Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 579-652)

1970-03-26 / nr. 648

Pag. 2 s \ \ \ \i \i \s­­ \s­ \ss \s­­s ss Există la Liceul din Miercurea-Ciuc un nuc­­leu artistic valoros, dar prea puţin cunoscut in oraş şi judeţ. Sunt aici nişte autentice speranţe actoriceşti — toate mo­bilizate de acel tineresc entuziasm, care, întreţi­nut cum se cuvine, im­primă un curs armonios adolescenţei, pregătin­­du-l pe viitorul cetăţean pentru intrarea în viaţă, semănîndu-i în suflet dragostea pentru muncă şi frumos, intrucit fără muncă şi arta este, ca orice activitate umană, condamnată la eşec. Aşa­dar un colectiv de elevi muncind cu sîrg pentru a cuceri puţin cile puţin haremurile artei — stră­danie bine armonizată de experimentatul profesor şi bun pedagog Gheor­­ghe Afloarei, pildă el în­suşi de pasiune profesio­­nală şi artistică. A intrat în tradiţia ansamblului de estradă al liceului, ca după perfec­tarea repertoriului (în fiecare sezon altul !) să întreprindă turnee în îm­prejurimile judeţului (ce mult ar prinde citeva spectacole şi pe scenele, unor cămine şi case de cultură harghitene!). Cel mai recent este progra­mul prezentat la M­oi­­neşti, în frumoasa casă de cultură din oraşul ju­deţului vecin — Bacău. Au evoluat, după opinia spectatorilor şi ziarişti­lor de la ziarul băcăuan „Steagul Roşu", nişte a­­devăraţi profesionişti, în­­tr-atît au fost de bine cizelate partiturile voca­le, cele coregrafice, ca şi cele teatrale. Prin urma­re laude tinerelor talen­te­­de pe toată scara de şcolarizare, din clasa a V-a pînă in a Xll-a), laudă regizorului — pro­fesorul Gheorghe A­­iloarei ! Felicitările şi a­­plauzele adresate la „sce­nă deschisă“ ansamblu­lui, au fost, în acelaşi timp, aprecieri aduse ar­tei amatoare crescută la izvoarele Mureşului şi Oltului. Dar cine sínt eroii a­­cestui răsunător succes ? Sínt membrii orchestrei de muzică uşoară „TRI­­CENTUS“ compusă din „ritmicii“ Vaszi Eugen, Lukács Gheorghe, An­drás Zoltán, Kiss Gáspár, cei care au electrizat sala cu verva lor... e­­lectronică. Sínt apoi so­liştii Maria Ivanciu,­­o promisiune de-a dreptul uluitoare), Lenuţa Here­­deu, Makkai Margareta, Doina Seceleanu, Nicolae Baltă, Páll Ibolya, Holló Barna (solişti de muzică populară), precum şi in­terpreţii „genului uşor" : Szabó Adriana, Szakács Éva, Daniel Szilvester şi, din nou, Maria Ivanciu . Clasica lucrare cara­­gialiamî „Un pedagog de şcoală nouă", şi-a găsit interpreţi ideali în „ac­torii“ liceului ! Pedago­gul, celebrul Marius Chicoş Rostogan, a fost ralizat într-un rol de compoziţie, de către ele­vul Nicolae Baltă, care într-un travesti... de vîr­­stă, a imprimat rolului o savoare mult gustată de public. L-au acompaniat cu fineţe Ravasz Mihai, Máthé Andrei, Vaszi Eu­­gen, Emil Rus, Alexan­dru Chitic, Mihai Her­man, Dumitriţa Burlacu, Viorica Balcan, Iuliana Dumitrescu. Dumitriţa Burlacu a fost o „Chiriţă in voiaj", care, — după spusele u­­nor moldoveni mai hitri, ■— ar anunţa o intrare In eclipsă a lui Miluţă Gheorghiu! (!) Recitato­rii Eugenia Ţiriac, Moni­ca Dumitrescu, Páll Ibo­lya, Szabó Adriana au adus în spectacol, farme­cul versului şi al poe­ziei vîrstelor fragede... întreg spectacolul a avut ca epilog corul ge­neral interpretînd melo­dia „Aceasta e patria mea", un admirabil oma­giu adus copilăriei şi ti­nereţii fericite, cuvînt de mulţumire adresat ţării, poporului şi partidului nostru comunist. La începutul acestor însemnări, ne exprimam o dorinţă. O repetăm: vrem să-i vedem pe a­­ceşti „tăinuiţi“ artişti de­­lectînd şi publicul har­­ghitean! Poate condu­cerea liceului ar putea face mai mult pentru pu­nerea în valoare a efor­turilor valorosului an­samblu, a cărui existenţă este întreţinută cu pa­siune de ciţiva profesori, cu pasiune şi dragoste faţă de elevi! C. COSTIN ARTIȘTII LICEULUI UN VALOROS ANSAMBLU ȘCOLAR *­ 17 JOI. 26 MARTIE PROGRAMUL 1 1300 Radiojurnal. 13.22 Muzică uşoară.. 14.00 Caleidoscop muzical. 15.00 — 100 de legende ro­mâneşti. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Din înregistră­rile Măriei Tănase. 16.30 Ce e nou în judeţul nostru. Braşov — martie 1970. 16.50 Mai mîndră ţara noastră creşte — cîntece. 17.05 Antena tine­retului. 17.30 Concert de muzică populară. 18.10 Orizont ştiinţific. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 20­05 Tableta de seară. 20.10 — 365 de cîntece. 20.20 Argheziană. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Convorbirile de joi. 21.30 Moment poetic 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. L_ 22.50 In ritm de dans cu orchestra Tijuana Brass. 23.10 întîlnire cu Gigi Marga. 0.03 25.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 13.15 Din cîntecele de dragoste ale popoare­lor. 14.03 Muzică populară. 14.30 Lexiconul com­pozitorilor români. 14.55 Ştiinţa la zi. 15.00 Con­certul melodiilor de neuitat — muzică, uşoară. 16.00 Radiojurnal. 16.40 Cronica muzicală. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Solişti de muzică uşoară. 17.35 Dicţionar de literatură universală. 18.00 Va­rietăţi muzicale. 18.30 Curs de limba rusă. 19.30 Arte frumoase. 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Concertul corului şi orchestrei de studio a Radio­­televiziunii. 22.10 Jazz 22.30 Fonoteca de aur. 22.50 Muzică corală. 23.05—1.00 Opera secolului nostru. VINERI, 27 MARTIE PROGRAMUL I 5.05—6.00 Muzica dimineţii. 6.05—9.30 Muzică şi actualităţi. 7.00 Radiojurnal. 9.30 Ateneu. 10.10 Curs de limba spaniolă. 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Din muzica popoarelor. 12.15 Muzică uşoară. 12.25 Ştiinţa la zi. 12.30 întîlnire cu melodia popu­lară şi interpretul preferat. PROGRAMUL II 6.00 Program muzical de dimineaţă. 7.00 Radio­jurnal. 8.10 Tot înainte. 8.25 Mari interpreţi. 9.10 Curs de limba spaniolă. 9.45 Recital de operă Nicolae Florei. 10.00 Matineu teatral. Opt femei de R. Thomas. 11.15 Muzică populară. 11.30 Fre­donaţi cu noi 12.15 Concert de prînz 12.35 Sae­­culum. 191 CALENDAR HARGHITEI 1827 A murit compozi­torul Ludwig van Beethoven (n. 16 XII 1770).­­ A murit compozi­torul Claude De­ 1892 A murit poetul Walt Whitman 26 MARTIE bussy (n. 22 Vili 1862). (n. 31 V 1819). Mier­of­oi­­eton ALARMĂ PE ŞANTIER I sau fragmente dintr-un dialog cotidian surprins la şantierul din Miercurea-Ciuc al I.J.C.M.­­La un control inopinat, mai mulţi zidari de la şantierul de construcţii „Tudor Vladimirescu“ au fost găsiţi jucind cărţi în timpul lucrului, as­cunşi în noile apartamente). —­­ — — Fraţilor, am alergat într-un suflet- vine şeful. — Care din ei ? Al de ştie pocher sau ăl de nu ştie ? — AI de nu ştie. — Atunci chiar că-i de rău... Măi, Ioane, ia bate tu cu asul în perete, s-audă şi grupa lui Ma­rin. Dă alarma ! — NI — — Bravo, băieţi. Merge treaba ? — Merge. — Inimoşi băieţi ai, tovarăşe inginer! — Mie-mi spuneţi ? ! Mergeţi de mîncaţi, băieţi! — III — — Tovarăşi! Eu zic că avem foarte multe lipsuri! — Multe, multe, multe... — Eu zic să le eliminăm ! — Să le eliminăm, ce ne costă... — Risipă de materiale, întîrzieri la locu-i de muncă, joc de cărţi în timpul orelor de lucru, etc., etc., etc. — Aşa nu mai merge. — Eu zic să ne luăm angajamentul... — Să ne luăm. Ce ne costă... — Tovarăşi! ■— Pleacă autobuzul ! Pleacă autobuzul! — Plecaţi tovarăşi! Continuăm şedinţa în se­mestrul următor. — IV — — Vine şeful! — Care ? —­ Unul nou, foarte nou. Alaaarmă !! M. OVIDIU ______________________________________________ HARGHITEI LA CRITICA FĂCUTĂ DE ZIAR Cauzele au fost analizate — măsurile n-au întîrziat Ziarul­ nostru a publi­cat un articol prin care se semnala existenţa u­­nor deficienţe în utili­zarea autobuzelor şi auto­camioanelor de la Auto­baza din Topliţa. în răs­punsul pe care l-am primit la redacţie, conducerea Autobazei ne comunică printre altele că, în ur­ma măsurilor luate, rea­lizările obţinute se ridi­că la cota exigenţelor impuse. Am reţinut cîte­­va: economii la preţul de cost în valoare de 53.824 lei şi un benefi­ciu suplimentar de 74.839 lei. De asemenea, ceilalţi indicatori de plan (călă­tori transportaţi, mărfuri transportate etc.), au fost realizaţi, depăşindu-se prevederile planului. De menţionat este faptul că aceste realizări au fost obţinute în condiţii gre­le de exploatare — 85 la sută din parcul de ma­şini şi autobuze circulă pe, drumuri de şantier şi drumuri forestiere, care sunt prost întreţinute (Topliţa—Tulgheş şi ca­riera Deluţ). Totodată, conducerea Autobazei, ne face cunoscut că în­că din luna februarie a analizat posibilităţile e­xistente în vederea re­cuperării restanţelor ivi­te, ca urmare a utiliză­rii neraţionale a parcu­lui de maşini. în acest context, s-au şi luat ur­mătoarele măsuri: au fost angajaţi 16 condu­cători auto, cu care s-au completat efectivele. în atelierele de întreţinere şi reparare a maşinilor au fost introduse trei Schim­buri pentru mecanicii de întreţinere. S-au făcut instructaje cu şefii de autocoloane, revizorii tehn­ici şi cu toţi cei ca­re contribuie la siguran­ţa circulaţiei. Săptămînal se ţin instructaje cu conducătorii auto pe te­me legate de siguranţa circulaţiei şi asupra mo­dului de utilizare judi­cioasă a maşinilor din dotare, în încheierea răspunsului primit, nu se mai face cunoscut că Autobaza din Topliţa s-a angajat să-şi realizeze sarcinile trimestrului I în mod exemplar. Este un angajament care merită toată consideraţia, dar care şi obligă., Căutînd primii ghiocei. Foto I­M, BENEDEK (Urmare din pag. 1) mine totuşi o enigmă de­­­« conducerea Cooperati­vei agricole de producţie din Tuşnad a renunţat cu atita uşurinţă la cursul agrotehnic ?! „Noi i-am anunţat cu regularitate“... ...ne spune inginerul a­­gronom Jakab Alexandru de la C.A.P. Cetăţuia, re­­fer­indu­-se la diferenţa dintre numărul celor în­scrişi la învăţămînt şi al celor care au participat efectiv la desfăşurarea lui. La această cooperativă au funcţionat două cer­curi : unul agrotehnic, condus de interlocutorul nostru, şi un cerc zoo­tehnic, sub îndrumarea tehnicianului veterinar Barabás Emeric. Majori­tatea celor înscrişi au frecventat cursurile avînd o prezenţă de sută la sută, printre care putem remarca pe cooperatorii: Bedő Alexandru, Sass Andrei, Sass Ileana şi Kozma Ştefan. Dar sunt­ şi alţii care au rămas cu totul străini de cursuri. Conducerea cooperativei, preşedintele şi brigadie­rii, s-au mulţumit să-i a­­nunţe cu regularitate pe Bors Mihai, Darvas Ag­­neta şi pe alţii. Aceştia, la rîndul lor, promiteau în mod solemn şi... nu veneau. — Apreciem pozitiv în­­văţămîntul agrozootehnic din cadrul cooperativei noastre — afirmă ingine­rul agronom. Cursurile au fost audiate cu viu in­teres, o sumedenie de probleme au fost dezbă­tute şi în cadrul unor ample discuţii ţinute sub forma seminarelor. Mem­brii cercurilor au venit cu propuneri valoroase. Una din acestea priveşte desecarea terenurilor mlăştinoase, căci în fie­care an Oltul inundă circa 200—250 de hectare de pășuni, pierzîndu-se astfel 300—400 tone de furaje.­­ Consultînd tematica cercurilor agrozootehni­ce, putem afirma că ea a fost judicios întocmită, vizînd principalele sar­cini ce stau în fata coo­peratorilor atît în dome­niul cerealier cit şi în cel zootehnic. Păcat că conducerea cooperativei n-a fost în stare să mo­bilizeze pe toţi membrii înscrişi la acest învăţă­­mînt. „Şi noi am procedat la fel“ ■ Despre învăţământul agrozootehnic din Coope­rativa agricolă de pro­ducţie din Sînsimion ne informează inginerul a­­gronom Ignat Stengel. Cursurile au fost înche­iate la 7 martie. S-au ţi­nut cite zece lecţii la fiecare din cele două cursuri organizate. 18 cooperatori înscrişi la în­­văţămîntul agrotehnic au participat la toate lecţii­le, iar cei 16 înscrişi la cursurile zootehnice au realizat o frecvenţă de 66 la sută. Unii n-au ve­nit niciodată, manifestînd o totală indiferenţă faţă de desfăşurarea cursuri­lor. Conducerea coopera­tivei, ca şi în cazul celei din Cetăţuia, s-a mulţumit să anunţe de fiecare da­tă, dar cooperatori ca Szép Mihai, Kurta Ioan şi alţii au preferat alte preocupări decit să par­ticipe la vreun curs. „Mereu inter­venea ceva“... — Intenţionam, la des­chiderea învăţămîntului, să ţinem toate lecţiile con­form programului stabilit, dinainte. Dar, de fiecare dată, a intervenit ceva — ne spune inginerul Cooperativei agricole de producţie din Sânmartin Dimény Alexandru. Ba o şedinţă, ba altceva răs­turna programul cursuri­lor. Şi în aceste condiţii, toţi acei care au fost în­scrişi au venit cu regu­laritate, dar e greu să aduni oamenii de mai multe ori pentru aceeaşi lecţie. Ieri seara am reuşit în sfîrşit să ţinem cea de-a 14-a lecţie agro­tehnică. Cursurile învaţămîntu­­lui agrozootehnic din Sînmartin au fost de un real folos. Spun aceasta nu numai inginerul agro­nom Dimény Alexandru şi medicul veterinar An­tal Attila, dar şi­ coope­ratorii cu care am stat de vorbă Miklós loan, Gáli Lazăr, Tankó Ştefan şi alţii. Dar erau şi mai utile, dacă s-ar fi respec­tat întocmai programul dinainte stabilit, în loc de concluzii se despart doar cîteva zile de începutul campa­niei agricole de primă­vară ,în care brigadierii, şefii de echipă, coopera­torii, vor trebui să folo­sească cunoştinţele agro­zootehnice acumulate de-a lungul unei perioa­de de peste 4 luni. Practica îşi va spune, fără doar şi poate, cu­­vîntul. Trebuie însă să arătăm că, în ciuda a­­precierilor pozitive, în ciuda unor rezultate ca­re prezintă o substanţială îmbunătăţire faţă de mo­dul desfăşurării învăţă­­mîntului agrozootehnic din anii precedenţi, nici în actualul an nu s-a ri­dicat la înălţimea meni­rii sale. Vine să confirme a­­ceasta participarea spora­dică, uneori lipsa totală a celor înscrişi, neres­­pectarea întrutotul a ter­­ menelor şi a temelor stabilite spre a fi dez­bătute. Şi dacă situaţia se prezintă astfel, acest lucru se datorează şi lip­sei de control şi îndru­mare, a centrelor de con­ducere ale C.A.P. ca şi din partea Direcţiei agri­cole judeţene şi a Uniu­nii judeţene a cooperati­velor agricole de produc­ţie. Concluzii nu prea îmbucurătoare Studioul Tg. Mureş JOI, 26 MARTIE In limba română 6—6.30 Jurnal de dimi­neaţă. Varietăţi muzica­le. Din programul zilei. 18—19.30 Cronica ac­tualităţii. Selecţiuni din operete. Reflecţii pe te­me economice. Literatură şi artă . Receptivitatea celei de-a, şaptea arte. Poşta muzicală. Anchetă socială . Despre păstra­rea secretului de stat.. Valsuri executate de fan­fară. In limba maghiară. 6:30—7 Emisiunea pen­tru crescătorii de anima­le . Reportaje din Gerna­­tu şi Micfalău, jud. Co­­vasna. Muzică preferată. 16:30—18 Cronica ac­tualităţii. Din cele mai frumoase cîntece popu­lare. Jurnalul tineretului: Tinerii din trei judeţe: Joia tineretului. Muzică Fantezie pentru orchestră din opera Carmen de Bizet. Şantier pedagogic : Noul regulament de funcţionare a şcolilor ge­nerale. _! JOI, 26 MARTIE 17.30 Deschiderea emi­siunii. Emisiune în limba maghiară. Din cuprins : Petrolişti bihoreni. Repor­taj filmat la rafinăria din Suplacul din Barcău. Me­tamorfoza lutului. Co­mentează Banner Zoltán de le revista „Utunk", o­­perator Szabó Tamás. Cîntă o formaţie a Casei de cultură, din Miercurea- Ciuc. 18.05 Film serial. Oliver Twist (III). 18.35 Mult­e dulce şi frumoa­să... 19.00 Telejurnalul de seară. 19.30 Prim plan. Acad. Nicolae Teodores­­cu. 20.00 Reflector. 20.15 Stagiune lirică TV. Pre­mieră pe ţară. Geamgiii din Toledo. 21.10 Cente­narul lui V. I. Lenin. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.10 Actualităţi literare. 22.40 Disc ’70. MIERCUREA-CIUG — Ci­nematograful „Harghi­­ta" : Viridiana, film spaniol. ODORHEIU SECUIESC Cinematograful „Homo­­rod" : Winnetou în Valea morţii, film ger­­mano-i­ugoslavo-italian, în culori, cinemascop. GHEORGHENI — Cinematograful „Mioriţa" : Mai periculoase decit bărbaţii, film englez în culori, cinemascop. GHEORGHENI — Cinematograful „Forestierul" : Pe urmele şoimului, film german în culori, ci­nemascop.­­ OPLIŢA — Cinematograful „Căliman" : Beru şi comisarul San Antonio, film francez în culori, cinemascop. VLĂHIŢA — Cinematograful „Vlăhiţa" : Tată de familie, film italo-francez în culori. CICEU — Cinematograful „Feroviarul" : Străin în casă, film englez in culori. BĂLAN — Cinematograful „Minerul" Ceapaev, film sovietic. CRISTURU SERUIESC Cinematograful „Progre­sul" : Uraganul, film chinez. CIUMANI — Cinematograful „Cultural" : Bărbaţii în deplasare, film­ bulgar, cinemascop. BORSEC — Cinematograful „Izvorul" : Mărturia, film bulgar. BORSEC — Cinematograful „Borsec" : Noaptea generalilor, film franco-englez în culori, cine­mascop. BÃILE TUŞNAD — Cinematograful „Oltul" ! Mina cu briliante, film sovietic în culori, cine­mascop. PRAID — Cinematograful „Sătesc" ! Umbrele strămoşilor uitaţi, film sovietic. DITRĂU — Cinematograful „Mureşul" : Taina leului, film maghiar. Anul III, nr. 648

Next