Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 579-652)

1970-02-21 / nr. 620

ADUNĂRILE GENERALE ALE SALARIAŢILOR MAI MULTE­­ NAŢIONALE DIN „AURUL VERDE” AL PATRIEI Sala Unităţii de de festivităţi a exploatare şi industrializare a lemnu­lui din Topliţa a găzduit lucrările adunării repre­zentanţilor salariaţilor, la care au participat pes­te 200 de delegaţi din sectoarele de exploatare şi industrializare, precum şi numeroşi invitaţi. Darea de seamă, pre­zentată de inginerul Ni­­colae Solomon, directo­rul întreprinderii, a ana­lizat activitatea desfă­şurată în anul 1969 şi a expus sarcinile de plan , ce stau în faţa colecti­vului de muncă în anul 1970. Evidenţiind efortu­rile tuturor salariaţilor depuse în anul care a trecut, vorbitorul a sub­liniat rezultatele remar­cabile­­obţinute: planul producţiei globale a fost realizat în proporţie de 106,6 la sută, iar cel al producţiei marfă vându­­tă şi încasată, în propor­ţie de 105,2 la sută. Din cele de mai sus rezultă o depăşire de peste 16.500.000 lei la produc­ţia globală şi 13.200.000 lei la producţia marfă vîndută şi încasată. S-a menţionat şi îndeplini­rea sortimentelor prevă­zute în plan cum sunt: buşteni răşinoase — 100,6 la sută, buşteni fag — 100,1 la sută, lemn celuloză de diferite spe­cii — 106,5 la sută, stîlpi T.E. — 116,5 la sută, lemn construcţii — 131,3 la sută, bile­manele ră­şinoase — 102,8 la suta. In afara sortimentelor prevăzute în planul de stat, au mai fost reali­zate 19 produse nenomi­­nalizate în valoare de peste 20.000.000 lei. Atî darea de seamă cît şi­ vorbitorii au reliefat preocuparea ca­re a existat pentru îm­bunătăţirea ritmicităţii îndeplinirii planului, pre­cum şi pentru o valori­ficare superioară a ma­sei lemnoase, analizînd totodată, în spirit critic şi autocritic lipsurile ma­nifestate. Una dintre de­ficienţe a constituit-o ne­­scoaterea la timp a lem­nului de fag din parche­te, ceea ce a dus la de­precierea lui. De aseme­nea, din cauza superfi­cialităţii cu care s-a lu­crat în unele locuri de muncă, nu s-au selecţio­nat toate piesele apte pentru celuloză fag si lobde pentru lăzi, ceea ce a dus la realizarea unui indice de lemn de lucru sub posibilităţile reale ale unităţii. S-a mai arătat de a­­semenea, că indicele de utilizare a mecanisme- C. MOLDOVEANU (Continuare In pag .2­ a) Cu planul pe cea de-a doua decadă îndeplinit înainte de termen Colectivul de muncă al Fabricii de confecţii din Odorheiu Secuiesc a ra­portat realizarea sarcini­lor de plan, pe a doua decadă a lunii februarie, la data de 16 februarie 1970, în proporţie de 100,5 la sută. Peste plan, textiliştii odorheien, au­ confecţionat o serie de confecţii, îndeosebi len­jerie pentru copii şi alte produse. r I la c.p.L, căiauţaş Rezultate îmbunătăţite în munca i ! cultural-educativă dar... mai sunt încă multe de făcut!! ! ! însemne ale abnegaţiei COLECTIVE TREC SAPTAMÎNI ŞI LUNI, ŞI ACTIVITATEA CLUBULUI E TOT IN PUNCTUL MORT. CADRE CU PREGĂTIRE SUPERIOA­RĂ, INFERIOARE LA CAPITOLUL PASIUNE PROFESIONALĂ CITEVA EXEMPLE DEMNE DE URMAT. PLEDOARIE PENTRU MUNCA DE LA OM LA OM SA ACTIVIZĂM... ACTIVELE SIN­DICALE ŞI DE U.T.C.! Revenind pe urmele u­­nui articol anterior ne-am oprit la C.P.L. Gălău­­ţaş, spre a confrunta con­cluziile mai vechi cu stă­rile de lucruri existente în sectorul vieţii cultu­ral-educative a combina­tului. Dacă mai demult constatam că factorii cultural-educativi fac prea puţin în sensul le­gării muncii propagandis­tice de sarcinile majore ale procesului de produc­­ţie, de astă dată trebuie să consemnăm că ne-au întâmpinat rezultate mult îmbunătăţite, care vor­besc de la sine despre angajarea mai hotărîtă a organizaţiilor sindicale şi de tineret, sub îndrumarea organizaţiei de partid, în miezul de foc al vieţii combinatului. în primul rînd la folosirea timpu­lui de lucru, indicel, pe ianuarie (92,8 la sută) este superior mediei din anul trecut. Procentele realizărilor la producţia globală şi marfă vîndută şi încasată sunt de 105,5 şi respectiv 132,2 la sută, iar la productivitatea muncii pe total salariaţi s-a ridicat la 101,7 la su­tă , cifre care, de ase­menea, vorbesc de abne­gaţia unui colectiv pus pe fapte mari. Dar, deşi limbajul ci­frelor este suficient de grăitor şi sintetizează e­­locvent însăşi esenţa ca­litativă a muncii desfă­şurate într-o întreprin­dere sau instituţie, tot atît de adevărat este că mai subzistă încă în inti­mitatea vieţii acestui co­lectiv, aspecte secundare negative care se cer dez­bătute spre a găsi căile cele mai adecvate de soluţionare, pentru ca în final,­ esenţa de care vorbeam să fie cu atît mai pozitivă. Spre desco­perirea acestora ne-am orientat în discuţia noas­tră cu secretarul comite­ C. COSTIN­ ­ului de paiaj al combi­natului —­ Nicolae Pop, locţiitorul secretarului — Dumitru Vodă, preşedin­tele comitetului sindical — Toma Grigoraş, şi alţi lucrători ai marii unităţi industriale. Sondajul nostru a vi­zat multipla problematică a muncii de propagandă (ştiinţifică, cultural-edu­­cativă, politico-ideologi­­ca) aşa cum se prezintă în ultima vreme în ca­drul combinatului. De la bun început, „plimbîn­ (Continuare in pag. a 2-a)! Proletari din toate țările, unițî-văî ANUL II, nr 620 SÎMBĂTĂ 21 februarie 1970 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN „DEZGHEŢUL" SCONTAT ÎN PRODUCŢIA ZOOTEHNICĂ încă nu s-a produs Nu se cade să mai vorbim despre condiţiile favorabile dezvoltării pro­ducţiei zootehnice, des­pre experienţa bogată a îngrijitorilor de animale din judeţul nostru. Ele sunt cunoscute. Ceea ce­ va trebui să ne interese­ze în mod deosebit, în contextul acestor factori favorabili, e nivelul ac­­tual al producţiei anima­le, răspunsul pe care-l dăm, prin fapte, la che­marea organizaţiei jude­ţene de partid Timiş, şi care nu se ridică încă la nivelul posibilităţilor şi mai ales, al cerinţelor ce ne stau în faţă, ca sar­­cin­­­ izvorîte din înţelep­tele hotărîri ale Congre­sului al X-lea al partidu­lui. Ca dovadă stau rezul­tatele lunii ianuarie, care nu pot fi considerate mulţumitoare. Cifrele de plan nu au fost realizate la toti indicatorii. In timp ce la bovine se înregis­trează o creştere de 207 bucăţi, la ovine şi por­cine apare o­­ scădere a efectivelor, ca urmare a mortalităţii ridicate. La acest capitol, recordul e deţinut de cooperativele agricole de producţie din Atid, Mărtiniş, Crăciunel, Sîapaul, Tărceşti, Inlă­­ceni, Plăieşii de Jos, Ciumani, Joseni, Voşlo­­beni şi Topliţa. în aceas­tă perioadă, la Ciu­mani au pierit 88 oi, deoarece furajele admi­nistrate sunt de slabă ca­litate şi în cantităţi insu­ficiente, nu se folosesc concentrate cu toate că au primit repartiţie, sai­vanele sunt­ necorespun­­zătoare din punct de ve­dere sanitar-veterinar (u­­mezeală foarte ridicată, curenţi interiori reci etc.), iar îngrijirea lasă şi ea mult de dorit. La Voşlo­­beni, unde mortalitatea la ovine se ridică la 5 la sută din efectiv, cauzele fiind aceleaşi, se preve­de o redresare a situaţiei ca urmare a introducerii concentratelor în furaja­rea ovinelor. La ambele unităţi se poate observa, de asemenea, că mortali­­tatea se menţine ridicată doar la saivanele vechi, necorespunzătoare sau la acele turme care în toamnă nu au beneficiat de o îngrijire bună, iar terenurile infestate nu au fost tratate la timp. La Cooperativa agri­colă Joseni, unde au pie­rit 51 oi, există însă o situaţie cu totul aparte. Furajele grosiere există în cantităţi suficiente, dar lasă de dorit calita­tea acestora. Oile nu se pot creşte numai cu ro­goz. Intr-un asemenea caz de forţă majoră tre­buie găsite modalităţi de pregătire a furajelor în vederea creşterii digesti­­bilităţii şi valorii nutriti­ve. Numai că acest lu­cru presupune spirit gos­­podarelor. Tot la Joseni, din cauza slabei furajări din iarna anului trecut, la ovine s-au obţinut pro­duşi de slaba valoare biologică — debili încă de la naștere. Cu toate că pe timpul verii li s-au administrat concentrate, refacerea fiziologică a a­­cestora s-a dovedit impo­sibilă, atît prin faptul că materialul era necores­punzător încă de la bun început, cît și datorită deselor îmbolnăviri. Mor­talitatea ridicată se men­ţine tocmai la acest lot care ar fi trebuit să con­stituie baza de înlocuire a efectivului neproduc­tiv. Sfîrşitul lunii februarie şi începutul celei urmă­­toare, constituie perioada de vîrf a fătărilor. Acest fapt impune luarea ur­gentă a unor măsuri de redresare a situaţiei exis­­tente în domeniul creş­terii ovinelor. în primul rînd, specialiştii să urmă­rească în mod permanent starea sanitar-veterinară a animalelor şi să inter­vină operativ în cazuri­le de urgenţă. Se cere o îmbunătăţire a furajării prin administrarea de concentrate. Nu putem fi indiferenţi fata de valea­ T. PÂRLEA (Continuare în pag a 2-a) Zootehnia judeţului, la cota posibilităţilor şi cerinţelor actuale ! PRIMIREA MEMBRILOR PREZIDIULUI ACADEMIEI LA SECRETARUL GENERAL AL PARTIDULUI Vineri la amiază, după încheierea lucrărilor de constituire a Academiei de Ştiinţe Sociale şi Po­litice a Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secre­tarul general al Partidu­lui Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat, s-a întîlnit la se­­diul C.C. al P.C.R. cu membrii Prezidiului noii Academii. La întîlnire au luat parte tovarăşii Emil Bod­­naraş, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Vir­gil Trofin, Manea Mă­­nescu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Ion Ilies­cu. Preşedintele Academiei de Ştiinţe Sociale şi Po­litice, Miron Constanti­­nescu, a făcut o scurtă prezentare a desfăşură­rii lucrărilor Adunării ge­­nerale şi, în numele mem­­brilor Prezidiului Acade­miei, a exprimat condu­cerii partidului recunoş­tinţa pentru încrederea acordată, precum şi ho­tărârea de a depune în­treaga energie pentru a duce la bun sfîrşit sarci­nile complexe de mare răspundere ce le revin. Vorbitorul a arătat că, din­ glas gîndurilor şi propunerilor multor par­ticipanţi, exprimând sen­timentele de adân­că sti­mă şi preţuire pe care cercetătorii din domeniul ştiinţelor sociale, ca de altfel întregul nostru po­­por, le poartă secretaru­lui general al partidului, contribuţiei sale la dez­voltarea creatoare a gîn­­dirii sociale din ţara noastră. Adunarea gene­rală a ales în unanimita­te şi într-o atmosferă de puternic entuziasm pe to­varăşul Nicolae Ceauşes­cu, ca preşedinte de onoa­re al noului for ştiinţific. El l-a rugat pe secretarul general al partidului să accepte această funcţie. Luind cuvintul, tovară­şul NICOLAE CEAUŞES­CU, a spus : Stimaţi tovarăşi, Constituirea Academiei de Ştiinţe Sociale şi Po­litice reprezintă un eve­niment deosebit de im­portant în viaţa patriei noastre socialiste. Desigur, este cunoscut că în ţara noastră s-au desfăşurat şi în trecut activităţi pozitive, s-au obţinut, rezultate bune în diferitele discipline reu­nite astăzi în cadrul A­­cademiei de Ştiinţe So­ ■ ciaie Şi Politice. Cu toa­te acestea, în aceste do­menii mai avem încă multe de făcut; ele altfel dezvoltarea ştiinţelor so­ciale — ca a oricărei ştiinţe — nu se va opri niciodată la o anumită limită maximă. Ştiinţele sociale se vor dezvolta (Continuare in pag. a 2-a! HOTĂRÎREA CONSILIULUI DE MINIŞTRI privind acordarea de premii din beneficiile realizate în vederea stimulării salariaţilor din întreprin­deri, centrale industriale şi ministere economice în realizarea şi depăşirea sarcinilor ce decurg din planul de stat, precum şi pentru creşterea continuă a eficienţei e­­conomice, care­­ să­ con­ducă la sporirea benefi­ciilor, pe baza principii­lor aprobate de Comite­tul Executiv al Comite­tului Central al Partidu­lui Comunist Român, Consiliul de Miniştri a emis o hotărâre prin ca­re se introduce sistemul de acordare de premii din beneficiile realizate. Potrivit acestei hotă­­riri, începind cu activi­tatea anului 1970, munci­torii, personalul de con­ducere, tehnic, economic, de specialitate şi admi­nistrativ din unitățile e­­conomice vor putea be­neficia de premii, din­­tr-un fond de premiere ce se constituie anual prin aplicarea unor cote asupra beneficiului total realizat de fiecare uni­tate economică. Fondul de premiere şi deci pre­miul individual al sala­riaţilor vor fi cu atît mai mari cu cît unităţile e­­conomice vor realiza un volum de beneficii spo­rit, ca urmare a creşte­rii producţiei, a reduce­rii preţului de cost, a sporirii productivităţii muncii, a ridicării eficien­ţei întregii activităţi e­­conom­ice. La stabilirea cotei de premiere se are în vede­­re asigurarea unei pro­porţii cor­espunzătoare în­­tre : fondul de premiere, fondul de salarii şi volu­mul beneficiului, precum şi condiţiile de realizare de către fiecare unitate a beneficiului planificat. Fondul de premiere ce se cuvine fiecărei unităţi e­­conomice se­ stabileşte pe baza rezultatelor de­finitive obţinute, oglin­dite în bilanţul contabil anual, în raport cu bene­ficiul efectiv realizat. Fondul de premii se mic­șorează în cazul nereali­­zării beneficiului planifi­cat. Paralel cu realizarea beneficiului, colectivele unităților economice sînt direct cointeresate să în: (continuare în pag. a 2-a) ­ Noua stație de criblură din Miercurea-Ciuc produce cu întreaga sa capacitate. I­I ÎNSEMNĂRI in „Im pârâf­­a bradului alb'' / Dacă porneşti din Topliţa pe şoseaua naţională ce duce spre cunoscuta staţiune balneară Boto­sec, o bună bucată de drum, eşti însoţit de apa­­zglobie şi limpede a Toplitei. Apoi, după vreo 9 km, ajungi Ia Gura Secului de unde şoseaua se afundă In valea îngustă, a acestui pîrîiaş de munte. înainte de a intra în acel îngust defileu, le vei opri, desigur, o clipă, ca să admiri impu­nătorul monument ridicat, pe muchia dealului din stingă şoselei, în memoria celor 771 de ostaşi români care şi-au jertfit viaţa pe aceste meleaguri, pentru realizarea vechiului deziderat naţional: unirea Transilvaniei cu România. Iţi vei continua apoi drumul şi, sub impresia puternică a cuvintelor de înaltă simţire patrio­tică săpate in bronz şi marmură, precum şi rural de priveliştile înconjurătoare, nici nu-ţi vei da seama cînd ajungi într-o văgăună adîncă, între doi munţi înalţi. Este locul unde Călimanii se întîlnesc cu munţii Giurgeului. Cei doi uriaşi se înfruntă, despărţiţi fiind doar de apa îngustă a pîrîiaşului Secu. Tu, călătorule, îndrăgostit de natură şi de pei­saje mai sălbatice, vei părăsi vechiul drum ce duce spre Borsec şi mai departe, şi vei apuca pe drumeagul îngust din stingă­t deschis abia la poala sălbatică a muntelui. Drumeagul se stre­­coară pe sub ramuri încărcate de nea şi urcă do­mol, în serpentine largi, spre viţiul Răchitiş. Aici începe acea „împărăţie a bradului alb", unde realul se împleteşte cu fantasticul, iar pă­­mîntul se întîlneşte cu cerul. Ţi se deschide în faţă o privelişte de basm: îngusta dar minunata depresiune a Bilborului — aşezarea rurală alia­tă la cea mai înaltă altitudine: 1.050 m. înspre stingă, privirile ti se vor opri pe „zi­durile de cetate“ ale Călimanilor: spre dreapta vei cuprinde cu privirea culmile împădurite ale munţilor Giurgeului, pînă, hăt, departe, spre Ceahlău. In faţă, departe, dincolo de Bilbor, mun­ţii Bistriţei. De jur împrejur păduri nesfîrşite de molizi seculari, ale căror vîrfuri se înalţă se­­meţe spre înălţimile albastre ! Aici, dacâ-ţi vei pleca urechea Ungă tulpina uriaşă a unui pin secular, vei desluşi glasul vră­jit al pădurii, ce poartă în el toate doinele de jale ale vremurilor trecute, cînd oamenii aces­tor focuri au dus o viaţă blestemată în „pădurea cea batrina“. Din acele vremuri, oamenii s-au înfrăţit cu pădurile: „— Pădure, dragă pădure, Spune tu la-ntreaga lume, C-am trăit o viaţă-n tine. Tot în jale şi suspine...“ Dar ascultînd atent, vei mai auzi şi un alt cîntec: nu o doină de jale despre acele vremi Prof. ILIE ŞANDRU — Topliţa Continuare in pag . 2-«) ^ 1 S wak. jk a 1 a ^ v j m as • 1 1 | Reînnoiţi-vă abonamentele la ziarul I INFORMAŢIA HARGHITEI“ iiMiHUHiniHiaiaiaii

Next