanul se susţine nu prin investigaţia delirului propriu-zis, ci prin istorisirile făcute de victima în transă, relatate cum am menţionat, cu deosebită cursivitate. „Criza de timp" este aşadar o culegere de amintiri pline de pitoresc, Pop Simion presărîndu-le cu subtile cugetări asupra vieţii. Se discută nişte noţiuni (aurea mediocritas, timpul nostru, viaţă, moarte, mişcarea ideilor etc.), la un mod dezinvolt, neprofesoral, comunicativ. Autorul se confesează necontenit, încercînd a ne spune totul despre sine. Se explică fără încetare, frenetic, descoperindu-se o dată cu descoperirile noastre asupra propriului eu. Eroul cărţii este un liric, un visător, atent la cele mai fine percepţii. Rememorindu-şi „destinul unei foarte particulare flori de la tropice", Pop Simion se înfiorează în faţa tainei sale vegetale: „Apogeul , el vegetal, înflorirea, cuprinde în matricea sa chiar procesul de miraculoasă modificare, un Răsărit-Apus formidabil sincronizat. E sublim elogiu adus vieţii şi frumuseţii prin actul de dispariţie". „Criza de timp" este o carte de sugestii supuse spre meditaţie cititorului. Uneori autorul cade în cazuistică, încercînd să fie tot timpul sentenţios, nedefinindu-se însă, prin aceasta. Romanul este un poem al trezirii la viaţă, după o îndelungată letargie, cînd timpul parcă se prefăcuse-n lut. Scriitorul afirmă ca ideal suprem freamătul vieţii trăite într-un timp istoric. Timpul este o necontenită curgere, cadrul primordial de afirmare a datumurilor vitale. Momentele de abstragere din acest miraculos fluid, sunt ore de criză, maladive, morbide. Finalul romanului este o apoteoză faustică a vieţii: „Dorinţa mea nebunească de a opri timpul în loc, dorinţa oricărui poet, este, văz, iluzorie, pentru că timpul e în noi, nemaipomenit şi mistuitor; el nu poate fi oprit la vrerea unui om. Eu l-am oprit pentru că mi s-a părut că-l opresc. Acum mă adaug la poporul celor vii; revin la mal, păşesc pe uscat ca autor al primului meu miracol. Îmi iau amintirile şi umblu. Acel dincolo n-are nimic măreţ şi adînc; are din adîncime doar golul şi întunericul. Credeţi-mă ce vă spui, pentru că eu am privit faţa nevăzută a vieţii. Umbrele nu trebuie luminate ca să le putem zări. Trebuie să plonjăm în ele. Eu am făcut-o şi am înţeles acest adevăr de care ar trebui să ne temem şi în somn; pînă nu înveţi să mori nu ştii să trăieşti. Acum mă voi odihni. Fac aidoma secerătorului care, după ce a legat cumsecade snopii, se culcă în lanul său, pe miriște". C. COSTIN NOTE DE LECTOR TI BREVIAR cultura „Lucrările de iarnă în livadă“ O dată cu anotimpul rece, şi acţiunile cultural-educative şi de propagandă tehnică, îmbracă forme specifice, corespunzătoare sezonului. Astfel la Căminul cultural din comuna Frumoasa, localnicii au asistat la o instructivă conferinţă agrozootehnică ţinută de profesorul Kanya Ladislau. Tema dezbătută a fost „Lucrările de iarnă în livadă“ şi a interesat un numeros auditoriu. Oră de fizică la Şcoala profesională de construcţii din Gheorgheni. 3 DECEMBRIE PROGRAMUL I 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Mic magazin muzical. 14.00 Radioşcoală. Ciclul „Limba şi literatura română" (pentru clasa a Vlll-a) 14.20 Muzică uşoară. 14.30 Transmisia reprizei a doua a meciurilor de fotbal : U. Craiova — Steaua şi Rapid — Petrolul. 15.15 Din cîntecele popoarelor. 15.30 Compozitorul săptămînii — Johannes Brahms. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Orchestrae muzică populară din comuna Bolintinul din Deal. 16.30 Consultaţie juridică. 16.40 Antologie corală Gheorghe Cucu 17.05 Antena tineretului. Studioul elevilor. 17.30 Orchestra de muzică populară a Radioteleviziunii. 18.10 Revista economică. 18.30 O melodie pe adresa dumneavoastră. 19.00 Gazeta Radio. 20.05 Tableta de seară de Ion Dodu Bălan. 20.10 Cîntă Lucretia Ciobanu. 20.20 Eminesciana. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Lectură dramatizată. „Moara cu noroc" de Ion Slavici. 21.20 O melodie, trei interpreţi. 21.30 Moment poetic. 21.35 Recitalul serii — Enrico Macias. 22.00 Radiojurnal. 22 20 Sport. 22.30 Pentru magnetofonul dv. 23.00 Concert de muzică uşoară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 13.30 Unda veselă (reluare). 14.03 Solişti şi orchestre de muzică populară. 14.30 Muzică , uşoară de Elly Roman şi Sile Dinicu. 14.55 Ştiinţa la zi. 15.30 Cîntece distractive. 16.00 Radiojurnal. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Melodii care străbat lumea. 17.35 Teatru radiofonic serial: „Cosma" de Panait Istrati. Seria a II-a Răzbunarea Haiducului. 18.00 Cinci stele în recital: Fritz Kreisler, Andres Segovia, Teodora Lucaciu, Pierre Fournier, Aldo Ciccolini. 19.30 Meridiane lirice. 19.50 Noapte bună, copii. 20.15 Concertul pentru orchestră de Martian Negrea. 21.20 Melodii din filme. 21.30 Viaţa de concert a Capitalei. 22.00 Potpuriuri de muzică uşoară. 22.25 Jazz. 23.05 Discuri rare. 24.00 Festivalul muzical internaţional „Săptămînile Vieneze" 1969 — Concertul susţinut de corul Madrigal, dirijor Marin Constantin, JOI. 4 DECEMBRIE PROGRAMUL I 6.05—9.30 Muzică şi actualităţi. 9.30 Odă limbii române. 10.05 Muzică populară interpretată de Glişici Nada, Bebici Delia şi Grigore Filipoiu. 10.30 Piese de estradă. 11.05 Orchestra Xavier Dugat. 11.15 Din ţările socialiste. Reportaje din R. D. Germană şi R. P. Ungară. 11.30 Bolero de Maurice Ravel. 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Recital de operă Marina Crîlovici. 12.15 Formaţia Bobby Byrne. 12.25 Ştiinţa la zi. 12.30 Întîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. PROGRAMUL II 6.00 Program muzical de dimineaţă. 7.00 Radiojurnal. 8.10 Tot înaini- te (emisiune pentru pionieri). 9.00 Cîntece populare. 9.10 Curs de limba rusă. 9.45 Opera „Paiaţe" de Leoncavallo 11.05 Muzică populară interpretată de Cristina Speriosu şi Saşa Bîzgu. 11.25 Muzică uşoară de Ionel Fernic, Marius Mihail şi Constantin Bîrsan. 12.03 Avanpremieră cotidiană. Concert de prinz Studioul Tg. Mureş MIERCURI 3 DECEMBRIE In limba română : 5— 5.30 — Întîlnire matinală. Muzică. 17—18 — Agenda actualităţii. Arii din opere Literatură şi artă. Antologie lirică contemporană. Medalion — compozitorul tîrgumureşean Birtalan losif. Prelucrări folclorice. Conversati juridice. în limba maghiară. 5.30—6.15 — Muzică preferată. Album folcloric . Cîntece şi balade populare din Armăşeni. Valsuri. 13—13.30 — Revista presei. Muzică instrumentală. Oameni şi meleaguri. La marginea oraşului — Mureşeni. 16.15—17 — Veşti, relatări. Poşta muzicală. Cronica industrială . Masă rotundă la Metalotehnica din Tg. Mureş. Cronica spectacolului In interpretarea studenţilor • clujeni O echipă de teatru care îşi recrutează membrii din rîndul studenţilor, are dezavantajul de a nu beneficia de susţinători permanenţi. Amatorii slujitori ai Thaliei — studenţi — se schimbă de la o promoţie la alta. Dar, cu toate acestea, ambele secţii ale echipei de teatru a centrului universitar — Cluj, şi-au format de-a lungul anilor o tradiţie. Secţia maghiară, de exempluîn interpretarea căreia am văzut duminică, pe scena Casei de cultură din Miercurea-Ciuc, „Peţitorii“ („Kérők“) a clasicului Kisfaludy Károly) a montat piese care nu aveau prea mari şanse de succes. Apelînd mai ales la creaţiile clasicilor, această echipă de teatru a demonstrat nu o dată că pot obţine succese şi cu piese necunoscute marelui public şi cu acelea pe care teatrele profesioniste Ie consideră „Învechite“. Pe această linie se înscrie şi reprezentarea piesei lui Kisfaludy. Jocul omogen a subliniat, de fapt, calităţile unui colectiv. Dar, cel puţin doi din această echipă de teatru au dat dovadă de calităţi actoriceşti care li distanţează de „amatorism". Studenţii clujeni s-au adresat în primul rlnd elevilor, dlndu-le posibilitatea de a vedea „pe viu" creaţia unui clasic. Elevii au aplaudat un spectacol care a avut un bogat conţinut educativ, iar ceilalţi spectatori au răsplătit cu căldură pasiunea actorilor studenţi. M. OVIDIU HARGHITEI „Doar izvoarele (minerale de la Homorod. ..) suspină ...“ r NOTE Sărmaş. Sub cetate, Gălăuţaş ~ lipsă la apel ! Casa judeţeană a creaţiei populare a organizat la Topliţa un instructaj metodic cu instructorii de dans de pe lîngă căminele culturale din comunele învecinate. Din cei 12 instructori de dans care trebuiau să ia parte, s-au prezentat numai jumătate! Absenţi : reprezentanţii Sărmaşului, Gălăuţaşului şi Subcetăţii. Şi ne mai mirăm că de multe ori viaţa artistică a localităţilor noastre rurale se menţine la un nivel scăzut ! Medicul este de părere Credem că nu este nici lipsit de importanţă, nici inoportun, să ne referim la acţiunea, nocivă a frigului, acţiune care se poate manifesta prin tulburări diferite. Degerătura, care estesupărarea ce mai cunoscută, este urmarea unor tulburări de ordin local ale circulaţiei sîngelui şi troficităţii ţesuturilor interesate. Intensitatea modificărilor este variabilă şi poate ajunge la necroză. O modificare patologică de ordin general este îngheţul. în cazul său este vorba de scăderea accentuată a funcţiilor vitale şi de relaţie în aşa măsură, încît pot ajunge să determine grave stări funcţionale colaps, comă sau sincopă şi moarte. Mai frecvente sunt o seamă de accidente şi complicaţii speciale prin mecanisme complexe de hipersensibilitate la frig, cum ar fi urticaria specifică, anghina pectorală, edemul pulmonar acut, congestia cerebrală, unele boli de sînge. Aşa-zisele „răceli", rinitele, sinusitele, amigdalctele, pneumoniile microbiene şi virotice, nefritele acute şi încă alte boli, constituie o altă categorie — complicaţiile infecţioase ale frigului. Dacă pentru accidentele şi complicaţiile datorite frigului tratamentul este de obicei cel specific bolii respective, (frigul avînd în aceste cazuri un rol favorizant, dar nu determinant). llllllilIIIIIIIIIHIIIIIIIIIIIilIIIIIHIIIHIIII Membrele devin dure, insensibile, ca de gheaţă. Mai tîrziu apar semne de mortificare : vezicule, pete livide, ulceraţii. C măsuri trebuie luate ? De la început regiunea interesată va fi neapărat încălzită progresiv, repede dar nu brusc. Cel mai bine e printr-o baie cu apă încălzită treptat de la 24 grade pînă la 38—40 grade. generală, se înţelege că modificările sunt mai importante. Unii indivizi mai rezistenţi au la început tenanţa de compensare a frigului prin frisoane, tahicardie (palpitaţie) tremurături în schimb cei epuizaţi surprinşi în somn, beţi, deprimaţi trec direct, într-o stare de depresiune a funcţiilor vitale. în genere, suferă toate organele, ţesăturile şi sistemele organismului uman: se discrie depresiunea inimii, scăderea tensiunii arteriale, a * mişcărilor respiratorii, a diurezei. Se produc modificări grave ale sîngelui (hemoliză), constantele chimice se alterează, metabolismul se reduce treptat. Tratamentul trebuie să fie cît mai urgent posibil. Se începe cu reîncălzirea plus măsurile de reanimare. Corpul se pune într-o baie caldă sub supraveghere foarte atentă (în lipsa băii, pături încălzite, sticle cu apă caldă, etc.). Dacă bolnavul poate înghiţi i se dau cafea şi ceai cald. Alcool se dă numai dacă se află într-o cameră caldă, altfel pierderile de căldură se măresc. Intervenţia medicului este aici mult mai necesară. Dr. DOREL SCHOR 3 CALENDAR 3 DECEMBRIE 1888 s-a născut Ion Nonna Otescu, compozitor şi dirijor Im. 1940) I 1918 a început greva celor 5.000 de muncitori de la Regie din Bucureşti Miercuri, 3 decembrie 18.00 Studioul pionierilor. Mari prietenii literare : Eminescu şi Creangă. 18.25 Primii între egali. Program folcloric realizat cu soliştii laureaţi 1931 au început lucrările celui de-al V-lea Congres al P.C.R. (3—24 decembrie) 1950 au loc primele alegeri de deputaţi pentru Consiliile populare şi premiaţi la concursurile artistice de amatori din anul 1969 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Intermezzo muzical. 19.30 Anchete sociale: Succesul este o șansă ? 20.00 Tele cinemateca Micul lord. 21.40 Reflector Telefoileton cotidian. 21.55 Fotbal : Cehoslovacia — Ungaria, Transmisiune de la Marsilia. în pauză: Telejurnalul de noapte. HARGHITEI MIERCUREA-CIUC - Cinematograful „Harghita" : Un glonte pentru general, film italian, în culori, cinemascop. DORHEIU SECUIESC - Cinematograful „Homorod" : Vadul iadului, film maghiar. GHEORGHENI — Cinematograful „Mioriţa" : Iluzii, film cehoslovac GHEORGHENI — Cinematograful „Forestierul" : Pianete mecanice, film francez, în culori. Interzis tinerilor sub 16 ani ! TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman" : Noul locatar, film polonez CRISTURU SECUIESC - Cinematograful „Progresul" : Soarele vagabonzilor, film francez, în culori, cinemascop. GĂLĂUŢAŞ — Cinematografii] „Bradul": Cum stăm, tinere ?, film maghiar BĂLAN - Cinematograful „Minerul" : O zi nu tocmai norocoasă, film sovietic, cinemascop. CIUMANI — Cinematograful „Cultural" : Crimă în stil personal, film cehoslovac, cinemascop. BORSEC Cinematograful „Izvorul" : Crăciun cu Elisabeta, film cehoslovac BORSEC Cinematograful „Borsec": Rolls-Royceul galben, film englez, în culori, cinemascop BĂILE TUȘNAD — Cinematograful ,,Oltul" : Atentatul de la Sarajevo, film iugoslav în culori. PRAID Cinematograful sătesc : Fantoma din Morrisville, film cehoslovac. DITRĂLT — Cinematograful „Mureșul": Verificat, nu există mine, film iugoslav n ££ ‘ , j» m agi ( ~ i£fSS A wawj »!■ Citiţi în ALMANAHUL SCINTEIA 1970 Civilizaţia modernă • Valori şi mituri • Generaţie spontanee sau continuitate, stratificare sau fuziune ? # De la Yucatan la dirijarea reacţiei nucleare şi a codului genetic • Ce învaţă „noul venit printre oameni" ? # Lui Darwin i-ar plăcea să meargă la liceul de azi • Spiritualitate şi electronică • Un inamic apare la orizont : noxele civilizaţiei. Reprezintă ele o fatalitate ? Sîntem dezarmaţi în faţa lor ? – Secolul automobilului, al clădirilor-gigant, al longevităţii sau al publicaţiilor ştiinţifice ? • Tradiţie şi modernizare , ce este definitoriu pentru civilizaţia contemporană. La chioşcuri şi în librării ALMANAHUL SCINTEIA 1970 Boli datorite frigului iiHiiiiiMiiiiiiiiiiitmiiiimmdivtimi pentru degerături şi îngheţ sînt necesare măsuri speciale, cît mai urgente şi mai adecvate. Ne vom referi deci, pe scurt, la aceste două categorii. Este necesar să cunoaştem cum se manifestă simptomele bolii. Degerătura debutează cu înţepături urmate de dureri mereu mai accentuate. Curînd le ia locul o amorţeală progresivă a regiunii care la început e palidă, apoi roşie. Fricţiunile cu zăpadă, pe care mulţi le practică sau le recomandă nu sînt utile, în formele mai uşoare se face masaj, paralel cu dezmorţirea. Se face uşor, prudent, progresiv. După manevrele de dezgheţare, se recomandă aplicarea unui strat gros de vată, fixat cu feşi, pentru a menţine căldura regiunii. Nu vor lipsi ceaiurile calde, vinul fiert, îngheţul fiind o stare ANUL II, nr. 554 ŞTIINŢA IN TOATA LUMEA Omul a provocat sensibile schimbări în climatul Terrei, declară numeroşi savanţi de specialitate. Numai că în această privinţă părerile oamenilor de ştiinţă sunt împărţite. Unii dintre ei afirmă că omul a modificat deja „raportul termic" al Pămîntului, producînd din ce în ce mai multă căldură. După părerea acestora, dacă energia calorică produsă de Pămînt va creşte anual cu 4 la sută, ea va deveni, peste aproximativ 200 de ani, egală cu cea emisă de radiaţiile solare. Va trebui deci ca omul să fie capabil, fie să limiteze efectul radiaţiilor solare, fie sa controleze cantitatea de energie calorică produsă pe Pămînt. Altfel, o supraîncălzire a globului terestru ar putea duce la declanşarea unor fenomene grave, printre care şi topirea gheţurilor polare. Dimpotrivă, alţi savanţi, partizani ai teoriei răcirii treptate a Pămîntului, avansează, în susţinerea opiniei lor, argumente la fel de convingătoare. Ei sunt de părere că scăderea constantă a temperaturii în ultimii 10 ani se datorează creşterii cantităţii vaporilor de apă în atmosferă Este suficient, declară adepţii celei de-a doua teorii, ca transparenta atmosferei să fie redusă cu 4 la sută, pentru ca temperatura terestră să înregistreze o scădere de 0.5 grade. Reducerea temperaturii într-o asemenea proporţie ar face ca gheţurile polare sa progreseze în cele doua emisfere cu 10 grade latitudine, ceea ce ar duce la transformarea oceanelor în adevărate banchize de gheată. Oamenii de stiinta apreciază că trebuie să se acţioneze asupra modificărilor climatului terestru acolo unde mijloacele tehnice permit sau vor permite acest lucru, în acest scop, ei propun o serie de proiecte printre care topirea gheturilor din Oceanul Arctic și crearea de mări artificiale în deserturile Africii și Americii, precum și în Siberia.