Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 579-652)

1970-03-28 / nr. 650

Pag. 2 HARGHITEI ANUL III, nr. 650 (Continuare în pag. a 2-a) DAREA DE SEAMĂ cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România în anul 1969 Prezentată de tovarăşul Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe Stimaţi tovarăşi, Din însărcinarea guvernului, am deosebita, cinste de a înfăţişa înaltei noastre Adunări activitatea internaţională desfăşurată de statul român în anul 1969. Politica externă a ţării noastre se dezvoltă în unitate dialectică, în armonie deplină cu politica internă, servind edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Succesele importante obţinute de poporul român în făurirea vieţii sale noi, în înaintarea continuă pe calea progresului şi civilizaţiei, reprezintă o contribuţie de seamă la cauza consolidării socialismului, la creşterea prestigiului şi forţei sale de atracţie. In spiritul politicii consecvente a partidului şi statului de profundă responsabilitate pentru destinele poporului român, pentru viitorul omenirii, ţara noastră şi-a adus contribuţia la promovarea relaţiilor de colaborare între toate statele, în vederea soluţionării problemelor majore ale vieţii internaţionale, statornicirii păcii şi securităţii în Europa şi în întreaga lume. Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, înscris în viaţa poporului ca un eveniment de importanţă istorică, a dat o înaltă apreciere politicii externe a partidului şi guvernului nostru, a stabilit obiectivele şi liniile ei directoare. întreaga activitate a guvernului român de înfăptuire a politicii externe s-a desfăşurat sub îndrumarea permanentă a conducerii de partid şi de stat, nemijlocit a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Considerez că normalizarea reală a vieţii internaţionale, consolidarea păcii şi securităţii reclamă dezvoltarea şi întărirea legăturilor bilaterale. România a acţionat şi acţionează cu perseverenţă în vederea amplificării relaţiilor cu statele din întreaga lume. în anul 1969, ţara noastră a stabilit relaţii diplomatice cu Guvernul Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud, cu: Bolivia, Ciad, Niger, Malayezia, Uganda şi Noua Zeelandă. România întreţine astăzi relaţii diplomatice şi consulare cu 95 de state. , La baza relaţiilor cu toate statele, România aşază principiile — care capătă o importanţă sporită în viaţa internaţională şi o adeziune tot mai largă din partea popoarelor — ale respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, avantajului reciproc, neamestecului în treburile interne, dreptului fiecărui stat de a hotărî de sine stătător asupra politicii sale interne şi externe. Aşezînd neabătut prietenia, alianţa frăţească şi colaborarea multilaterală cu toate ţările socialiste în centrul politicii sale externe, România a desfăşurat o activitate intensă de adîncire şi extindere a relaţiilor politice, economice, cultural-ştiinţifice cu statele socialiste. în acest cadru se înscriu Întâlnirile tovarăşilor Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer cu tovarăşii Leonid Brejnev şi Alexei K'Deîghin, cu tovarăşii Wladyslaw Gomulka, Marian Spychalski şi Józef Cyrankiewicz. De asemenea, au avut loc două întâlniri între tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito, precum şi •întrevederi între preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România şi preşedintele Vecei Executive Federale a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia. S-au realizat, totodată, contacte şi convorbiri, la diferite niveluri, cu R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacă, R. D. Germană, R. P. Ungară. Relaţiile ţării noastre cu R. P. Albania au evoluat intr-un spirit de înţelegere reciprocă, existând posibilităţi pentru extinderea lor în viitor. întâlnirile şi discuţiile purtate au condus la adîncirea colaborării, au pus în evidenţă noi posibilităţi de extindere a relaţiilor bilaterale, în avantajul tuturor părţilor, au prilejuit schimburi utile de vederi asupra problemelor care interesează statele socialiste europene, au constituit o contribuţie de preţ la întărirea unităţii lor, la promovarea cauzei socialismului, păcii şi colaborării dintre popoare. S-au dezvoltat legăturile de colaborare dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Chineză. în toamna anului trecut au avut loc la Pekin convorbiri ale tovarăşului Ion Gheorghe Maurer cu tovarăşul Ciu-Ennai şi cu alţi conducători din R.P. Chineză, în probleme privind construcţia socialistă în cele două ţări, dezvoltarea relaţiilor bilaterale, situaţia internaţională. Relaţiile ţării noastre cu R. D. Vietnam şi Frontul Naţional de Eliberare din Vietnamul de Sud s-au desfăşurat pe fondul sprijinului multilateral acordat de poporul român eroicului popor vietnamez în lupta sa dreaptă împotriva agresiunii americane. Au evoluat pozitivraporturile României cu R. P. Mongolă şi R. P. D. Coreeană. Relaţiile cu Republica Cuba s-au dezvoltat pe multiple planuri. Preocupat de perfecţionarea continuă a cadrului juridic în care se desfăşoară relaţiile cu statele socialiste, guvernul român a procedat la Încheierea a 75 de noi instrumente de colaborare şi cooperare, în cele mai variate domenii de activitate. România îşi aduce contribuţia activă la extinderea colaborării şi cooperării economice în cadrul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, al cărui membru este. Ea îşi intensifică, în acelaşi timp, schimburile comerciale, colaborarea şi cooperarea în domeniul economic cu toate ţările socialiste. Ţara noastră îşi dezvoltă relaţiile de colaborare, pe plan militar, cu statele participante la Tratatul de la Varşovia, din care face parte, fiind gata să lupte alături de armatele prietene în cazul unei agresiuni dezlănţuite în Europa de forţele imperialiste, împotriva unui stat membru al acestui Tratat. Totodată, România lărgeşte colaborarea cu armatele tuturor statelor socialiste. în cursul anului 1969, delegaţii de partid şi de stat, conduse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au luat parte la sesiunea specială a C.A.E.R la consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia, precum şi la întâlnirea de la Moscova, din luna decembrie, a conducătorilor de partid şi de stat din R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacă, R. D. Germană, R. P. Polonă, R. S. România R. P. Ungară şi U R.S.S. Aceste întâlniri, precum şi celelalte reuniuni ale ţărilor socialiste la care România a luat parte, au dovedit că atunci cînd problemele sunt abordate în spirit principial, şi tovărăşesc, de stimă mutuală şi receptivitate faţă de opiniile şi interesele fiecărui stat, este posibil să se stabilească înţelegeri acceptabile pentru toate părţile, şi — in acest fel — să se aducă o contribuţie importantă la ridicarea colaborării reciproce pe o treaptă superioară, la întărirea solidarităţii dintre ţările socialiste. Este ferma noastră convingere că, edificîndu-şi relaţiile lor reciproce pe principiile marxistt- leninismului şi internaţionalismului socialist, întrajutorării tovărăşeşti, pe normele relaţiilor dintre statele socialiste, depăşind dificultăţile actuale, ţările socialiste — unite prin comunitate de orînduire, de ideologie şi de ţeluri — pot oferi tuturor popoarelor un model de înţelegere şi cooperare multilaterală, pot exercita o influenţă favorabilă şi tot mai puternică asupra evoluţiei relaţiilor internaţionale şi dezvoltării lumii contemporane. Pornind de la interesele vitale ale poporului nostru, de la interesele generale al socialismului, guvernul român este hotărât să facă şi în viitor tot ce depinde, de el pentru intensificarea colaborării frăţeşti cu toate ţările socialiste, în condiţiile existenţei de state cu orînduiri social-politice diferite, unica soluţie raţională de organizare a vieţii internaţionale corespunzătoare aspiraţiilor de progres şi prosperitate ale popoarelor, este colaborarea între toate ţările lumii, convieţuirea lor paşnică, întemeiată pe respectul principiilor fundamentale, unanim recunoscute, ale dreptului internaţional. Creşterea potenţialului economic şi Îmbogăţirea patrimoniului cultural al ţării noastre în contextul unei lumi caracterizate prin pătrunderea masivă a ştiinţei şi tehnicii în toate sferele activităţii umane şi prin accentuarea diviziunii internaţionale a muncii fac nu numai posibile dar şi obiectiv necesare dezvoltarea relaţiilor României cu toate statele lumii şi participarea sa activă la amplificarea necontenită a schimburilor de valori materiale şi spirituale, Guvernul român a acţionat pentru lărgirea contactelor politice, a schimburilor economice, tehnicoştiinţifice şi culturale cu toatestatele, manifestând preocuparea de a asigura consistenţă şi stabilitate raporturilor externe ale ţării noastre, pe baze reciproc avantajoase, în anul precedent au fost încheiate 76 de noi înţelegeri, acorduri şi convenţii de colaborare în diferite domenii, cu state avînd altă orânduire social-politică. Au avut loc contacte, schimburi de vizite, convorbiri cu şefi , de state şi de guverne, cu personalităţi politice marcante dintr-un număr mare de ţări. Preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a vizitat Turcia, Iranul şi India şi a primit vizitele preşedintelui Statelor Unite ale Americii, preşedintelui Austriei şi preşedintelui Finlandei. Preşedintele Consiliului de Miniştri, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, a efectuat vizite în Anglia şi Belgia şi a primit pe şefii guvernelor din Olanda, Suedia şi Republica Populară Congo. Vizitele menţionate, precum şi contactele la alte niveluri s-au încheiat cu rezultate pozitive, concrete, care au determinat amplificarea relaţiilor bilaterale, intensificarea colaborării în diferite domenii. Ele au prilejuit schimburi utile de păreri asupra unor probleme internaţionale importante, au contribuit la mai buna cunoaştere a poziţiilor şi punctelor de vedere, la îmbunătăţirea climatului politic general. Ca ţară europeană, vital interesată în pacea şi securitatea continentului, România promovează o politică de largă cooperare cu toate statele din Europa. Ne este plăcut să constatăm că relaţiile politice, economice, tehnico-ştiinţifice şi culturale dintre România şi Franţa cunosc o continuă dezvoltare, întâlnirile dintre şefii celor două state au constituit şi vor constitui momente importante ale acestei evoluţii. Apreciem că sunt create toate condiţiile ca raporturile tradiţionale româno-franceze să se amplifice necontenit, în interesul ambelor popoare, al destinderii şi înţelegerii internaţionale. Se intensifică relaţiile României cu R. F. a Germaniei, Italia, Elveţia, ţările nordice şi cu alte state din Europa. Legăturile ţării noastre cu Turcia cunosc o dezvoltare ascendentă. Este aşteptată cu satisfacţie apropiata vizită în ţara noastră a preşedintelui Cevdet Sunay, care, fără îndoială, la fel ca şi vizita efectuată în Turcia de preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, va contribui la lărgirea colaborării multilaterale dintre cele două ţări. în anul 1969 au continuat să se dezvolte relaţiile României cu ţările din alte continente. S-au lărgit şi au perspective bune relaţiile României, cu ţările din America Latină. Au fost încheiate noi acorduri de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică, s-au înfiinţat comisii guvernamentale şi au fost angajate acţiuni de cooperare pe termen lung cu Chile, Columbia şi Venezuela, inclusiv crearea de societăţi mixte pentru exploatări miniere şi petroliere. Intensificarea legăturilor reciproc avantajoase cu statele din Asia şi Africa constituieo preocupare constantă a guvernului român. Au evoluat favorabil relaţiile Romanicei cu Japonia, s-au dezvoltat legăturile cu Pakistanul, s-au înregistrat progrese în raporturile cu ţările din Oceania, în Africa au fost întărite contactele cu Republica Democratică Congo, Nigeria, Tanzania Zambia şi cu alte ţări. Poporul nostru, care a cunoscut el însuşi vicisitudinile dominaţiei străine, nutreşte o puternicăsimpatie faţă de eforturile popoarelor din aceste continente, consacrate progresului şi bunăstării, consolidării independentei lor economice şi politice. In cadrul acestei politici, România sprijină cu hotărîre aspiraţiile popoarelor arabe pentru dezvoltarea lor independentă, democratică, pe calea progresului economic şi social. Guvernul român a acordat întotdeauna atenţie dezvoltării relaţiilor cu ţările arabe. După cum se ştie, în cursul anului trecut, în raporturile României cu unele state arabe au intervenit momente nedorite, care după părerea noastră, au fost generate de faptul că nu a fost pe deplin înţeleasă poziţia ţării noastre care acţionează consecvent pentru promovarea relaţiilor cu toate statele lumii. Eforturile făcute de guvernul român pentru depăşirea acestor momente au găsit ecou favorabil din partea statelor arabe şi au dus la obţinerea de rezultate pozitive. Noi considerăm că în prezent există posibilităţi pentru normalizarea deplină a relaţiilor cu toate ţările arabe şi dezvoltarea acestora în interesul poporului român şi al popoarelor arabe, al cauzei păcii. în ceea ce îl priveşte, guvernul român este hotărât să facă în acest sens tot ce depinde de el pentru întărirea prieteniei dintre poporul român şi popoarele arabe. Tovarăşi deputaţi, Înfăptuirea securităţii europene reprezintă una din preocupările majore, constante, ale Partidului Comunist Român şi statului nostru. Pacea şi securitatea în Europa constituie, de multă vreme, o cerinţă de prim ordin a tuturor popoarelor continentului. Pentru poporul român, care a avut de suferit impuse pierderi umane şi materiale în cele două războaie mondiale, realizarea securităţii în Europa este o chestiune vitală, o condiţie de cea mai mare importanţă a desfăşurării muncii sale paşnice, consacrate construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate. în ultimul timp, se contureazăondiţii favorabile, care fac posibilă aducerea problemelor securităţii europene din sfera dezideratelor şi declaraţiilor de intenţii în sfera acţiunilor practice. Este o realitate că în Europa se dezvoltă un proces de normalizare a raporturilor interstatale, de apropiere între popoare, de rezolvare a problemelor în suspensie prin mijloace paşnice. Cercuri guver- • namentale, personalităţi politice influente dintr-un număr tot mai mare de ţări europene manifestă interes pentru slăbirea încordării, pentru înlăturarea barierelor ridicate în faţa colaborării, pentru identificarea căilor de instaurare în Europa a unui climat de destindere, pace şi bună-vecinătate, în cursul ultimelor luni au avut loc contacte şi convorbiri politice între reprezentanţi ai guvernelor Uniunii Sovietice şi Republicii Federale a Germaniei, ai guvernelor Poloniei şi R. F. a Germaniei, iar, recent, s-a realizat prima întâlnire dintre preşedintele Consiliului de Miniştri al R. D. Germane, Willi Stoph, şi cancelarul federal al R. F. G., Willy Brandt, stabilindu-se, totodată, organizarea unei noi întrevederi la acelaşi nivel. Guvernul român, care se pronunţă cu consecvenţă pentru rezolvarea tuturor problemelor internaţionale pe calea contactelor şi negocierilor, salută aceste convorbiri. Ne exprimăm speranţa că ele vor duce la rezultate pozitive, pe linia normalizării relaţiilor intereuropene, recunoaşterii şi respectării frontierelor existente în Europa — inclusiv a graniţei Oder-Neisse şi a frontierei dintre cele două state germane —, a recunoaşterii R. D. Germane potrivit normelor dreptului internaţional, asigurîndu-se participarea celor două state germane, în condiţii de egalitate cu celelalte state, la dezbaterea şi rezolvarea problemelor europene şi mondiale. Factor activ al acestui proces Înnoitor în viaţa politică a continentului nostru, România a militat, prin toate acţiunile pe care le-a întreprins, pentru edificarea securităţii europene pe un sistem de angajamente clare, lipsite de orice echivoc, asumate de toate statele, indiferent de potenţialul lor economic, militar, uman, precum şi de măsuri concrete care să genereze încredere, certitudine deplină pentru fiecare stat în ceea ce priveşte securitatea sa, integritatea teritorială, garanţia că se află la adăpost de orice primejdie de agresiune sau de alte acte de folosire a forţei sau de ameninţare cu forţa. înfăptuirea securităţii în Europa reclamă din partea tuturor ţărilor continentului eforturi stăruitoare, multiforme şi convergente, o politică activă de dezvoltare a legăturilor reciproce. Apreciind că securitatea europeană presupune o reţea tot mai densă de relaţii bi şi multilaterale între ţările continentului, menite să slujească progresului lor economic şi social, guvernul român acţionează pentru dezvoltarea largă a raporturilor politice, economice, tehnico-ştiinţifice intereuropene, pentru aşezarea lor fermă pe principiile unanim recunoscute ale legalităţii şi eticii internaţionale. Pornind de la ideile cuprinse în Declaraţia de la Bucureşti, adoptată în anul 1966 ,de statele, participante la Tratatul de la Varşovia, prin care au fost formulate importante propuneri privind întărirea securităţii şi colaborării în Europa inclusiv iniţiativa convocării unei conferinţe general-europene, România şi-a adus contribuţia activă, alături de alte ţări socialiste, la elaborarea Apelului de la Budapesta şi a documentelor Consfătuirii de la Praga a miniştrilor afacerilor externe, precum şi la alte acţiuni comune menite să contribuie la instaurarea securităţii în Europa. Guvernul român consideră că propunerile formulate în documentele adoptate la aceste întâlniri reprezintă o bază realistă pentru pregătirea şi desfăşurarea conferinţei statelor din Europa. El înţelege, totodată, să dea dovadă de receptivitate faţă de orice propuneri constructive cu privire la stabilirea ordinei de zi, precum şi la alte aspecte pe care le comportă organizarea conferinţei. Este profunda convingere a guvernului român că securitatea europeană nu poate fi decît opera comună a tuturor statelor continentului, că de statornicirea ei trebuie să beneficieze în condiţii de deplină egalitate, toate ţările din Europa. în acest spirit, guvernul român militează pentru ca la înfăptuirea securităţii europene, inclusiv la pregătirea şi convocarea conferinţei, să participe direct toate statele din Europa, fără discriminări şi excepţii, precum şi alte state interesate. în concepţia noastră, pregătirea conferinţei nu trebuie limitată la un grup restrîns de state sau cantonată în tiparele relaţiilor de la bloc la bloc, ci, dimpotrivă, este necesar ca acest proces să ducă la depăşirea actualei divizări a continentului în grupări militare opuse, la instaurarea unui climat de încredere şi înţelegere între toate statele europene. Acţiunile întreprinse de ţara noastră, vizitele şi întâlnirile la nivel înalt, contactele permanente la alte niveluri cu ţările europene, schimburile utile de păreri efectuate cu aceste prilejuri au permis desprinderea unor aprecieri şi concluzii, care converg spre demonstrarea importanţei şi actualitaţii canalizării preocupărilor generale pe făgaşul realizărilor practice, concrete. Problemele numeroase şi dificile care s-au acumulat în Europa nu sunt, desigur, susceptibile a fi soluţionate într-o singură etapă, realizarea securităţii pe continent constituind un proces de durată. O primă conferinţă ar putea contribui la statornicirea unei atmosfere de încredere între statele europene, la crearea condiţiilor prielnice abordării graduale şi soluţionării treptate, de la simplu la complex, a problemelor în suspensie. România manifestă o preocupare permanentă pentru instaurarea în zona Balcanilor a unui climat de încredere bună-vecinătate şi cooperare fructuoasă. Este îndeobşte cunoscut că în trecut Balcanii erau consideraţi „butoiul cu pulbere al Europei", aria de confruntare a unor interese străine de aspiraţiile de prietenie şi colaborare paşnică ale popoarelor din regiune. Vechea metodă a puterilor imperialiste de a învrăjbi popoarele pentru a le putea domina, facilitată de politica cercurilor reacţionare interne, care s-au făcut instrumentul manevrelor imperialiste a afectat timp de mai mulţi ani relaţiile inter- balcanice. Guvernul român consideră că trebuie depuse toate eforturile pentru ca, trăgînd învăţămintele necesare din experienţa istorică şi acţionînd,în consonanţă cu interesele vitale ale popoarelor din Balcani, să se ajungă la statornicirea în zonă a unor relaţii cu adevărat normale, bazate pe principiile bunei-vecinătăţi. Această preocupare este ilustrată de eforturile consecvente ale ţării noastre de a dezvolta relaţiile politice, economice, culturale cu toate statele din regiune, de iniţiativele vizînd colaborarea balcanică multilaterală, de propunerile guvernului român din 1957 şi 1959 privind transformarea Balcanilor într-o zonă a păcii, lipsită de arme nucleare, propuneri care îşi păstrează deplina lor actualitate. Avem convingerea că există condiţii pentru îmbunătăţirea raporturilor reciproce între statele din Balcani, pentru dezvoltarea colaborării paşnice multilaterale prin contribuţia activă a tuturor ţărilor din această zonă, corespunzător intereselor popoarelor balcanice, cauzei păcii şi securităţii în Europa şi în lume. După cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, „ţara noastră va face totul, şi în viitor, pentru a-şi aduce întreaga contribuţie la asigurarea unui climat de pace şi securitate în Europa şi în lume, îşi va consacra eforturile promovării susţinute a colaborării şi cooperării internaţionale in interesul civilizaţiei mondiale, al progresului tuturor popoarelor şi întregii umanităţi". Stimaţi tovarăşi, Ţara noastră atribuie o deosebită însemnătate înfăptuirii dezarmării generale şi, în primul rîrtd, a dezarmării nucleare. De cea mai mare importanţă în această direcţie sunt interzicerea folosirii armelor nucleare, încetarea experienţelor cu asemenea arme în mediul subteran, crearea de zone denuclearizate prin acorduri internaţionale însoţite de garanţii adecvate, încetarea producţiei, reducerea şi lichidarea stocurilor de arme nucleare şi a mijloacelor de transportare a lor la ţintă. Ca stat membru al Comitetului pentru dezarmare de la Geneva, România a militat neabătut împreună cu alte ţări socialiste, cu celelalte ţări iubitoare de pace, pentru adoptarea şi înfăptuirea unor măsuri concrete de dezarmare, menite să ducă la reducerea treptată şi, în cele din urmă, la eliminarea definitivă a armelor şi a forţei armate din sfera relaţiilor internaţionale, înfăptuirea unor măsuri eficiente de dezarmare apare, după pă■ rerea noastră, cu atât mai necesară, cu cit cursa înarmărilor acuză proporţii tot mai îngrijorătoare — fabricarea de noi tipuri de arme şi mijloace de luptă nucleare şi convenţionale continuă, iar negocierile asupra dezarmării nu înregistrează decît rezultate modeste. Povara înarmărilor apasă din ce în ce mai greu asupra nivelului de trai al popoarelor, pune in primejdie pacea şi securitatea internaţională, ameninţă omul şi opera sa, creată cu trudă, ca rezultat al strădaniilor multor generaţii. Armele continuă să fie folosite de cercurile imperialiste, reacţionare, ca instrumente ale politicii de forţă împotriva libertăţii şi independenţei popoarelor. Această situaţie impune ca toate statele să participe activ, să depună eforturi sporite în realizarea de măsuri practice de încetare a cursei înarmărilor şi de dezarmare. Guvernul Republicii Socialiste România consideră că numai dezarmarea generală constituie calea radicală pentru rezolvarea integrală a problemelor deosebit de grave pe care le generează şi le întreţine cursa înarmărilor, pentru pacea şi securitatea tuturor popoarelor. Acordurile încheiate pînă în prezent cu privire la acţiunile colaterale dezarmării, cum este Tratatul de neproliferare a armelor nucleare, ratificat recent de ţara noastră, deşi vizează limitarea dezvoltării înarmării atomice, nu prevăd măsuri practice de oprire a producerii, de lichidare a stocurilor de arme nucleare, nu prezintă garanţia că arma nucleară nu va fi folosită într-un eventual război. Pătrunsă de răspunderea care incumbă tuturor statelor pentru viitorul omenirii, ţara noastră a prezentat, la actuala sesiune a Comitetului pentru dezarmare de la Geneva, propuneri de înfăptuire a unor măsuri concrete pe calea dezarmării. După cum vă este cunoscut, tovarăşi deputaţi, propunerile noastre au în vedere îngheţarea şi reducerea bugetelor militare ale tuturor statelor; asumarea, printr-un document internaţional cu forţă obligatorie şi vocaţie universală, a unor angajamente ferme de nerecurgere la forţă sau la ameninţarea cu folosirea forţei, de neamestec, sub orice formă şi în nici o împrejurare, în treburile interne ale altor state ; renunţarea la efectuarea de manevre militare pe teritoriul altor state; interzicerea creării de noi baze militare şi a amplasării de noi arme nucleare pe teritorii străine, măsuri de lichidare a bazelor militare străine; crearea de zone denuclearizate în diferite părţi ale lumii inclusiv în regiunea Balcanilor ; elaborarea unui program de acţiuni şi măsuri al deceniului dezarmării ; asigurarea unui cadru adecvat participării la dezbaterile comitetului a tuturor statelor care doresc "să-şi exprime poziţia în legătură cu problemele dezarmării, intensificarea ritmului negocierilor şi îmbunătăţirea activităţii, structurii şi formelor de lucru ale comitetului. Convins că, prin eforturile tuturor statelor iubitoare de pace, ale tuturor popoarelor, se poate ajunge la transpunerea în practică a cerinţei de importanţă vitală pe care o reprezintă dezarmarea generală şi, în primul rinel, interzicerea şi lichidarea armelor nucleare, guvernulromân va milita şi în viitor, cu toată hotărîrea, pentru înfăptuirea acestui deziderat major al omenirii. Tovarăşi deputaţi, O trăsătură caracteristică a vieţii politice contemporane este creşterea aportului tuturor statelor la soluţionarea problemelor internaţionale. Fireşte, înţelegem răspunderea deosebită pe care ţările mari o au pe arena mondială înrezolvarea problemelor ce confruntă omenirea. Este însă un fapt de necontestat că astăzi problemele majore ale lumii pot fi soluţionate numai în condiţiile participării şi conjugării eforturilor tuturor statelor, mari sau mici. în epoca actuală, fiecare stat, fiecare naţiune poartă răspunderi pentru statornicirea unui climat de destindere, încredere şi cooperare între popoare, pentru promovarea unor raporturi eliberate de spectrul forţei, pentru reglementarea litigiilor pe calea tratativelor. Dînd glas sentimentelor unanime ale poporului român, guvernul se pronunță pentru încetarea neîntârziată a războiului din Vietnam, retragerea trupelor Statelor Unite ale Americii din Vietnamul de sud, curmarea oricărui amestec în treburile interne ale poporului vietnamez. Pentru soluţionarea paşnică a conflictului din Vietnam, considerăm că este, de asemenea, necesar să se asigure formarea unui guvern de coaliţie care să permită dezvoltarea democratică, independentă a Vietnamului de sud. Guvernul , român ţine să afirme şi cu acest prilej că ţara noastră va acorda şi în viitor întregul său sprijin material, politic şi moral eroicului popor vietnamez în lupta dreaptă pentru apărarea fiinţei sale naţionale. ’ Provoacă îngrijorare apariţia unor noi elemente de încordare în regiunea Asiei de sud-est, intensificarea bombardamentelor americane asupra teritoriului Laosului, precum şi situaţia creată în Cambodgia ca urmare a recentei lovituri de stat; ele complică şi agravează situaţia din zonă, aducind prejudicii mişcării de eliberare a popoarelor, luptei lor pentru apărarea libertăţii şi independenţei naţionale. Guvernul român a apreciat în repetate rînduri că perpetuarea şi agravarea încordării în Orientul Apropiat afectează negativ situaţia internaţională, menţin un serios focar de război, generează nelinişte şi îngrijorare. Evoluţia evenimentelor din această zonă pune în evidenţă faptul că intensificarea ostilităţilor militare şi represiunile, din orice parte ar veni ele, agravează încordarea şi îndepărtează perspectivele soluţionării conflictului, împiedică dezvoltarea liberă şi independentă a popoarelor respective. Asemenea acţiuni nu pot fi decît în avantajul cercurilor imperialiste, interesate în menţinerea şi consolidarea poziţiilor lor în această parte a lumii. în acest spirit, guvernul român a exprimat dezaprobarea sa faţă de atacul aerian israelian asupra unor obiective civile din R.A.U. şi provocarea de victime în rîndul populaţiei. România consideră că rezoluţia Consiliului de Securitate, din noiembrie 1967, oferă o bază raţională pentru rezolvarea paşnică a situaţiei din Orientul Apropiat. Ea se pronunţă pentru retragerea trupelor israeliene din teritoriile arabe ocupate, respectarea dreptului la existenţă independentă şi integritate teritorială a fiecărui stat din această regiune, pentru rezolvarea problemei refugiaţilor palestinieni, potrivit intereselor lor legitime. Pe agenda vieţii internaţionale stăruie sarcina lichidării definitive a colonialismului şi neocolonialismului. Poporul român urmăreşte cu simpatie şi sprijină activ procesul ireversibil de eliberare a popoarelor de sub dominaţia imperialistă, de consolidare a independenţei lor politice şi economice. România condamnă discriminarea rasială practicată în Africa de Sud şi sprijină lupta dreaptă de eliberare a popoarelor din Angola, Mozambic, Namibia şi din alte teritorii aflate încă sub asuprire colonială. Solidar cu poporul Zimbabwe, guvernul român condamnă cu hotărîre actul ilegal al proclamării de către autorităţile rasiste, de la Salisbury a aşanumitei „Republici Rhodesia" şi a declarat că nu o recunoaşte. România va milita şi în viitor pentru afirmarea şi promovarea neabătută a dreptului inalienabil şi imprescriptibil al popoarelor de a-şi hotărî singure soarta, căile de dezvoltare economică şi socială, de a fi stăpîne pe resursele proprii şi de a le folosi spre binele progresului lor, al colaborării şi securităţii internaţionale. Tovarăşi deputaţi, în ultimul sfert de veac, concomitent cu dezvoltarea relaţiilor şi contactelor bilaterale, a crescut ponderea activităţii organizaţiilor internaţionale pe arena mondială. România atribuie o mare însemnătate organizaţiilor internaţionale, în special Organizaţiei Naţiunilor Unite, rolului lor în lărgirea cooperării dintre state, în respectarea dreptului internaţional, în eforturile pentru pace. Membră a 41 de organizaţii internaţionale guvernamentale şi a 268 de organizaţii neguvernamentale, ţara noastră contribuie activ, şi pe această cale, la dezvoltarea colaborării dintre state. Anul acesta oferă prilejul efectuării unui bilanţ al activităţii desfăşurate ,de Organizaţia Naţiunilor Unite în cei 25 de ani care se împlinesc de la întemeierea ei. Pentru a răspunde speranţelor şi cerinţelor popoarelor, se impune ca întreaga activitate a O.N.U., să fie aşezată ferm pe temelia principiilor înscrise în Cartă. Aceste principii au vocaţie de universalitate, ele sunt obligatorii în relaţiile dintre toate statele lumii, fără nici o îngrădire, condiţie sau excepţie. Guvernul român consideră că Organizaţia Naţiunilor Unite trebuie să reflecte în mod fidel realităţile lumii contemporane, să devină cu adevărat universală. El se pronunţă pentru restabilirea drepturilor legitime ale Republicii Populare Chineze în O.N.U., precum şi în celelalte organizaţii internaţionale. După părerea sa, primirea celor două state germane în O.N.U. s-ar înscrie pe linia întăririi păcii şi securităţii internaţionale, ar avea efecte pozitive asupra activităţii organizaţiei. Acţionând în spiritul principiilor politicii noastre externe, delegaţiile române la cea de-a 24-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U. şi la alte reuniuni internaţionale au promovat activ poziţia Republicii Socialiste România faţă de problemele internaţionale majore şi au participat la elaborarea unor importante rezoluţii orientate spre desăvîrşirea procesului de decolonizare, spre lărgirea colaborării politice şi economice între state. Contribuţia României s-a concretizat şi în adoptarea unor rezoluţii referitoare la educarea tineretului în spiritul respectului faţă de drepturile şi libertăţile omului şi participarea lui la dezvoltarea naţională, la perfecţionarea administraţiei publice, pentru nevoile dezvoltării. Au fost continuate iniţiativele României privind cooperarea industrială între statele din Europa, înlăturarea obstacolelor şi a discriminărilor care stau în calea dezvoltării normale a relaţiilorintereuropene. De asemenea, au fost iniţiate acţiuni de cooperare cu organizaţiile internaţionale în domenii de primă importanţă : informatica, cercetarea operaţională, utilizarea calculatoarelor electronice în procesul dezvoltării, în România au avut loc reuniuni şi seminarii organizate de O.N.U. şi instituţii specializate, în colaborare cu ţara noastră. Reprezentanţi români au fost aleşi în importante funcţii la Organizaţia Naţiunilor Unite, precum şi la alte organizaţii internaţionale guvernamentale. Tovarăşi deputaţi, Aprobând activitatea internaţională desfăşurată de guvernul român în anul 1969, aprobăm în acelaşi timp întreaga politică externă a statului nostru.