Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 579-652)
1970-02-21 / nr. 620
ADUNĂRILE GENERALE ALE SALARIAŢILOR MAI MULTE NAŢIONALE DIN „AURUL VERDE” AL PATRIEI Sala Unităţii de de festivităţi a exploatare şi industrializare a lemnului din Topliţa a găzduit lucrările adunării reprezentanţilor salariaţilor, la care au participat peste 200 de delegaţi din sectoarele de exploatare şi industrializare, precum şi numeroşi invitaţi. Darea de seamă, prezentată de inginerul Nicolae Solomon, directorul întreprinderii, a analizat activitatea desfăşurată în anul 1969 şi a expus sarcinile de plan , ce stau în faţa colectivului de muncă în anul 1970. Evidenţiind eforturile tuturor salariaţilor depuse în anul care a trecut, vorbitorul a subliniat rezultatele remarcabileobţinute: planul producţiei globale a fost realizat în proporţie de 106,6 la sută, iar cel al producţiei marfă vândută şi încasată, în proporţie de 105,2 la sută. Din cele de mai sus rezultă o depăşire de peste 16.500.000 lei la producţia globală şi 13.200.000 lei la producţia marfă vîndută şi încasată. S-a menţionat şi îndeplinirea sortimentelor prevăzute în plan cum sunt: buşteni răşinoase — 100,6 la sută, buşteni fag — 100,1 la sută, lemn celuloză de diferite specii — 106,5 la sută, stîlpi T.E. — 116,5 la sută, lemn construcţii — 131,3 la sută, bilemanele răşinoase — 102,8 la suta. In afara sortimentelor prevăzute în planul de stat, au mai fost realizate 19 produse nenominalizate în valoare de peste 20.000.000 lei. Atî darea de seamă cît şi vorbitorii au reliefat preocuparea care a existat pentru îmbunătăţirea ritmicităţii îndeplinirii planului, precum şi pentru o valorificare superioară a masei lemnoase, analizînd totodată, în spirit critic şi autocritic lipsurile manifestate. Una dintre deficienţe a constituit-o nescoaterea la timp a lemnului de fag din parchete, ceea ce a dus la deprecierea lui. De asemenea, din cauza superficialităţii cu care s-a lucrat în unele locuri de muncă, nu s-au selecţionat toate piesele apte pentru celuloză fag si lobde pentru lăzi, ceea ce a dus la realizarea unui indice de lemn de lucru sub posibilităţile reale ale unităţii. S-a mai arătat de asemenea, că indicele de utilizare a mecanisme- C. MOLDOVEANU (Continuare In pag .2 a) Cu planul pe cea de-a doua decadă îndeplinit înainte de termen Colectivul de muncă al Fabricii de confecţii din Odorheiu Secuiesc a raportat realizarea sarcinilor de plan, pe a doua decadă a lunii februarie, la data de 16 februarie 1970, în proporţie de 100,5 la sută. Peste plan, textiliştii odorheien, au confecţionat o serie de confecţii, îndeosebi lenjerie pentru copii şi alte produse. r I la c.p.L, căiauţaş Rezultate îmbunătăţite în munca i ! cultural-educativă dar... mai sunt încă multe de făcut!! ! ! însemne ale abnegaţiei COLECTIVE TREC SAPTAMÎNI ŞI LUNI, ŞI ACTIVITATEA CLUBULUI E TOT IN PUNCTUL MORT. CADRE CU PREGĂTIRE SUPERIOARĂ, INFERIOARE LA CAPITOLUL PASIUNE PROFESIONALĂ CITEVA EXEMPLE DEMNE DE URMAT. PLEDOARIE PENTRU MUNCA DE LA OM LA OM SA ACTIVIZĂM... ACTIVELE SINDICALE ŞI DE U.T.C.! Revenind pe urmele unui articol anterior ne-am oprit la C.P.L. Gălăuţaş, spre a confrunta concluziile mai vechi cu stările de lucruri existente în sectorul vieţii cultural-educative a combinatului. Dacă mai demult constatam că factorii cultural-educativi fac prea puţin în sensul legării muncii propagandistice de sarcinile majore ale procesului de producţie, de astă dată trebuie să consemnăm că ne-au întâmpinat rezultate mult îmbunătăţite, care vorbesc de la sine despre angajarea mai hotărîtă a organizaţiilor sindicale şi de tineret, sub îndrumarea organizaţiei de partid, în miezul de foc al vieţii combinatului. în primul rînd la folosirea timpului de lucru, indicel, pe ianuarie (92,8 la sută) este superior mediei din anul trecut. Procentele realizărilor la producţia globală şi marfă vîndută şi încasată sunt de 105,5 şi respectiv 132,2 la sută, iar la productivitatea muncii pe total salariaţi s-a ridicat la 101,7 la sută , cifre care, de asemenea, vorbesc de abnegaţia unui colectiv pus pe fapte mari. Dar, deşi limbajul cifrelor este suficient de grăitor şi sintetizează elocvent însăşi esenţa calitativă a muncii desfăşurate într-o întreprindere sau instituţie, tot atît de adevărat este că mai subzistă încă în intimitatea vieţii acestui colectiv, aspecte secundare negative care se cer dezbătute spre a găsi căile cele mai adecvate de soluţionare, pentru ca în final, esenţa de care vorbeam să fie cu atît mai pozitivă. Spre descoperirea acestora ne-am orientat în discuţia noastră cu secretarul comite C. COSTIN ului de paiaj al combinatului — Nicolae Pop, locţiitorul secretarului — Dumitru Vodă, preşedintele comitetului sindical — Toma Grigoraş, şi alţi lucrători ai marii unităţi industriale. Sondajul nostru a vizat multipla problematică a muncii de propagandă (ştiinţifică, cultural-educativă, politico-ideologica) aşa cum se prezintă în ultima vreme în cadrul combinatului. De la bun început, „plimbîn (Continuare in pag. a 2-a)! Proletari din toate țările, unițî-văî ANUL II, nr 620 SÎMBĂTĂ 21 februarie 1970 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN „DEZGHEŢUL" SCONTAT ÎN PRODUCŢIA ZOOTEHNICĂ încă nu s-a produs Nu se cade să mai vorbim despre condiţiile favorabile dezvoltării producţiei zootehnice, despre experienţa bogată a îngrijitorilor de animale din judeţul nostru. Ele sunt cunoscute. Ceea ce va trebui să ne intereseze în mod deosebit, în contextul acestor factori favorabili, e nivelul actual al producţiei animale, răspunsul pe care-l dăm, prin fapte, la chemarea organizaţiei judeţene de partid Timiş, şi care nu se ridică încă la nivelul posibilităţilor şi mai ales, al cerinţelor ce ne stau în faţă, ca sarcin izvorîte din înţeleptele hotărîri ale Congresului al X-lea al partidului. Ca dovadă stau rezultatele lunii ianuarie, care nu pot fi considerate mulţumitoare. Cifrele de plan nu au fost realizate la toti indicatorii. In timp ce la bovine se înregistrează o creştere de 207 bucăţi, la ovine şi porcine apare o scădere a efectivelor, ca urmare a mortalităţii ridicate. La acest capitol, recordul e deţinut de cooperativele agricole de producţie din Atid, Mărtiniş, Crăciunel, Sîapaul, Tărceşti, Inlăceni, Plăieşii de Jos, Ciumani, Joseni, Voşlobeni şi Topliţa. în această perioadă, la Ciumani au pierit 88 oi, deoarece furajele administrate sunt de slabă calitate şi în cantităţi insuficiente, nu se folosesc concentrate cu toate că au primit repartiţie, saivanele sunt necorespunzătoare din punct de vedere sanitar-veterinar (umezeală foarte ridicată, curenţi interiori reci etc.), iar îngrijirea lasă şi ea mult de dorit. La Voşlobeni, unde mortalitatea la ovine se ridică la 5 la sută din efectiv, cauzele fiind aceleaşi, se prevede o redresare a situaţiei ca urmare a introducerii concentratelor în furajarea ovinelor. La ambele unităţi se poate observa, de asemenea, că mortalitatea se menţine ridicată doar la saivanele vechi, necorespunzătoare sau la acele turme care în toamnă nu au beneficiat de o îngrijire bună, iar terenurile infestate nu au fost tratate la timp. La Cooperativa agricolă Joseni, unde au pierit 51 oi, există însă o situaţie cu totul aparte. Furajele grosiere există în cantităţi suficiente, dar lasă de dorit calitatea acestora. Oile nu se pot creşte numai cu rogoz. Intr-un asemenea caz de forţă majoră trebuie găsite modalităţi de pregătire a furajelor în vederea creşterii digestibilităţii şi valorii nutritive. Numai că acest lucru presupune spirit gospodarelor. Tot la Joseni, din cauza slabei furajări din iarna anului trecut, la ovine s-au obţinut produşi de slaba valoare biologică — debili încă de la naștere. Cu toate că pe timpul verii li s-au administrat concentrate, refacerea fiziologică a acestora s-a dovedit imposibilă, atît prin faptul că materialul era necorespunzător încă de la bun început, cît și datorită deselor îmbolnăviri. Mortalitatea ridicată se menţine tocmai la acest lot care ar fi trebuit să constituie baza de înlocuire a efectivului neproductiv. Sfîrşitul lunii februarie şi începutul celei următoare, constituie perioada de vîrf a fătărilor. Acest fapt impune luarea urgentă a unor măsuri de redresare a situaţiei existente în domeniul creşterii ovinelor. în primul rînd, specialiştii să urmărească în mod permanent starea sanitar-veterinară a animalelor şi să intervină operativ în cazurile de urgenţă. Se cere o îmbunătăţire a furajării prin administrarea de concentrate. Nu putem fi indiferenţi fata de valea T. PÂRLEA (Continuare în pag a 2-a) Zootehnia judeţului, la cota posibilităţilor şi cerinţelor actuale ! PRIMIREA MEMBRILOR PREZIDIULUI ACADEMIEI LA SECRETARUL GENERAL AL PARTIDULUI Vineri la amiază, după încheierea lucrărilor de constituire a Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice a Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, s-a întîlnit la sediul C.C. al P.C.R. cu membrii Prezidiului noii Academii. La întîlnire au luat parte tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Manea Mănescu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Ion Iliescu. Preşedintele Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, Miron Constantinescu, a făcut o scurtă prezentare a desfăşurării lucrărilor Adunării generale şi, în numele membrilor Prezidiului Academiei, a exprimat conducerii partidului recunoştinţa pentru încrederea acordată, precum şi hotărârea de a depune întreaga energie pentru a duce la bun sfîrşit sarcinile complexe de mare răspundere ce le revin. Vorbitorul a arătat că, din glas gîndurilor şi propunerilor multor participanţi, exprimând sentimentele de adâncă stimă şi preţuire pe care cercetătorii din domeniul ştiinţelor sociale, ca de altfel întregul nostru popor, le poartă secretarului general al partidului, contribuţiei sale la dezvoltarea creatoare a gîndirii sociale din ţara noastră. Adunarea generală a ales în unanimitate şi într-o atmosferă de puternic entuziasm pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ca preşedinte de onoare al noului for ştiinţific. El l-a rugat pe secretarul general al partidului să accepte această funcţie. Luind cuvintul, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, a spus : Stimaţi tovarăşi, Constituirea Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice reprezintă un eveniment deosebit de important în viaţa patriei noastre socialiste. Desigur, este cunoscut că în ţara noastră s-au desfăşurat şi în trecut activităţi pozitive, s-au obţinut, rezultate bune în diferitele discipline reunite astăzi în cadrul Academiei de Ştiinţe So ■ ciaie Şi Politice. Cu toate acestea, în aceste domenii mai avem încă multe de făcut; ele altfel dezvoltarea ştiinţelor sociale — ca a oricărei ştiinţe — nu se va opri niciodată la o anumită limită maximă. Ştiinţele sociale se vor dezvolta (Continuare in pag. a 2-a! HOTĂRÎREA CONSILIULUI DE MINIŞTRI privind acordarea de premii din beneficiile realizate în vederea stimulării salariaţilor din întreprinderi, centrale industriale şi ministere economice în realizarea şi depăşirea sarcinilor ce decurg din planul de stat, precum şi pentru creşterea continuă a eficienţei economice, care să conducă la sporirea beneficiilor, pe baza principiilor aprobate de Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Miniştri a emis o hotărâre prin care se introduce sistemul de acordare de premii din beneficiile realizate. Potrivit acestei hotăriri, începind cu activitatea anului 1970, muncitorii, personalul de conducere, tehnic, economic, de specialitate şi administrativ din unitățile economice vor putea beneficia de premii, dintr-un fond de premiere ce se constituie anual prin aplicarea unor cote asupra beneficiului total realizat de fiecare unitate economică. Fondul de premiere şi deci premiul individual al salariaţilor vor fi cu atît mai mari cu cît unităţile economice vor realiza un volum de beneficii sporit, ca urmare a creşterii producţiei, a reducerii preţului de cost, a sporirii productivităţii muncii, a ridicării eficienţei întregii activităţi economice. La stabilirea cotei de premiere se are în vedere asigurarea unei proporţii corespunzătoare între : fondul de premiere, fondul de salarii şi volumul beneficiului, precum şi condiţiile de realizare de către fiecare unitate a beneficiului planificat. Fondul de premiere ce se cuvine fiecărei unităţi economice se stabileşte pe baza rezultatelor definitive obţinute, oglindite în bilanţul contabil anual, în raport cu beneficiul efectiv realizat. Fondul de premii se micșorează în cazul nerealizării beneficiului planificat. Paralel cu realizarea beneficiului, colectivele unităților economice sînt direct cointeresate să în: (continuare în pag. a 2-a) Noua stație de criblură din Miercurea-Ciuc produce cu întreaga sa capacitate. II ÎNSEMNĂRI in „Im pârâfa bradului alb'' / Dacă porneşti din Topliţa pe şoseaua naţională ce duce spre cunoscuta staţiune balneară Botosec, o bună bucată de drum, eşti însoţit de apazglobie şi limpede a Toplitei. Apoi, după vreo 9 km, ajungi Ia Gura Secului de unde şoseaua se afundă In valea îngustă, a acestui pîrîiaş de munte. înainte de a intra în acel îngust defileu, le vei opri, desigur, o clipă, ca să admiri impunătorul monument ridicat, pe muchia dealului din stingă şoselei, în memoria celor 771 de ostaşi români care şi-au jertfit viaţa pe aceste meleaguri, pentru realizarea vechiului deziderat naţional: unirea Transilvaniei cu România. Iţi vei continua apoi drumul şi, sub impresia puternică a cuvintelor de înaltă simţire patriotică săpate in bronz şi marmură, precum şi rural de priveliştile înconjurătoare, nici nu-ţi vei da seama cînd ajungi într-o văgăună adîncă, între doi munţi înalţi. Este locul unde Călimanii se întîlnesc cu munţii Giurgeului. Cei doi uriaşi se înfruntă, despărţiţi fiind doar de apa îngustă a pîrîiaşului Secu. Tu, călătorule, îndrăgostit de natură şi de peisaje mai sălbatice, vei părăsi vechiul drum ce duce spre Borsec şi mai departe, şi vei apuca pe drumeagul îngust din stingăt deschis abia la poala sălbatică a muntelui. Drumeagul se strecoară pe sub ramuri încărcate de nea şi urcă domol, în serpentine largi, spre viţiul Răchitiş. Aici începe acea „împărăţie a bradului alb", unde realul se împleteşte cu fantasticul, iar pămîntul se întîlneşte cu cerul. Ţi se deschide în faţă o privelişte de basm: îngusta dar minunata depresiune a Bilborului — aşezarea rurală aliată la cea mai înaltă altitudine: 1.050 m. înspre stingă, privirile ti se vor opri pe „zidurile de cetate“ ale Călimanilor: spre dreapta vei cuprinde cu privirea culmile împădurite ale munţilor Giurgeului, pînă, hăt, departe, spre Ceahlău. In faţă, departe, dincolo de Bilbor, munţii Bistriţei. De jur împrejur păduri nesfîrşite de molizi seculari, ale căror vîrfuri se înalţă semeţe spre înălţimile albastre ! Aici, dacâ-ţi vei pleca urechea Ungă tulpina uriaşă a unui pin secular, vei desluşi glasul vrăjit al pădurii, ce poartă în el toate doinele de jale ale vremurilor trecute, cînd oamenii acestor focuri au dus o viaţă blestemată în „pădurea cea batrina“. Din acele vremuri, oamenii s-au înfrăţit cu pădurile: „— Pădure, dragă pădure, Spune tu la-ntreaga lume, C-am trăit o viaţă-n tine. Tot în jale şi suspine...“ Dar ascultînd atent, vei mai auzi şi un alt cîntec: nu o doină de jale despre acele vremi Prof. ILIE ŞANDRU — Topliţa Continuare in pag . 2-«) ^ 1 S wak. jk a 1 a ^ v j m as • 1 1 | Reînnoiţi-vă abonamentele la ziarul I INFORMAŢIA HARGHITEI“ iiMiHUHiniHiaiaiaii