Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 579-652)

1970-03-26 / nr. 648

ANUL III, nr 648 JOI 26 MARTIE 1970 , pag. 30 bani PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA­ HARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN NOUL SISTEM DE SALARIZARE­­«——IUI umiI. I «rilllll !■ II li imn ■■■■ilir— » INSTRUMENT EFICACE PENTRU PERFEC­ŢIONAREA MUNCII IN TOATE DOMENIILE Conferinţa Naţională din decembrie 1967 a partidului nostru, plena­rele ulterioare ale Comi­tetului Central şi, îndeo­sebi, Congresul al X-lea al P.C.R., au stabilit un ansamblu de măsuri de perfecţionare a planifică­rii, organizării şi condu­cerii activităţii economi­ce, urmărind sporirea continuă a eficienţei eco­nomice a activităţii des­făşurate în toate unită­ţile productive din ţara noastră. In acest ansamblu de măsuri, un rol de sea­mă revine noului sistem de salarizare, elaborat, în urma unui studiu pro­fund al stadiului de dez­voltare atins de societa­tea noastră, al experien­ței pozitive dobîndite în acest domeniu. La înce­putul lunii martie, gene­ralizarea experimentării noului sistem de salari­zare şi majorarea sala­riilor au fost extinse în toate ramurile economi­ei naţionale, în întreprin­derile, instituţiile şi or­ganizaţiile din toate do­meniile de activitate e­­conomică şi social-cul­­turală, în cuvin­tarea rostită la adunarea festivă pri­lejuită de cea de-a 25-a aniversare a instaurării guvernului democratic de la 6 Martie 1945, tovară­şul Nicolae Ceaușescu a­­răta că: „în anul 1970, oamenii muncii vor pri­mi, ca urmare a majoră­rii salariilor, un plus de peste 10,5 miliarde lei; la unele categorii sporul de salarii este superior celui avut în vedere ini­țial. Aceasta este o do­vadă grăitoare a faptului că întreaga politică a partidului este consacra­tă ridicării nivelului de trai al poporului, că tot ce făurim în patria noas­tră este destinat bună­stării și fericirii omului. Va trebui să urmărim cum S­e aplică în viaţă măsurile stabilite şi să trecem, în a doua parte a anului, la elaborarea legii noului sistem de salarizare“. Noul sistem de salari­zare, prin elementele sa­le esenţiale, asigură o aplicare mai consecven­tă a principiului socialist de repartiţie, în funcţie de cantitatea, calitatea şi răspunderea socială a muncii fiecărui salariat, de rezultatele efectiv ob­ţinute, de aportul la în­făptuirea sarcinilor dez­voltării economiei şi cul­turii, ceea ce îi conferă un caracter profund echi­­tabil. Realizînd o legătură directă, nemijlocită între nivelul veniturilor prove­nite din salarii şi rezul­tatele efectiv obţinute, noul sistem de salariza­re cointeresează pe fie­care individ nu numai în îmbunătăţirea permanen­tă a muncii proprii, ci şi în bunul mers al activi­tăţii unităţii respective, luată în ansamblul ei. în felul acesta se creea­ză premisele pentru dez­voltarea continuă a răs­punderii tuturor salaria­ţilor pentru realizarea indicatorilor prevăzuţi în plan, pentru utilizarea deplină şi eficientă a capacităţilor de produc­ţie, a forţei de muncă şi a timpului de lucru, pen­tru gospodărirea judicioa­să a materiilor prime şi materialelor, a mijloace­lor băneşti, pentru efi­cienţa economică a în­tregii activităţi. Prin prevederile sale, noul sistem de salariza­re asigură creşterea pon­­derii salariului­­ tarifar în totalul salariului obţi­nut. Conform noilor pre­vederi, în salariul tarifar se include cea mai mare parte din adaosurile va­riabile rezultate pînă a­­cum pe seama depăşiri­lor de norme şi din pre­mii. în felul acesta se conferă o mai mare sta­bilitate cîştigurilor reali­zate de salariaţi şi au fost înlăturate unele de­ficienţe în ce priveşte interesul muncitorilor care lucrează în acord pentru creşterea perma­nentă a nivelului cali­ficării lor profesionale, în condiţiile vechiului sistem de salarizare, muncitorii care lucrează în acord realizau câşti­guri mai mari din depă­şirea normelor, decît din promovarea dintr-o cate­gorie inferioară de sala­rizare, într-o categorie superioară. O dată cu a­­plicarea noului sistem de salarizare — menţinîn­­du-se stimulente pentru depăşirea normelor — se asigură o sporire sub­stanţială a veniturilor obţinute prin promova­rea într-o categorie su­perioară de salarizare, ca urmare a perfecţionă­rii calificării profesiona­le, dobîndirii unei expe­rienţe şi îndemînări mai mari în exercitarea pro­fesiei. Totodată s-a pro­cedat la simplificarea sis­temului tarifar de salari­zare al muncitorilor prin reducerea numărului de reţele tarifare tip şi a numărului de grupe de eşalonare a salariilor ta­rifare; în schimb, intro­ducerea treptelor în ca­drul categoriilor de sala­rizare, sporeşte posibili­tăţile pentru o­­mai echi­lib îi ii i ii ii tabilă diferenţiere a cîş­­tigurilor­ în raport cu ni­velul pregătirii profesio­nale, îndemînării şi conştiinciozităţii în mun­că a muncitorilor înca­draţi în aceeaşi categorie de salarizare, aceasta constituind un stimulent în plus pentru perfecţio­narea continuă a activi­tăţii fiecărui salariat. Unul din elenistele e­­senţiale ale noului sis­tem de salarizare il con­­t ! Ing. L. VERES directorul Direcţiei mun­cii a Consiliului popular judeţean 1Continuare în pag. a 3-a) ■'■a­­ IN ZIARUL DE AZI: Artiştii liceului la critica făcuta de ziar (pag. a 2-a) CALEIDOSCOP (pag. a 4-a) De pe cuprinsul patriei A Pe şantierul lami­norului de benzi la cald, de pe platforma Combi­natului siderurgic din Galaţi, au început lu­crările la primul cuptor cu propulsie, care, dato­rita capacităţii sale va fi cel mai mare agregat de acest fel din ţară. „ Prima decadă a lu­nii viitoare coincide cu o frumoasă manifestare artistică înscrisă anul a­­cesta în calendarul acţiu­nilor desfăşurate de pur­tătorii cravatelor roşii. Primul festival republi­can de teatru pionieresc şi şcolar. La Fabrica de porţelan din Cluj au fost puse în funcţiune noi capacităţi de producţie. Complexul comercial din noul cartier Brazda lui Novac, din Craiova. Centenarul LENIN . In cadrul multiplelor­­ acţiuni organizate in ju­­­deţul nostru cu ocazia „Centenarului Lenin“, sa­­i­da de lectură a bibliote­­i­cii Casei de cultură din­­ Borsec, a găzduit un sim-­­ pozion comemorativ. A­­ conferenţiat profesorul­­ Eugen Ceaiîc, de la U­­­­niversitatea populară din­­ Bucureşti. Expunerea s-a­­ axat pe tema „Lenin­e­ţ geniu, om, tovarăş de­­ luptă“. Localnicii şi oas­­’­pe­ţii staţiunii, prezenţi în­­ număr foarte mare la­­ simpozion, au urmărit cu­­ interes derularea filmu­­- lui vieţii şi gîndirii ma- )­­ telui dascăl al proleta- t­­ riaiului. , ^ ! \ ION CRISTEA \ t corespondent ^ COMPRIEN­N­Ă, [»NU, n&SIV: BILETUL LA CONTROL! În fiecare întreprindere, instituţie sau organi­zaţie economică socialistă, de stat, sau cooperatis­tă, anumite persoane mînuiesc bunuri materiale, valori monetare sau desfăşoară o activitate ges­tionară. Periodic sau la solicitarea unor organe de stat, activitatea desfășurată de aceste persoane trebuie verificată, controlată și revizuită de către organe specializate cum sunt : corpurile C.F.I., corpurile de revizie și control, revizorii contabili și de gestiuni etc. Scopurile reviziilor sunt pre­venirea comiterii de abateri sau infracţiuni, des­coperirea unor infracţiuni, iar în cazul în care s-au adus pagube avutului obştesc, recuperarea acestora. Cu ocazia anchetei noastre am constatat că în multe unităţi economice sau instituţii, lucrările de revizie sunt tergiversate, iar actele ce se îna­intează la cererea organelor de cercetare penală sunt defectuos întocmite. Astfel, barmanelor Gáli Maria şi Lörincz Borbála de la restaurantul „Har­ghita" din Miercurea- Ciuc li s-a verificat ges­tiunea de 8 ori între 1966 şi 1968 şi la fiecare in­ventar s-au găsit lipsuri în gestiune, în 1968, la nici unul din cele 3 in­ventare, revizorii Farkas Alexandru și Vass Eme­ Lucrările sesiunii Marii Adunări Naţionale La Bucureşti, au început, miercuri dimineaţa, lucrările se­siunii a patra a celei de-a şasea legislaturi a Marii Adunări Naţio­nale. Marele sfat al ţării ia în discu­ţie documente de mare importan­ţă pentru dezvoltarea în continua­re a României socialiste. Mărturie elocventă a democratismului pro­fund ce caracterizează întreaga noastră viaţă politică, economică şi socială, aceste documente sun­t rodul unor largi consultări, în ca­drul cărora oameni ai muncii, spe­cialişti în diverse domenii au fă­cut propuneri preţioase pentru perfecţionarea activităţii econo­mice in vederea valorificării într-o măsură şi mai mare a resurselor materiale si umane ale ţării. în actuala sesiune, deputaţii vor dez­bate, de asemenea, probleme prin­cipale ale politicii externe pro­movate de Republica Socialistă Ro­mânia. La lucrări iau parte deputaţii Marii Adunări Naţionale, precum şi numeroşi invitaţi — conducă­tori de instituţii centrale şi orga­nizaţii obşteşti, activişti de partid şi de stat, presonalităţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi culturale, ziarişti. În lojile Marii Adunări Naţio­nale erau prezenţi şefi ai misiuni­lor diplomatice acreditaţi în ţara noastră Se aflau, de asemenea, numeroşi corespondenţi ai presei străine. Ora 10. Deputaţii şi invitaţii au Intîmpinat cu îndelungi aplauze pe conducătorii partidului şi statului. In loja din dreapta au luat loc tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Ver­­deţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Dragan, Já­nos Fazekas, Petre Lupu­, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. în loja din stînga se aflau mem­brii Consiliului de Stat. Lucrările sesiunii au fost des­chise de tovarăşul Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Na­ţionale. Marea Adunare Naţională a a­­doptat în unanimitate următoarea ordine de zi : 1. Proiectul Legii organizării şi disciplinei muncii în unităţile so­cialiste de stat. 2. Proiectul Legii privind orga­nizarea şi controlul calităţii pro­duselor 3. Proiectul de Lege privind re­gimul ocrotirii unor categorii de minori. 4. Cu privire la activitatea in­ternaţională a Republicii Socialis­te România în anul 1969, Intrîndu-se în ordinea de zi, de­putatul Petre Lupu, ministrul mun­cii, a prezentat Expunerea la­ Pro­iectul Legii organizării şi discipli­nei muncii în unităţile socialiste de stat. După cum se știe, acest proiect de lege a fost­ publicat în preala­bil în presă şi amplu dezbătut în organizaţiile sindicale cu masele largi de oameni ai muncii, cu ca­re prilej i s-au adus îmbunătăţiri. Deputatul Gheorghe Vasilichi, preşedintele Comisiei pentru să­nătate, muncă şi asigurări sociale, a prezentat raportul comun al a­­cestei comisii şi al Comisiei ju­ridice la Proiectul de lege în dez­batere. în continuare, s-a trecut la dis­cuţia generală. Au luat­ cuvîntul deputa­ţii: Ştefan Bobaş, prim-se­­cretar al Comitetului judeţean­­ Neamţ al P.C.R, preşedintele Con­siliului popular judeţean, Gheor­ghe Stoica, maistru la Uzina me­canică „Muscel" din judeţul Ar­geş, Vasile Ardeleanu, directorul Schelei de extracţie — Boldeşti, judeţul Prahova, Mihai Ubornyi, secretar al Comitetului judeţean — Harghita al P.C.R., Ioan Cotoţ, se­cretar al Consiliului Central al U­­niunii Generale a Sindicatelor, Veronica Ardelean, director al Fa­bricii de antibiotice din Iaşi, Ma­rin Tudoran, directorul întreprinde­rii agricole de stat — Medgidia, din judeţul Constanţa, Marin Enache, secretarul Comitetului de partid al Uzinei „23 August" din Capita­lă, Constantin Pitaru, maistru la (Continuare in pag. a 3-a) Start în campania de primăvară în bazinul Cristurului Secuiesc au început lucrările campaniei a­­gricole de primăvară, în C.A.P. Cristuru Se­cuiesc s-au arat pînă în prezent cca. 25 hec­tare destinate culturii cartofului, din care s-au plantat deja 1,5 hectare cu cartofi de vară și un hectar cu legume (ceapă). Tot în această cooperativă au fost pregătite pînă în prezent 10 hectare pe care urmează să fie însămînțat orz. Concluzii nu prea îmbucurătoare în preajma închiderii anului de învăţăm­ânt agrozootehnic începute în luna no­iembrie a anului trecut, cursurile agrozootehnice au fost încheiate în unele cooperative, iar în altele se află în preajma încheierii. Deşi pot fi a­­preciate pozitiv o serie de acţiuni iniţiate în ve­derea sporirii eficienţei învăţămîntului agrozoo­tehnic, în multe unităţi agricole din judeţul nos­tru acesta doar­­ parţial s-a ridicat la înălţimea scopului propus. Aceste constatări ne-au fost pri­lejuite de un raid efec­tuat zilele trecute la cî­­teva cooperative agricole de producţie din Ciucul de jos.­­ ­ Cîtid lectorii mis acasă... Preşedintele şi ingine­rul Cooperativei agricole de producţie din Tuşnad în ziua vizitei noastre e­­rau plecaţi la Miercurea- Ciuc, iar medicul veteri­nar era pe undeva prin sectorul zootehnic. Se­cretarul organizaţiei de partid din C.A.P., András Adalbert a fost singurul care a putut să dea cî­­teva informaţii, destul de vagi, (de ce oare, doar el trebuie să ştie tot ce se întâmplă în C.A.P. ?!) cu privire la desfăşurarea învăţămîntului zootehnic, căci cursul agrotehnic a fost complet neglijat. Po­trivit spuselor sale, s-au ţinut cî­teva lecţii de zoo­tehnie ,la care ar fi par­ticipat circa 75—70 de în­grijitori de animale din cele trei brigăzi. Secre­tarul ne sfătuia însă să-l căutăm pe lector medi­cul veterinar Holló Atti­la, la secţia Vrabia (bri­gada nr. 1). Cu toate că i-am­ respectat întocmai sfatul, n-am putut da de lectorul „pierdut" în vastul sector zootehnic, îngrijitorii, nu ştiau de existenţa cursurilor zoo­tehnice. Dar să nu cău­tăm acul în carul cu fîn ! Chiar dacă admitem că s-au ţin­ut şi se vor mai ţine lecţii în cadrul cursurilor zootehnice, ră- I. ARADEANU (Continuare în pag. a 2-a) Unul din atelierele modern utilate ale C.P.L. Gălăuţaș. La Sîncraieni IN PRAGUL MUNCILOR AGRICOLE La Sîncrăieni a avut loc o consfătuire pe te­ma măsurilor pentru bu­na desfăşurare a campa­niei agricole de primă­vară. La consfătuire — care a fost organizată de comitetul comunal de partid — au participat preşedinţii, inginerii şi brigadierii din cele 4 cooperative agricole de producţie de pe raza co­­­munei, reprezentanţi ai secţiilor de mecanizare şi s-au dezbătut pe larg sarcinile şi măsurile lua­te de organizaţiile de partid, de conducerile C.A.P., menite să a­­sigure bun­a desfăşura­re a lucrărilor din pri­ma campanie agricolă a anului 1970. Participanţii au subliniat necesitatea îmbunătăţirii participării la muncă a ţăranilor coo­peratori, a colaborării dintre conducerile O.A.P. şi secţiile de mecani­zare ale , pre­cum şi necesitatea între­prinderii tuturor măsuri­lor care să permită efec­tuarea în timpul optim şi de bună calitate a cam­paniei agricole de primă­vară. Tot la această consfă­tuire s-au stabilit măsu­rile preconizate de co­mitetul comunal de par­tid în vederea popu­larizării largi a Progra­melor naţionale cu pri­vire la creşterea anima­lelor şi la irigaţii, adop­tate de plenara din mar­tie a C.C. al P.C.R., pre­cum şi propunerile care vizează înfrumuseţarea şi buna gospodărire a co­munei. IOAN BERCEA corespondent REVIZORI A CĂROR ACTIVITATE AR TREBUI REVIZUITĂ I­ ric n-au efectuat însă de­contarea totală, operație care a trebuit făcută cu ocazia unei revizii în 28 martie 1969. Lipsa în gestiunea celor două bar­­mane, după trei ani de activitate la O.C.L., s-a ridicat la suma de 20.359 lei, iar cu ocazia unei expertize contabile, efec­tuate în urma reviziei, lipsa a scăzut la... 11.778 lei. Modul superfi­cial şi format de efec­tuare a tuturor inventa­relor, lunga perioadă „necesară" efectuării re­viziei, precum şi marea diferenţă dintre rezulta­tul reviziei şi cel al ex­pertizei, ne-a determinat să cerem lămuriri șefu­lui corpului de revizori ai O.C.L. Miercurea-Ciuc, Vágási Iosif: — Care au fost măsu­rile luate împotriva ce­lor doi revizori care au efectuat atît de superfi­cial inventarele din 1968 ? — Lui Vass Emene i-am retras premiul (?!), iar lui Farkas Alexandru n-am avut ce-i face, de­oarece şi-a părăsit ser­viciul şi s-a angajat la o altă unitate, în oraşul Bălan. Deşi l-am rugat (?!) să se întoarcă la noi, dînsul a refuzat. în con­secinţă, l-am suspendat din funcţie (?!). — care este termenul fixat prin ordinul M.C.I. nr. 75/1967 pentru defini­tivarea unui inventar şi cum consideraţi diferen­ţa dintre suma lipsă în gestiunea barmanelor, calculată de dv. şi cea calculată de expert ? — Decontarea definiti­vă a unui inventar tre­buie efectuată în cel mult 10 zile de la data începerii acestuia, dar noi nu prea putem res­pecta acest termen scurt. Lucrările de revizie au fost tergiversate peste două luni deoarece eu şi­ revizorul Biscontini Pe­tru, am fost nevoiţi să facem şi decontările in­ventarelor din 1968, ne­efectuate de Farkas Ale­xandru şi Vass Emeric. Referitor la lipsa con­statată prin revizie, noi am găsit... 20.359 lei, dar expertul a făcut alte calcule (?!) şi a găsit numai 11.978 lei. Ce pu­tem face ? Am greşit şi noi o dată, dar numai atunci. Scopul preventiv al in­ventarelor, s-ar fi reali­zat desigur dacă, după constatarea primelor lip­suri în gestiune şi după „descoperirea" încă de la primele revizii, a nepre­­gătirii şcolare şi profe­sionale a celor două bar- V. RUSU (Continuare în pag . 3 al FĂRĂ GARRET­TE REPORTER DAR NOI?. Ne-am obişnuit — şi aşa e normal — să pretindem din partea oamenilor care stau la dispoziţia publicului, operativitate, rapidita­te, politeţe in deser­vire. Dar noi, ceilalţi cum ne purtăm cu aceşti oameni ? Am văzut cetăţeni cu studii in regulă ca­re, avînd în faţă tabe­lul cu mersul trenuri­lor, întreabă pe ca­sier la ce oră pleacă trenul spre Baia Mare. Am văzut alţii ca­re, convinşi ei înşişi că nu au dreptul la un act oarecare, insis­tă, in termeni nu prea politicoşi, în faţa func­ţionarului de la ghi­­şeu. Am văzut, în res­taurant sau în cofetă­rie, consumatori care, întrebaţi politicos de către ospătar ce do­resc să servească, răs­pund şmechereşte : „cinci scobitori", sau alţii care cred că pe o ospătară o poţi prinde oricînd de mină, îi poţi vorbi în orice termeni Deunăzi l-am auzit pe un tînăr spunîn­­du-i unei ospătare de la cofetărie : „Dacă nu vii diseară la ini­eni­re, scriu în condica de reclamaţii că eşti o­­braznică“. Nu aceştia sunt oare oamenii care creează adesea un climat de neprincipialitate in re­laţiile dintre funcţio­nar şi public ? .. V. A.

Next