Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 579-652)
1970-03-28 / nr. 650
ANUL III, nr 650 SUBĂTĂ 28 MARTIE 1970 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste în ziua de 27 martie a.c., sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, au avut loc lucrările plenarei Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Plenara a dezbătut modul în care s-au rezolvat propunerile făcute de către cetăţeni în campania electorală din ianuariemartie 1969, precum şi activitatea depusă pînă acum de consiliile Frontului Unităţii Socialiste şi principalele sarcini ce le revin în anul 1970. Plenara a aprobat materialele prezentate în aceste probleme şi programul de activitate al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Plenara a dezbătut şi a aprobat activitatea internaţională desfăşurată de Frontul Unităţii Socialiste, precum şi planul relaţiilor externe pe anul 1970. Plenara a adoptat textul documentului „Cu privire la securitatea europeană", care se dă publicităţii. Plenara a hotărît ca tovarăşii Gheorghe Apostol şi Constantin Mateescu, care au făcut parte din Biroul Executiv şi din Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste ca reprezentanţi ai Uniunii Generale a Sindicatelor din România, respectiv al Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum să fie eliberaţi din aceste funcţii ca urmare a schimbărilor intervenite in conducerea acestor organizaţii. Plenara a ales ca membri ai Consiliului Naţional şi ai Biroului Executiv al Frontului Unităţii Socialiste pe tovarăşii- Virgil Trofin, membru al Comitetului Executiv, al prezidiului Permanent şi secretar al C.C. al P.C.R., preşedintele Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, Florian Dănălache, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Uniunii Generale a Sindicatelor din România, Valerian Popescu, preşedintele Uniunii Societăţilor de Ştiinţe Medicale şi Dumitru Bejan, preşedintele Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum. De asemenea, plenara a ales ca membru al Consiliului Naţional pe tovarăşul Traian Dudaş, preşedintele Consiliului judeţean Mehedinţi al Frontului Unităţii Socialiste. La dezbaterile din plenară au luat cuvîntul tovarăşii : Nicolae Tăblică, Coriolan Pop, Carol Király, Zaharia Stancu, Aurelia Dănilă, Gheorghe Paloş, Constantin Petre, Dumitru Toma, Carol Gollner, Ion Mărgineanu, Constantin Dumitrescu şi Damian Ascanio, în încheierea lucrărilor plenarei, a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Tovarăşi, Plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a dezbătut probleme de mare actualitate. Toţi membrii Consiliului care au luat cuvîntul aici au evidenţiat preocuparea pentru rezolvarea propunerilor oamenilor muncii făcute în timpul campaniei electorale, precum şi, în general, pentru rezolvarea diferitelor sesizări şi propuneri adresate curent de oamenii muncii consiliilor Frontului, diferitelor organisme ale statului. Trebuie să spunem, că, într-adevăr în perioada care a trecut de la alegeri a existat o mai intensă preocupare pentru rezolvarea acestor probleme, pentru soluţionarea chestiunilor de muncă şi viaţă care îi privesc nemijlocit pe cetăţeni, precum şi a problemelor de ordin gospodărescedilitar. După cum au arătat mai toţi vorbitorii, cu deosebire în domeniul gospodâresc edilitar s-au realizat multe lucruri bun© .. deşi trebuie spus că mai avem mult de muncit pentru a asigura ca oraşele şi comunele patriei să fie bine întreţinute şi gospodărite. Paralel cu rezultatele bune pe care le-am obţinut, în acest domeniu mai persistă destule neajunsuri. Unele consilii ale Frontului, cit şi unele consilii populare nu se îngrijesc cu toată atenţia ca mijloacele pe care le au la dispoziţie să fie folosite cu rezultate maxime în ridicarea nivelului edilitar-gospodăresc al oraşelor şi comunelor, în crearea unor condiţii de viaţă tot mai bune cetăţenilor patriei noastre. De asemenea, după cum s-a subliniat aici, nu toţi deputaţii acordă atenţia cuvenită problemelor ridicate în întîlnirile avute cu cetăţenii. Trebuie să atragem atenţia tuturor deputaţilor —, atît celor ai Marii Adunări Naţionale, cît şi ai consiliilor populare —să se preocupe în mai mare măsură de rezolvarea problemelor ridicate de alegători. Desigur, sunt probleme care nu-şi pot găsi o rezolvare rapidă , dar chiar şi în acest caz cetăţenii trebuie să primească răspuns, arătîndu-li-se ce se poate şi ce nu se poate soluţiona, explicindu-li-se cu argumente cauzele, motivele. Numai aşa oamenii muncii simt în mod concret că organele statului, organismele Frontului Unităţii Socialiste se preocupă cu adevărat de problemele lor. Acolo unde nu există încă condițiuni pentru rezolvarea propunerilor făcute, sau când problemele ridicate sunt neîntemeiate, trebuie date explicaţii pline de răbdare cetăţenilor; procedând astfel vom avea de cîştigat din toate punctele de vedere. Aşa cum am mai spus şi în alte împrejurări, organele noastre de stat şi organele Frontului Unităţii Socialiste, precum şi organele de partid şi organizaţiile de masă — au ca datorie fundamentală să se ocupe permanent de soluţionarea problemelor ridicate de cetăţeni. Activiştii organelor de stat, de partid şi ai organizaţiilorobşteşti — deci şi ai consiliilor Frontului Unităţii Socialiste -- trebuie să înţeleagă că sunt chemaţi să servească, prin întreaga lor activitate, interesele cetăţenilor. Numai în măsura în care îşi îndeplinesc cu răspundere şi consecvenţă aceste atribuţiuni ei se bucură de încrederea cetăţenilor. Numai astfel ei vor reuşi să unească elanul şi energia tuturor cetăţenilor în înfăptuirea sarcinilor privind dezvoltarea societăţii, ridicarea nivelului de viaţă şi de civilizaţie al oraşelor şi satelor patriei noastre socialiste. În această ordine de idei, aş dori să mă refer la necesitatea ca deputaţii Marii Adunări Naţionale să prezinte, în mod mai organizat dări de seamă in fata alegătorilor. Cred că ar fi bine să ne gîndim ca, în cursul lunilor mai-iunie să aibă loc asemenea întîlniri în întreaga tară. Cu acest prilej să se dezbată atît problemele legate de activitatea deputaţilor, modul de rezolvare a problemelor ridicate de alegători, cît, mai cu seamă, problemele hotărîte de ultima plenară a Comitetului Central al partidului privind dezvoltarea agriculturii, precum şi hotărîrile Marii Adunări Naţionale privind calitatea produselor, organizarea şi disciplina muncii. Este necesar ca înseşi Consiliile Frontului să exercitein control mai operativ asupra felului în care deputată menţin contactele cu alegătorii, îi informează asupra activităţii lor şi asupra problemelor generale, rezolvă problemele pe care le ridică cetăţenii. In Frontul Unităţii Socialiste sunt prezente toate organizaţiile obşteşti; de aceea este necesar ca în consiliile Frontului să se dezbată modul în careaceste organizaţii participă la înfăptuirea programului adoptat în comun, a programului cu care ne-am prezentat în alegeri în faţa poporului, realizarea politicii partidului şi statului. In această privinţă, cred că atît Consiliul National, cît şi consiliile judeţene au făcut încă destul de puţin. în planul de măsuri al Consiliului National există unele prevederi în această privinţă , cred că trebuie să ne propunem să dăm mai multă viaţă consiliilor, să facem ca ele să aibă un rol mai mare în coordonarea activităţii organizaţiilor componente. Aici s-a considerat ca o problemă importantă este creşterea contribuţiei uniunilor de scriitori, artişti plastici şi compozitori la munca de educare, îndeosebi a tineretului. Mi-a făcut plăcere să ascult că LIniunea Scriitorilor a început să întreprindă unele acţiuni în această direcţie. Sperăm că începutul‘buîi care's-'a făcut — şi care constituie, poate, o revenire la unele obiceiuri bune din trecut, în mod nejustificat uitatea va fi dus mai departe. Este necesar să se încetăţenească în activitatea Uniunii Scriitorilor şi a celorlalte uniuni ca o metodă permanentă întărirea contactului cu cititorii cu beneficiarii operelor, cu cetăţenii. Desigur, în cadrul acţiunilor de care s-a vorbit, artiştii vor citi sau vor prezenta cetăţenilor operele lor, dar cu această ocazie ei vor trebui să asculte şi ce spun cititorii. Din aceasta va ieşi ceva util atît pentru public,cît şi pentru creatori, în felul acesta cititorii, ascultătorii, spectatorii vor primi din partea uniunilor de creaţie sprijin, astfel incit să poată înţelege mai bine operele. În acelaşi timp însă şi scriitorii, artiştii, oamenii de creaţie în general vor înţelege mai bine aspiraţiile şi dorinţele publicului pentru a putea crea lucrări care să corespundă dorinţelor şi năzuinţelor cetăţenilor patriei noastre. Deci din strîngerea acestui contact are de cîştigat pînă la urmă societatea noastră socialistă, arta şi cultura, oamenii de creaţie, cetăţenii patriei. S-a vorbit despre activitatea Un Uniunii Arhitecţilor. Cred că una din recomandările pe care Consiliul Naţional trebuie să le facă Uniunii Arhitecţilor este aceea d© a asigura, ca în fiecare judeţ să existe câţiva arhitecţi, oricâte eforturi ar depune Uniunea Arhitecţilor din Bucureşti, ea nu poate înlocui ceea c€ pot face arhitecţii care trăiesc şi muncesc în judeţe. Sunt de acord ca judeţele să se adreseze Uniunii Arhitecţilor, urmînd ca aceasta să organizeze trimiterea pe teren a unor echip© din care să facă parte — în afara arhitecţilor — cadre din învăţământ şi din institute. Aceste echipe să ajute organele locale în definitivarea sistematizării şi în proiectare. Eu cred că, intr-adevăr, Uniunea ar putea crea grupe de arhitecţi pentru judeţele care n-au institute puternice; aceste grupe să aibă oarecum o răspundere permanentă, acordînd judeţelor un sprijin, un ajutor sistematic. Acesta ar fi un lucru bun. Sînt însă şi alte probleme, tovarăşi, care merită să facă obiectul discuţiilor în cadrul consiliului nostru ; cred că organizaţiile care fac parte din Consiliul Naţional, cît şi biroul Comitetului Executiv se vor gîndi să lărgească tematica dezbaterilor. Ar fi bine dacă la ordinea de zi s-ar pune măsurile ce trebuie luate de către Consiliul Naţional al Frontului pentru înfăptuirea celor două programe adoptate recent de Comitetul Central în domeniul agriculturii. Trebuie să avem în vedere că în cursul următoarelor luni se va definitiva planul cincinal, ţinînd seama că el priveşte toate sferele de activitate ale societăţii noastre, este normal ca Consiliul Naţional să-şi spună părerea, să-şi aducă contribuţia la (Continuare în pag. a 3-a) Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU CU PRIVI LA SECURITATEA EUROPEANA Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a examinat şi aprobat în şedinţa plenară din 27 martie a.c. activitatea desfăşurată în anul 1969 de către Biroul său Executiv, precum şi proiectul planului pentru anul 1970 în domeniul relaţiilor internaţionale. Consiliul Naţional consideră că una dintre principalele probleme care preocupă astăzi popoarele Europei este instaurarea securităţii pe acest continent. Opinia publică europeană, tot mai multe organizaţii politice, profesionale, personalităţi de prestigiu ale vieţii publice, culturale artistice etc., mase largi de oameni ai muncii din toate ţările continentului, împărtăşesc mereu mai intens această convingere şi apreciază că este imperios necesar să se statornicească fără întîrziere un climat de pace, favorabil dezvoltării cooperării multilaterale între popoarele europene. Soluţionarea problemei securităţii, europene reprezintă o etapă de cea mai mare importanţă pe calea promovării coexistenţei paşnice între toate ţările planetei noastre. Consiliul Naţional dă o înaltă preţuire acţiunilor întreprinse in această direcţie de Partidul Comunist Român şi Guvernul Republicii Socialiste România în spiritul Declaraţiei Consfătuirii de la Bucureşti din anul 1966 şi a Apelului de la Budapesta ale Comitetului Consultativ al Statelor Participante la Tratatul de la Varşovia. Consiliul Naţional consideră că se dezvoltă în tot mai mare măsură condiţiile necesare pentru convocarea conferinţei statelor europene în problema securităţii. Avînd convingerea că securitatea este cauza comună a tuturor popoarelor, fie ele mari sau mici, Consiliul Naţional este de părere că atît în fazele pregătitoare ale conferinţei cit şi în etapele următoare, la discutarea şi rezolvarea acestei probleme trebuie să participe, cu drepturi deplin egale, reprezentanţii autorizaţi ai tuturor ţărilor interesate, fie că aparţin sau nu unor blocuri militare sau participă la alte aranjamente bi sau multilaterale. De asemenea, Consiliul este încredinţat că atît în perioada premergătoare, cît şi în cursul desfăşurării conferinţei, vor fi examinate cu atenţie toate propunerile constructive, care se vor dovedi utile cauzei înţelegerii şi securităţii statelor europene. In temeiul concluziilor desprinse din dezbaterile care au avut loc, ţinînd seamă de obiectivele sale programatice şi de necesitatea de a aduce contribuţia sa la organizarea conferinţei pentru statornicirea securităţii în Europa, Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste : — însărcinează Biroul Executiv să acţioneze pentru stabilirea şi dezvoltarea de relaţii cu formaţii politice similare Frontului, partide politice, organizaţii sociale, culturale şi ştiinţifice, reprezentanţi ai parlamentelor şi personalităţi din toate sectoarele vieţii sociale din ţările Europei, care pot fi interesate în pregătirea conferinţei guvernelor continentului consacrată soluţionării problemelor securităţii europene ; — recomandă organizaţiilor de masă, obşteşti şi profesionale, uniunilor culturale şi ştiinţifice care fac parte din Frontul Unităţii Socialiste să stabilească şi să intensifice relaţiile lor cu organizaţiile, asociaţiile, uniunile obşteşti, culturale şi ştiinţifice, din toate ţările Europei, care militează sau doresc să acţioneze pentru mobilizarea celor mai largi cercuri ale opiniei publice, a parlamentelor şi guvernelor în vederea organizării conferinţei pentru securitatea europeană. Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste este pe deplin convins că poporul Român îşi va aduce şi pe viitor contribuţia sa la promovarea cooperării intre toate ţările, la statornicirea securităţii în Europa, în întreaga lume. CONSILIUL NAŢIONAL Al FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA Încheierea lucrărilor sesiunii MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Cea de-a treia zi a lucrărilor sesiunii Marii Adunări Naţionale a fost consacrată dezbaterii politicii internaţionale a Republicii Socialiste România. în sală se aflau deputaţii marelui sfat al ţării, precum şi numeroşi invitaţi — conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi culturale, ziarişti. Printre invitaţi se aflau şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi numeroşi corespondenţi ai presei străine. Deputaţii şi invitaţii au întîmpînat cu vii şi puternice aplauze pe conducătorii partidului şi statului, tovarăşii : Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Dragan, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. Deschizînd lucrările, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, a dat cuvîntul deputatului Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, care a prezentat Darea de seamă cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România in anul 1969. La dezbaterea generală au luat cuvîntul deputaţii : Mihai Dalea, preşedintele Comisiei pentru politica externă a Marii Adunări Naţionale, Gheorghe Roşu, prim-secretar al Comitetului judeţean Bacău al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, Stanciu Stoian, secretar general al Ligii române de prietenie cu popoarele din Asia şi Africa, Mihail Lupşan, maistru la Combinatul siderurgic din Reşiţa general-locotenent, Ion Coman, adjunct al ministrului forţelor armate, Eduard Eisenburger, preşedintele Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate germană, Ion Ursu, preşedintele Comitetului de stat pentru energie nucleară, Ştefan Peterfi, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, preşedintele Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, Ion Spătărelu, preşedintele cooperativei agricole de producţie „Gheorghe Doja“, judeţul Ialomiţa, Ion Dumitrescu, preşedintele Uniunii Compozitorilor, şi Maria Groza, vicepreşedintă a Marii Adunări Naţionale, vicepreşedintă a Consiliului Naţional al Femeilor, în numele Biroului M.A.N., tovarăşul Ştefan Voitec, a propus apoi adoptarea unei hotărîri a Marii Adunări Naţionale cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România în anul 1969, hotărîre care a fost examinată şi însușită de Comisia pentru politică externă a M.A.N. Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România, a aprobat în unanimitate, prin vot deschis, Hotărîrea cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România in anul 1969. Deputaţii supremului for al ţării, invitaţii, aplaudă îndelung manifestînd aprobarea deplină, adeziunea integrală a poporului la politica externă a Republicii Socialiste România, politică ce corespunde pe deplin intereselor şi năzuinţelor naţiunii noastre socialiste. La amiază, lucrările sesiunii s-au întrerupt, urmînd ca următoarea şedinţă plenară a sesiunii a patra a celei de-a şasea legislaturi a Marii Adunări Naţionale să fie anunţată din timp. Preşedintele Marii Adunări Naționale, Ștefan Voitec, a anunțat că, potrivit principiului sesiunilor deschise, lucrările vor continua în comisiile permanente. Condiţiile atmosferice favorabile, pregătirea din vreme a seminţelor ce urmează să fie introduse în sol în această primăvară au permis cooperatorilor din bazinul Tîrnavelor să înceapă, primii din judeţ, lucrările campaniei agricole de primăvară. Ziarul nostru a consemnat acest succes al cooperatorilor din judeţul nostru. Ne-am deplasat la faţa locului pentru a urmări pe viu cum se desfăşoară lucrările. Prima cooperativă care a luat startul în această campanie a fost cea din Cristuru Secuiesc. Aici, pînă acum au fost însămînţaţi cartofi timpurii pe o suprafaţă de 4 ha, iar terenul a fost pregătit pentru continuarea însăminţării cartofilor pe o suprafaţă de încă 13 hectare. Toate aceste lucrări au fost efectuate în decurs de numai 3 zile de brigada de cîmp condusă de Patakfalvi Iosif, cu ajutorul celor 4 tractoare afectate cooperativei. L-am întrebat pe brigadier, cam în cît timp vor fi încheiate lucrările campaniei de primăvară, dacă se va lucra în acelaşi ritm. Dînsul ne-a răspuns că se va lucra intr-un ritm şi mai intens, imediat ce terenul se va usca şi va permite intrarea tractoarelor, iar campania va fi încheiată în cel mult 4 săptămîni, Ținînd M. COTFAS (Continuare în pag. a 3-a) V______________________/ Campania agricolă de primăvară a început sub semnul responsabilităţii şi hărniciei HOTĂRÎREA Marii Adunări Naţionale cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România Marea Adunare Naţională, dezbătînd darea de seamă prezentată de ministrul afacerilor externe cu privire la activitatea internaţională desfăşurată de Republica Socialistă România în anul 1969, HOTĂRĂŞTE: • Aprobă linia politică externă şi activitatea internaţională a Republicii Socialiste România desfăşurată în anul 1969 ; Reafirmă hotărîrea Republicii Socialiste România de a promova şi in viitor, în politica sa externă, întărirea şi dezvoltarea prieteniei, alianţei şi cooperării multilaterale cu toate ţările socialiste, extinderea colaborării cu toate statele, fără deosebire de orînduire socială , pe baza principiilor suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc —, sprijinirea luptei popoarelor aflate sub dominaţia colonială şi lărgirea relaţiilor de colaborare cu tinerele state independente pentru dezvoltarea lor liberă, de sine stătătoare, asigurarea unui climat de pace şi securitate în Europa şi în lume, întărirea unităţii şi solidarităţii cu forţele antiimperialiste ale contemporaneităţii ; însărcinează Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România să ia toate măsurile pentru infăptuirea acestei politici. IBIIMI MM I M I M I mm I IM ■ OAMENII INIMII U ■ Să ne imaginăm o inimă uriaşă care-şi adună miraculosul „li-I chid vital" pe şasespreî zece artere ! Această inimă neobosită este ! Unitatea pentru ex- ploatarea şi industriajj Uzarea lemnului (U.E. , I.L.) din Gheorgheni, inimă ce funcţionează I period, semn că toate energiile converg, şi 2 că în venele tuturor harnicilor lucrători cu * lemnul, circulă ace-1 ieaşi năzuinţe, aceeaşi î sevă dătătoare de via-2 iă şi putere, atît la románul Ursan Ionel, * cît şi la Mészáros Ta- I más, care este maghiar, ■ pentru că aici la U.E. I.L. Gheorgheni ca şi ■ în Întreaga ţară s-a I realizat de mult acea î sudură de interese, gînduri, ale tuturor ceilor ce muncesc pe a- I ceste plaiuri. î In perimetrul ce reuzneşte punctele — Tulgheş, Lacu Roşu, Izvoru Mureşului, Buciu, Subcetate, Liban, am întîlnit oameni ce cunosc satisfacția cea mare a efortului îm- plinit ,aduclnd cu bra-2 fele lor vînjoase în- 5 cordate pe rotundul * lemnului, un elogiu muncii. Clteva cifre 2 care traduc întrucîtva ■ entuziasmul de necuprins în cuvinte al acestor constructori (ie spunem constructori întrucit fiecare din cei mulţi întîlniţi văd foarte departe, intuind conştient că munca lor se integrează elanului general de edificare a comunismului în patria noastră). Producţia JURNAL DE ÎNTRECERE 1970 globală pe primele două luni a fost realizată în proporţie de 111,1 la sută, asta însemnând, printre altele, 442 metri cubi cherestea răşinoase peste plan, 383 mii lei depăşiri la mobilă de bucătărie, la cherestea de fag 291 metri cubi în plus etc. Producţia marfă a fost realizată, de asemenea, într-o proporţie apreciabilă, de 106,1 la sută. Dar poate mai bine decit cifrele, „limbajul oamenilor“ este acela care dă măsura întreagă consacrării colective. La gurile de ex-,ploatare forestieră de la Bacta, Cupaş, Asod, Rézul Mare, fruntaşii sunt foarte mulţi! Maiştrii Györfi Ştefan, Laczko Emeric, Arghir Ursi, Hobai Emeric ştiu să fie buni conducători inîncleştarea cu falnica semeţie a codrilor. în pădurile din munţii Bistricioarei muncitorii Samson Lupu, Ilie Astedoaia, Bartas Iosif, Vasile Crăciun (toţi din Tulgheş) sint vestiţi ca „îmblînzitori" de arbori! Aici l-am găsit pe tehnicianul Hobai Iosif de la sectorul de exploatare — Tulgheş. Un om de vreo 50 de ani, care ne-a mărturisit că din 1938 lucrează în împărăţia aurului verde, aşadar din fragedă vîrstă ! Şi mi-a vorbit cu pasiune despre meseria sa, făcindu-mi o pledoarie pentru frumuseţea muncii forestierului. Dar cel mai puternic argument a fost acela că fiul său Emeric (pomenit mai sus) este maistru la Asod, și tatăl era mîndru că ie- C. COSTIN ((continuare in pag .3-a /---------------------------------'. O ÎNALTĂ DISTINCŢIE PENTRU FEROVIARII DIN GHEORGHENI Ieri la Gheorgheni, a avut loc festivitatea de înmînare a Diplomei de evidenţiat pe ramură, colectivului de muncă al Secţiei L. 6 de întreţinere căi ferate, pentru rezultatele deosebite obţinute în întrecerea socialistă pe anul 1969. La festivitate au participat tovarăşii Bigea Costache, membru al Biroului Executiv al Uniunii sindicatelor din transporturi şi telecomunicaţii, ing. Ionescu Paul delegatul Ministerului Transporturilor, Czitrom Alexandru activist al Comitetului judeţean de partid, reprezentanţi ai organelor de partid şi de stat, şi sindicale din oraşul Gheorgheni, peste 200 de reprezentanţi ai feroviarilor de pe traseul Ciceu—Tg. Mureş. Diploma a fost înmîna,tă de către tov. Bigea Costache, inginerului Sasu Virgil, şeful secţiei, care a dat glas hotărîrii feroviarilor de a obţine noi şi însemnate succese în întrecerea pentru îndeplinire şi depăşirea sarcinilor de plan pe 1970.