Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 500-578)

1969-10-10 / nr. 508

­ P//XS///SS///S///S//SS//////S//////S/////////////////S////////^^ Raid prin un­tăţile d­e Miercurea-Ciuc Legume şi fructe există, dar... Nu întotdeauna, în va­ra şi toamna acestui an, atunci cînd am intrat în­­tr-o unitate C.L.F., am ieşit cu sacoşele pline. De foarte multe ori a tre­buit să apelăm la piaţa liberă şi tot de atîtea ori, să ajungem acasă cu cîteva prune sau produse conservate. Intervenţiile repetate ale organelor judeţene competente, mulţimea sesizărilor fă­cute de c­ătre gospodinele oraşului — îngrijorate de soarta aprovizionării pentru iarnă — precum şi strădaniile celor de la C.L.F. s-au soldat cu re­zultate bune. De cîteva zile, iată-ne în faţa unor vitrine şi rafturi încăr­cate cu tot felul de le­gume şi fructe. Şi ţi-e mai mare dragul să le cumperi, deoarece — de data aceasta —­ sînt de calitate bună, în numai două zile, respectiv în 4 şi 5 octombrie, C.L.F. Miercurea-Ciuc a achizi­ţionat şi livrat pietii 8650 kg roşii 10 173 kg de ar­dei de diferite soiuri, 2424 kg de mere pentru siloz, 1772 kg struguri, 627 kg de ceapă uscată, 246 kg vinete, 184 kg fasole verde şi 150 kg gogoşari. Am avut pri­lejul să auzim cuvinte de laudă la adresa C.L.F.­­ului din oraşul Miercu­rea-Ciuc ,spuse de către gospodina Szőke Rozalia: „în aceste două zile am reuşit — graţie celor de la C.L.F. — să-mi fac aprovizionarea cu cele necesare pentru iarnă. Şi am avut prilejul să-mi cumpăr produse bune." Vestea sosirii unor însemnate cantităţi de legume şi fructe ne-a în­demnat să­­­ întreprindem un raid prin cîteva uni­tăţi ale C.L.F., în „orele de vîrf" în care gospo­dinele zoreau după cum­părături, spre a vedea în ce fel se desfăşoară des­facerea produselor, dacă nu se intîrzie prea mult cu distribuirea lor — știut fiind faptul, că ele trebuie oferite cumpă­rătorilor cît mai proas­pete. Magazinul I.A.S. Ora II. Cele două încăperi erau pline cu tot felul de ILEANA DAN (Continuare în pag a 3-a) !­­ • Se poate obţine nota 10 la aprovizionarea cu legume • In­trarea interzisă după ora 11 • Asalt la magazinul I.A.S. • Vin­dem utilaj pentru apicultori • Vrei, nu vrei, bea Grigore aghiasmă ! lăzi, cu tot felul de le­gume. Cumpărătorii, foar­te mulţi la număr — îşi aşteptau rîndul ca să fie serviţi. La unitatea C.L.F. d­in centru cele expuse spre vînzare se cam ter­minaseră. Era firesc, deci, să găsim­ atunci unita­tea I.A.S. luată cu asalt! însoţim un grup de gospodine cu sacoşe şi coşuri în mîini care cău­tau o unitate mai puţin aglomerată. O pornim la drum prin strada Flori­ ADUNĂRILE ANUALE PENTRU DĂRI DE SEAMĂ Eveniment important în viaţa or­ganizaţiilor de partid Statutul Partidului Comunist Român şi Hotârî­­rea Secretariatului CC. al P.C.R. din luna septem­brie a. c. stabilesc că în perioada 1 octombrie — 30 decembrie vor avea loc adunările anuale de dări de seamă ale organizaţiilor de partid, pre­cum şi adunările cu activul de partid al organiza­ţiilor municipale, orăşeneşti şi comunale. Pregătirii şi desfăşurării adunărilor anuale de dări de seamă trebuie să li se acorde o importan­ţă deosebită din partea organelor de partid. A­­dunările vor avea un pronunţat caracter de lucru. Dările de seana ce se vor prezenta trebuie să se caracterizeze­­­printr-­in accentuat spirit analitic şi de lucru, iar discuţiile purtate pe marginea a­­cestora, prin principialitate, exigentă şi combativi­tate fata de lipsuri, faţă de tot ce e perimat, de­păşit. Formalismul, atmosfera ere cocoloşită a ne­ajunsurilor nu au ce căuta în pregătirea materia­­lelor şi în discuţii .Adunările anuale vor trebui să asigure o largă democraţie în participarea la dezbateri, să asigure tuturor participanţilor o at­mosferă propice exprimării libere a părerilor, cri­ticării lipsurilor. În cadrul adunărilor anuale, birourile organiza­ţiilor de partid, comitetele de partid, vor prezen­ta dări de seamă asupra activităţii desfăşurate de la alegerile precedente şi pînă în prezent. Pregă­tite din timp şi cu un înalt spirit de răspundere, aceste materiale vor trebui să fie o oglindă fi­delă a muncii de partid din această perioadă, să scoată în evidenţă succesele obţinute şi, în a­­celaşi timp, să arate în spirit partinic lipsurile ce mai persistă în munca organizaţiilor de partid, în zugrăvirea activităţii trebuie să fie evitaţi terme­nii şi aprecierile generale, urmărindu-se în redac­tarea materialelor un spirit cît mai analitic şi mai concret. Evident că dările de seamă vor­ trebui să se oprească pe larg asupra preocupării orga­nizaţiilor de partid pentru îndeplinirea sarcinilor din domeniul economic. Analiza acestui aspect important al muncii de partid va trebui să se fa­că de pe poziţia realizării integrale a sarcinilor din industrie, agricultură, construcţii şi din cele­lalte domenii pe acest an şi a pregătirii tuturor condiţiilor pentru îndeplinirea integrală, încă din primele zile ale lunii ianuarie, a sarcinilor econo­mice ale anului viitor, ultimul an al actualului cincinal. Paralel cu dezbaterea acestor probleme adună­rile anuale vor analiza şi preocupările organiza­ (Continuare în pag. a 3-a) In pag. a 2-a La Rovine nu a fost decit început... ŢARANI COOPERATORI! ORICE INTIRZERE IN EXECUTAREA LUCRĂRILOR AGRICOLE . DIMINUEAZĂ VIITOAREA RECOLTA Au terminat însămînţările­­­­i recoltatul cartofilor ! Dovedind bun spirit gospodăresc şi simţul înaltei răspun­deri pentru soarta recoltei anului viitor, cooperativele agrico­le de producţie din Lăzarea, Remetea, Joseni şi Borzoni au ter­minat însămînţările de toamnă cu 6 zile înainte de termen. Alături de ele amintim şi cooperativele agricole de pro­ducţie din Odorheiu Secuiesc, Forţeni, Văleni, Mujna, Porum­beii, Mari, Secuieni, Praid, Eliseni care au terminat recolta­tul suprafeţelor însămînţate cu cartofi . Recorduri si . ..recorduri" la Simoneşti Soarele scăpata spre asfinţit, dar în curtea se­diului Cooperativei agri­cole de producţie Simo­neşti se muncea încă. Se încărcau căruţele cu în­grăşăminte naturale, care se îndreptau apoi spre ogoarele cooperativei. Pe poarta din faţă ca­mioanele transportau sfecla de zahăr; în spa­tele sediului un grup de cooperatori se îndeletni­ceau cu însilozarea car­tofilor. Preşedintele şi in­ginerul erau la datorie, controlînd şi diri­j­în­d mersul lucrărilor agrico­le, undeva pe hotarul cooperativei agricole de producţie. Tibordi Dionisie, con­tabilul şef, ne relata că din 70 de hectare însă­­mîrătate cu cartofi, cu a­­jutorul elevilor, a tuturor salariaţilor cooperative­lor de consum, a mese­riaşilor şi funcţionarilor din cooperativă, s-au re­coltat 50 de hectare. Re­coltatul sfeclei de zahăr a ajuns la un stadiu a­­vansat. Din 55 de hecta­re s-au recoltat 48. Ate­lajele (58 de căruțe, 2 camioane) lucrează la Timpul probabil Staţia meteorologică Miercurea-Ciuc ne in­formează că în următoa­rele 24 de ore vremea se menţine în general fru­moasă, cu cer variabil, mai mult senin noaptea. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 2 grade şi plus 2 grade, iar maximele între 14— 19 grade. Dimineaţa cea­ță locală și brumă. Proletari din toate tarile, uniti-vă! ANUL II, nr. 508 Vineri 10 octombrie 1969 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Cînd eforturile sînt orientate spre aceiaşi Intensificarea lucrări­lor agricole de toamnă se vădeşte din ce în ce mai pregnant. De la ră­săritul soarelui şi pînă seara tîrziu, sute de coo­peratori, muncesc cu ab­negaţie pentru a crea condiţii optime viitoarei recolte. De strădania lor depinde ceea ce vom re­colta la anul. Porniţi pe ogoarele judeţului nos­tru, familiarizate cu zgo­motul tractoarelor, cu avîntul muncii fiecărui sătean, ne-am oprit la cooperativa agricolă din Misentea. Colinele din jurul satului cunosc pe deplin­ freamătul muncii. De la mic la mare. „toa­tă suflarea" este prezen-GH. CHIPER (Continuare în pag. a 3-a) scop La Bisericani, co­operatorii zoresc cu recoltatul car­tofilor La C.A.P. Rugăneşti însămînţările copil vitregit La sediul Cooperativei agricole de producţie din Rugăneşti se ţinea „o mică şedinţă de ana­liză", privind stadiul lu­crărilor agricole de toam­nă. Preşedintele Czézár Carol şi inginerul agro­nom Misky Mihai se ară­­tau mulţumiţi de mersul unor munci agricole, în­deosebi de recoltatul car­tofilor. Membrii coope­ratori, ajutaţi de 180 de elevi din oraşul Cristuru Secuiesc, au recoltat a­­proape în întregime su­ I. KISS (Continuare în pag. a 3-a) în ziarul de azi: % Tribuna pedagogului Filmul docu­mentar în sprijinul şcolii (pag. a 2-a) 0 Comentariu Confruntări în Piaţa comună (pag a 4-a) IMMIIIIIII11»! 111(1 transportul îngrășăminte­lor naturale şi a sfeclei de zahăr. Iată dovezi ale hării­ I. ARĂDEANU (Continuare în pag. a 3-a) CRAIOVA — Combinatul chimic. Imensa cîmpie este săgetată de noile instala­ţii ale fabricii de azotat de amoniu, care se înalţă falnic pe verticala îndrăznelii şi a probită­ţii profesionale. De pe cuprinsul IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIHIIIIIIIIIIIIIIIIHIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIHIIIIIIIIIIIIHIlll patriei IIIIIIHIIIIIIIIIIIIIIIIIIIHIIIIIIIHIIIIHil La Ghergheasa, ju­deţul Buzău, unde a fost săpată cea mai adîncă 1 „­­ sondă din România — peste 6200 m — s-a ter­minat montajul instala­ţiei de suprafaţă şi s-au făcut măsurătorile nece­sare punerii în exploata­re a hidrocarburilor des­coperite aici. Aceasta va fi prima sondă din ţară care va extrage tiţei de la astfel de adîncimi. Alte 10 sonde de mare adînci­­m­e se află în foraj în Moldova, Oltenia şi pe Valea­ Prahovei. Au început lucrări­le de montaj la hala prin­cipală a celui de-al trei­­lea grup tehnologic al fa­bricii de oxigen din ca­drul Combinatului side­rurgic din Galaţi. Potri­vit graficului, construcţia acestui important obiec­tiv al anului 1070 de pe platoul Smirdanului se află in avans cu 15 zile. La Combinatul de celuloză şi hîrtie din Brăila au început lucră­rile de construcţie la o nouă linie tehnologica, destinată evaporării peşii­­lor reziduale provenite din procesul de fabricaţie a celulozei. Noua insta­­latie contribuie la spo­rirea gradului de recu­perare a sărurilor sodice din compoziția aflată în circuitul tehnologic, pre­cum și la reducerea chel­­tuielilor pe unitate de producție. Inovaţiile — sursa de creştere a productivităţii muncii Inovaţiile şi raţionalizările se înscriu în noile­­ condiţii, în contextul cerinţelor modernizării per-­­ manente a maşinilor şi instalaţiilor, a­ ridicării­­ produselor româneşti la nivelul competitivităţii.­­ Astfel strungarii Tamás Vilhelm și Jánossy Io-­­­sif, de la Filatura de in din Gheorgheni, au exe-­­ cutat un dispozitiv de strunjit lineare. Linealele­­ (cilindrii) se folosesc la laminarea (tragerea) ben­­­­zii cardate. Prin folosirea noului dispozitiv de­­ strunjit, care se montează pe strungurile Rangheţ,­­ se vor elimina timpii morţi; de asemenea va creşte numărul de lineale strunjite in unitatea­­ de timp. Conform calculelor de eficienţă econo­­­­mică, productivitatea muncii va creşte cu cca. 70 la sută. Economiile ce se vor obţine, se apreciază­­ că se ridică la peste 6.300 lei anual.­­ De asemenea, se află în faza de experimentare­­ un nou dispozitiv de decuplare a semitortului de­­ la eliminarea mașinilor de filat. Dispozitivul es­­t­­e conceput de tehnicienii Leopold Emeric și Ba­­l­ricz Adalbert. Prin folosirea acestui dispozitiv, se­­ apreciază că se vor reduce consumurile specifice­­ la semitort. " RĂSPUNSUL LA SEMNALELE Indeplinindu-şi cu ab­negaţie şi răspundere înaltele sale îndatoriri, presa se afirmă, în mod firesc, ca o importantă forţă socială, un instru­ment activ în lupta pen­tru transpunerea în via­ţă a politicii partidului şi statului nostru de construcţie socialistă a ţării. Referindu-se la marile îndatoriri ce revin pre­sei noastre în actuala e­­tapă, cînd Congresul al X-lea al partidului a adoptat programul fău­ririi societăţii socia­liste, multilateral dez­voltate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea la adunarea festivă con­sacrată împlinirii a 25 de ani de la apariţia pri­mului număr legal al „Scînteii", arăta că „presa trebuie să acorde o atenţie deosebită în­deplinirii planului în in­dustrie, îmbunătăţirii a­­provizionării tehnico-ma­­teriale a întreprinderi­lor, obţinerii unei pro­ductivităţi superioare a muncii şi reducerii chel­tuielilor de producţie, să abordeze sistematic pro­blemele organizării ştiin­ţifice a producţiei şi a muncii, ale promovării tehnicii şi tehnologiei moderne, a tuturor pro­blemelor de stringentă actualitate ale activităţii noastre economice". Ziarul „Informaţia Har­ghitei" organ al Comite­tului judeţean de partid şi al Consiliului popular judeţean, militează con­secvent pentru răspîndi­­rea experienţei înaintate în activitatea economică din întreprinderile jude­ţului. In acelaşi timp, pu­ne în atenţia opiniei pu­blice neajunsurile exis­tente în diferitele unităţi economice în organiza­rea producţiei şi a mun­cii, în creşterea eficien­ţei activităţii economice. Numeroase semnale critice s-au bucurat de atenţia celor vizaţi şi, privite cu răspundere, s-au soldat cu luarea u­­nor măsuri de îndrepta­re a neajunsurilor, a de­ficienţelor. Este firească această atitudine. Ea exprimă respectul şi încrederea de care se bucură pre­sa de partid, faptul că semnalele critice sunt considerate un ajutor preţios în munca comi­tetelor de direcţie, a conducătorilor producţi­ei, însăşi raţiunea exis­tenţei presei locale este de a fi prezentă nemijlo­cit, zi de zi, în viaţa e­­conomică şi socială a ju­deţului, ca purtătoare a cuvîntului partidului, a­ceptivitatea lor faţă de critică, de capacitatea de a analiza cu simţ de răspundere neajunsurile din unităţile unde lu­crează, puse în evidenţă prin ziar. Din păcate, realitatea dovedeşte că în unele întreprinderi ale judeţu­lui nostru mai sunt şi conducători care nu dau importanţa cuvenită semnalelor presei, dove­desc o concepţie greşită, o atitudine refractară la criticile ziarului. Şi cel mai adesea ea se mani­festă prin tăcere tota­lă. Iar în cazul de faţă tăcerea , nu e de aur, to­varăşi. ..! E o dovadă a eschivării de la o obli­gaţie stabilită prin acte normative. Referindu-se la acest aspect, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arăta: „Tre­buie combătută cu toată hotărirea atitudinea de ignorare şi nesocotire­­ a sesizărilor şi criticilor presei din partea unor organizaţii de stat şi ob­şteşti, a unor întreprin­deri şi instituţii". Dar, să dăm cuvintul faptelor. Au trecut cinci luni de cînd în articolul „Să pri­vim mai departe decit azi", era criticată con­ducerea Uzinelor Vlăhi­ţa, pentru unele« neajun­suri în organizarea pro­ducţiei. Concret, era vor­ba de nedarea în func- CRITICE ALE ZIARULUI - O OBLIGAŢIE! Nu cunoaşteţi acest lucru, tovarăşi din conducerea Uzinelor de fier Vlăhiţa Fabricii de confecţii — » Odorheiu Secuiesc I.M.T.F. Miercurea-Ciuc I.F. — Gheorgheni şi Odorheiu Secuiesc C.I.L. Gălăuţaş 9 9 „Partizanul“ Gheorgheni plar organelor sale pe judeţean. A înţelege just, prin­cipial rolul presei în viaţa socială a ţării, ţi­ne, desigur, de nivelul politico-ideologic al ca­drelor din economie — căci la ele ne referim în ______________________ acest articol — de re- (Continuare in pag. a 3-a) IOAN MOJA

Next