Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 579-652)

1970-03-28 / nr. 650

ANUL III, nr 650 SUBĂTĂ 28 MARTIE 1970 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste în ziua de 27 martie a.c., sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, au avut loc lucrările plenarei Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Plenara a dezbătut modul în care s-au rezolvat propunerile făcute de către cetăţeni în cam­pania electorală din ianuarie­­martie 1969, precum şi activi­tatea depusă pînă acum de con­siliile Frontului Unităţii Socia­liste şi principalele sarcini ce le revin în anul 1970. Plenara a aprobat materialele prezen­tate în aceste probleme şi pro­gramul de activitate al Consi­liului Naţional al Frontului U­­nităţii Socialiste. Plenara a dezbătut şi a apro­bat activitatea internaţională desfăşurată de Frontul Unităţii Socialiste, precum şi planul re­laţiilor externe pe anul 1970. Plenara a adoptat textul do­cumentului „Cu privire la secu­ritatea europeană", care se dă publicităţii. Plenara a hotărît ca tovarăşii Gheorghe Apostol şi Constan­tin Mateescu, care au făcut parte din Biroul Executiv şi din Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste ca reprezen­tanţi ai Uniunii Generale a Sindicatelor din România, res­pectiv al Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum să fie eliberaţi din aceste funcţii ca urmare a schimbărilor in­tervenite in conducerea aces­tor organizaţii. Plenara a ales ca membri ai Consiliului Naţional şi ai Birou­lui Executiv al Frontului Uni­tăţii Socialiste pe tovarăşii- Vir­gil Trofin, membru al Comite­tului Executiv, al prezidiului Permanent şi secretar al C.C. al P.C.R., preşedintele Uniunii Naţionale a Cooperativelor A­­gricole de Producţie, Florian Dănălache, membru al Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Uniunii Generale a Sindicatelor din România, Va­lerian Popescu, preşedintele U­­niunii Societăţilor de Ştiinţe Medicale şi Dumitru Bejan, pre­şedintele Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum. De asemenea, plenara a ales ca membru al Consiliului Na­ţional pe tovarăşul Traian Du­­daş, preşedintele Consiliului ju­deţean Mehedinţi al Frontului Unităţii Socialiste. La dezbaterile din plenară au luat cuvîntul tovarăşii : Ni­colae Tăblică, Coriolan Pop, Carol Király, Zaharia Stancu, Aurelia Dănilă, Gheorghe Pa­loş, Constantin Petre, Dumitru Toma, Carol Gollner, Ion Măr­­gineanu, Constantin Dumitrescu şi Damian Ascanio, în încheierea lucrărilor ple­narei, a luat cuvîntul tovară­şul NICOLAE CEAUŞESCU. Tovarăşi, Plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a dez­bătut probleme de mare actuali­tate. Toţi membrii Consiliului ca­re au luat­ cuvîntul aici au evi­denţiat preocuparea pentru rezol­varea propunerilor oamenilor muncii făcute în timpul campaniei electorale, precum şi, în general, pentru rezolvarea diferitelor sesi­zări şi propuneri adresate curent de oamenii muncii consiliilor Fron­­tului, diferitelor organisme ale sta­tului. Trebuie să spunem, că, într-a­­devăr în perioada care a trecut de la alegeri a existat o mai in­tensă preocupare pentru rezolva­rea acestor probleme, pentru so­luţionarea chestiunilor de muncă şi viaţă care îi privesc nemijlo­cit­ pe cetăţeni, precum şi a pro­blemelor de ordin gospodăresc­­edilitar. După cum au arătat mai toţi vorbitorii, cu deosebire în dome­niul gos­podâresc­ e­dilitar s-au rea­lizat multe­ lucruri bun© .. deşi trebuie spus că mai avem mult de muncit pentru a asigura ca o­­raşele şi comunele patriei să fie bine întreţinute şi gospodărite. Paralel cu rezultatele bune pe ca­re le-am obţinut, în acest dome­niu mai persistă destule neajun­suri. Unele consilii ale Frontului, cit şi unele consilii populare nu se îngrijesc cu toată atenţia ca mijloacele pe care le au la dis­poziţie să fie folosite cu rezultate maxime în ridicarea nivelului edi­­litar-gospodăresc al oraşelor şi co­munelor, în crearea unor condiţii de viaţă tot mai bune cetăţenilor patriei noastre. De asemenea, după cum s-a sub­liniat aici, nu toţi deputaţii acor­dă atenţia cuvenită problemelor ridicate în întîlnirile avute cu ce­tăţenii. Trebuie să atragem aten­ţia tuturor deputaţilor —, atît ce­lor ai Marii Adunări Naţionale, cît şi ai consiliilor populare —­­să se­ preocupe în mai mare mă­sură de rezolvarea problemelor ridicate de alegători. Desigur, sunt probleme care nu-şi pot găsi o rezolvare rapidă , dar chiar şi în acest caz cetăţenii trebuie să pri­mească răspuns, arătîndu-li-se ce se poate şi ce nu se poate solu­ţiona, explicindu-li-se cu argumen­te cauzele, motivele. Numai aşa oamenii muncii simt în mod con­cret că organele statului, organis­mele Frontului Unităţii Socialiste se preocupă cu adevărat de pro­blemele lor. Acolo unde nu există încă condiți­uni pentru rezolvarea propunerilor făcute, sau când pro­blemele ridicate sunt neîntemeia­te, trebuie date explicaţii pline de răbdare cetăţenilor; procedând astfel vom avea de cîştigat din toate punctele de vedere. Aşa cum am mai spus şi în alte împrejurări, organele noastre de stat şi organele Frontului Unităţii Socialiste, precum şi organele de partid şi organizaţiile de masă — au ca datorie fundamentală să se ocupe permanent de soluţionarea problemelor ridicate de cetăţeni. Activiştii organelor de stat, de partid­­ şi ai organizaţiilor­­obşteşti — deci şi ai consiliilor Frontului Unităţii Socialiste -- trebuie să înţeleagă că sunt chemaţi să ser­vească, prin întreaga lor activita­te, interesele cetăţenilor. Numai în măsura în care îşi îndeplinesc cu răspundere şi consecvenţă a­­ceste atribuţiuni ei se bucură de încrederea cetăţenilor. Numai ast­fel ei vor reuşi să unească elanul şi energia tuturor cetăţenilor în înfăptuirea sarcinilor privind dez­voltarea societăţii, ridicarea nive­lului de viaţă şi de civilizaţie al oraşelor şi satelor patriei noastre socialiste. În această ordine de idei, aş dori să mă refer la necesitatea ca deputaţii Marii Adunări Naţionale să prezinte, în mod mai organizat dări de seamă in fata alegători­lor. Cred că ar fi bine să ne gîn­­dim ca, în cursul lunilor mai-iunie să aibă loc asemenea întîlniri în întreaga tară. Cu acest prilej să se dezbată atît problemele legate de activitatea deputaţilor, modul de rezolvare a problemelor ridicate de alegători, cît, mai cu seamă, problemele hotărîte de ultima ple­nară a Comitetului Central al par­tidului privind dezvoltarea agri­culturii, precum şi hotărîrile Marii Adunări Naţionale privind calita­tea produselor, organizarea şi dis­ciplina muncii. Este necesar ca înseşi Consiliile­ Frontului să exercite­­in control mai operativ asupra felului în ca­re deputată menţin contactele cu alegătorii, îi informează asupra activităţii lor şi asupra probleme­lor generale, rezolvă problemele pe care le ridică cetăţenii. In Frontul Unităţii Socialiste sunt prezente toate­­ organizaţiile obşteşti; de aceea este necesar ca în consiliile Frontului să se dez­bată modul în care­­aceste orga­nizaţii participă la înfăptuirea programului adoptat în comun, a programului cu care ne-am pre­zentat în alegeri în faţa poporului, realizarea politicii partidului şi statului. In această privinţă, cred că atît Consiliul National, cît şi consiliile judeţene au făcut încă destul de puţin. în planul de mă­suri al Consiliului National există unele prevederi în această privin­ţă , cred că trebuie să ne propu­nem să dăm mai multă viaţă con­siliilor, să facem ca­ ele să aibă un rol mai mare în coordonarea activităţii organizaţiilor compo­nente. Aici s-a considerat ca o proble­mă importantă este creşterea con­tribuţiei uniunilor de scriitori, ar­tişti plastici şi compozitori la munca de educare, îndeosebi a tineretului. Mi-a făcut plăcere să ascult că LIniunea Scriitorilor a început să întreprindă unele ac­ţiuni în această direcţie. Sperăm că începutul‘buîi care's-'a făcut — şi care constituie, poate, o reve­nire la unele obiceiuri bune din trecut, în mod nejustificat uitate­a va fi dus mai departe. Este ne­cesar să se încetăţenească în ac­tivitatea Uniunii Scriitorilor şi a celorlalte uniuni ca o metodă per­manentă întărirea contactului cu cititorii cu beneficiarii operelor, cu cetăţenii. Desigur, în cadrul acţiunilor de care s-a vorbit, ar­tiştii vor citi sau vor prezenta ce­tăţenilor operele lor, dar cu a­­ceastă ocazie ei vor trebui să asculte şi ce spun cititorii. Din aceasta va ieşi ceva util atît pen­tru public,­­cît şi pentru creatori, în felul acesta­­ cititorii, ascultă­torii, spectatorii vor primi din partea uniunilor de creaţie spri­jin, astfel incit să poată înţelege mai bine operele. În acelaşi timp însă şi scriitorii, artiştii, oamenii de creaţie în general vor înţelege mai bine­ aspiraţiile şi dorinţele publicului pentru a putea crea lucrări care să corespundă dorin­ţelor şi năzuinţelor cetăţenilor pa­triei noastre. Deci din strîngerea acestui contact are de cîştigat pînă la urmă societatea noastră socia­listă, arta şi cultura, oamenii de creaţie, cetăţenii patriei. S-a vorbit despre activitatea Un U­niunii Arhitecţilor. Cred că una din recomandările pe care Con­siliul Naţional trebuie să le facă Uniunii Arhitecţilor este aceea d© a asigura, ca în fiecare judeţ să existe câţiva arhitecţi, oricâte eforturi ar depune Uniunea Arhi­tecţilor din Bucureşti, ea nu poate înlocui ceea c€ pot face arhitec­ţii care trăiesc şi muncesc în ju­deţe. Sunt de acord ca judeţele să se adreseze Uniunii Arhitecţilor, urmînd ca aceasta să organizeze trimiterea pe teren a unor echip© din care să facă parte — în afara arhitecţilor — cadre din învăţă­mânt şi din institute. Aceste echi­pe să ajute organele locale în definitivarea sistematizării şi în proiectare. Eu cred că, intr-adevăr, Uniunea ar putea crea grupe de arhitecţi pentru judeţele care n-au institute puternice; aceste grupe să aibă oarecum o răspundere per­manentă, acordînd judeţelor un sprijin, un ajutor sistematic. A­­cesta ar fi un lucru bun. Sînt însă şi alte probleme, to­varăşi, care merită să facă obiec­tul discuţiilor în cadrul consiliu­lui nostru ; cred că organizaţiile care fac parte din Consiliul Na­ţional, cît şi biroul Comitetului Executiv se vor gîndi să lărgeas­că tematica dezbaterilor. Ar fi bine dacă la ordinea de zi s-ar pune măsurile ce trebuie luate de către Consiliul Naţional al Fron­tului pentru înfăptuirea celor două programe adoptate recent de Co­mitetul Central în domeniul agri­culturii. Trebuie să avem în ve­dere că în cursul următoarelor luni se va definitiva planul cinci­nal, ţinînd seama că el priveşte toate sferele de activitate ale so­cietăţii noastre, este normal ca Consiliul Naţional să-şi spună pă­rerea, să-şi aducă contribuţia la (Continuare în pag. a 3-a) Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU CU PRIVI LA SECURITATEA EUROPEANA Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socia­liste a examinat şi aprobat în şedinţa plenară din 27 martie a.c. activitatea desfăşurată în anul 1969 de către Biroul său Executiv, precum şi proiectul planului pentru anul 1970 în domeniul relaţiilor internaţionale. Consiliul Naţional consideră că una dintre prin­cipalele probleme care preocupă astăzi popoarele Europei este instaurarea securităţii pe acest con­tinent. Opinia publică europeană, tot mai multe organizaţii politice, profesionale, personalităţi de prestigiu ale vieţii publice, culturale artistice etc., mase largi de oameni ai muncii din toate ţările continentului, împărtăşesc mereu mai intens a­­ceastă convingere şi apreciază că este imperios necesar să se statornicească fără întîrziere un climat de pace, favorabil dezvoltării cooperării multilaterale între popoarele europene. Soluţiona­rea problemei securităţii, europene reprezintă o etapă de cea mai mare importanţă pe calea pro­movării coexistenţei paşnice între toate ţările pla­netei noastre. Consiliul Naţional dă o înaltă preţuire acţiuni­lor întreprinse in această direcţie de Partidul Co­munist Român şi Guvernul Republicii Socialiste România în spiritul Declaraţiei Consfătuirii de la Bucureşti din anul 1966 şi a Apelului de la Buda­pesta ale Comitetului Consultativ al Statelor Par­ticipante la Tratatul de la Varşovia. Consiliul Naţional consideră că se dezvoltă în tot mai mare măsură condiţiile necesare pentru convocarea conferinţei statelor europene în pro­blema securităţii. Avînd convingerea că securitatea este cauza comună a tuturor popoarelor, fie ele mari sau mici, Consiliul Naţional este de părere că atît în fazele pregătitoare ale conferinţei cit şi în eta­pele următoare, la discutarea şi rezolvarea acestei probleme trebuie să participe, cu drepturi deplin egale, reprezentanţii autorizaţi ai tuturor ţărilor interesate, fie că aparţin sau nu unor blocuri mi­litare sau participă la alte aranjamente bi sau multilaterale. De asemenea, Consiliul este încre­dinţat că atît în perioada premergătoare, cît şi în cursul desfăşurării conferinţei, vor fi examinate cu atenţie toate propunerile constructive, care se vor dovedi utile cauzei înţelegerii şi securităţii statelor europene. In temeiul concluziilor desprinse din dezbate­rile care au avut loc, ţinînd seamă de obiectivele sale programatice şi de necesitatea de a aduce contribuţia sa la organizarea conferinţei pentru statornicirea securităţii în Europa, Consiliul Na­ţional al Frontului Unităţii Socialiste : — însărcinează Biroul Executiv să acţioneze pentru stabilirea şi dezvoltarea de relaţii cu for­maţii politice similare Frontului, partide politice, organizaţii sociale, culturale şi ştiinţifice, repre­zentanţi ai parlamentelor şi personalităţi din toate sectoarele vieţii sociale din ţările Europei, care pot fi interesate în pregătirea conferinţei guver­nelor continentului consacrată soluţionării pro­blemelor securităţii europene ; — recomandă organizaţiilor de masă, obşteşti şi profesionale, uniunilor culturale şi ştiinţifice care fac parte din Frontul Unităţii Socialiste să stabilească şi să intensifice relaţiile lor cu orga­nizaţiile, asociaţiile, uniunile obşteşti, culturale şi ştiinţifice, din toate ţările Europei, care militează sau doresc să acţioneze pentru mobilizarea celor mai largi cercuri ale opiniei publice, a parlamen­telor şi guvernelor în vederea organizării confe­rinţei pentru securitatea europeană. Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socia­liste este pe deplin convins că poporul Român îşi va aduce şi pe viitor contribuţia sa la promova­rea cooperării intre toate ţările, la statornicirea securităţii în Europa, în întreaga lume. CONSILIUL NAŢIONAL Al FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA Încheierea lucrărilor sesiunii MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Cea de-a treia zi a lucrări­lor sesiunii Marii Adunări Na­ţionale a fost consacrată dez­baterii politicii internaţionale a Republicii Socialiste Româ­nia. în sală se aflau deputaţii marelui sfat al ţării, precum şi numeroşi invitaţi — conducă­tori de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid şi de stat, personali­tăţi ale vieţii economice, ştiin­ţifice şi culturale, ziarişti. Printre invitaţi se aflau şefi ai misiunilor diplomatice acre­ditaţi la Bucureşti şi numeroşi corespondenţi ai presei străine. Deputaţii şi invitaţii au în­­tîmpînat cu vii şi puternice aplauze pe conducătorii parti­dului şi statului, tovarăşii : Nicolae Ceauşescu, Ion Gheor­ghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheor­ghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Dragan, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumi­tru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoi­ca, Vasile Vîlcu. Desch­izînd lucrările, preşe­dintele Marii Adunări Naţio­nale, Ştefan Voitec, a dat cu­vîntul deputatului Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, care a prezentat Da­rea de seamă cu privire la ac­tivitatea internaţională a Re­publicii Socialiste România in anul 1969. La dezbaterea generală au luat cuvîntul deputaţii : Mihai Dalea, preşedintele Comisiei pentru politica externă a Ma­rii Adunări Naţionale, Gheor­ghe Roşu, prim-secretar al Co­mitetului judeţean Bacău al P.C.R., preşedintele Consiliu­lui popular judeţean, Stanciu Stoian, secretar general al Li­gii române de prietenie cu po­poarele din Asia şi Africa, Mihail Lupşan, maistru la Combinatul siderurgic din Re­şiţa general-locotenent, Ion Coman, adjunct al ministrului forţelor armate, Eduard Eisen­burger, preşedintele Consiliu­lui oamenilor muncii de na­ţionalitate germană, Ion Ursu, preşedintele Comitetului de stat pentru energie nucleară, Ştefan Peterfi, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, preşe­dintele Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate ma­ghiară, Ion Spătărelu, preşedin­tele cooperativei agricole de producţie „Gheorghe Doja“, ju­deţul Ialomiţa, Ion Dumitres­cu, preşedintele Uniunii Com­pozitorilor, şi Maria Groza, vicepreşedintă a Marii Adu­nări Naţionale, vicepreşedintă a Consiliului Naţional al Fe­meilor, în numele Biroului M.A.N., tovarăşul Ştefan Voitec, a pro­pus apoi adoptarea unei hotă­­rîri a Marii Adunări Naţiona­le cu privire la activitatea in­ternaţională a Republicii So­cialiste România în anul 1969, hotărîre care a fost examinată şi însușită de Comisia pentru politică externă a M.A.N. Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România, a aprobat în unanimitate, prin vot deschis, Hotărîrea cu pri­vire la activitatea internaţio­nală a Republicii Socialiste Ro­mânia in anul 1969. Deputaţii supremului for al ţării, invita­ţii, aplaudă îndelung manifes­­tînd aprobarea deplină, ade­ziunea integrală a poporului la politica externă a Republicii Socialiste România, politică ce corespunde pe deplin interese­lor şi năzuinţelor naţiunii noa­stre socialiste. La amiază, lucrările sesiunii s-au întrerupt, urmînd ca ur­mătoarea şedinţă plenară a sesiunii a patra a celei de-a şasea legislaturi a Marii Adu­nări Naţionale să fie anunţată din timp. Preşedintele Marii Adunări Naționale, Ștefan Voitec, a a­­nunțat că, potrivit principiului sesiunilor deschise, lucrările vor continua în comisiile per­manente. Condiţiile atmosferice favorabile, pregătirea din vreme a seminţelor ce urmează să fie introduse în sol în această primă­vară au permis coopera­torilor din bazinul Tîrna­­velor să înceapă, primii din judeţ, lucrările cam­paniei agricole de primă­vară. Ziarul nostru a consemnat acest succes al cooperatorilor din ju­deţul nostru. Ne-am de­plasat la faţa locului pentru a urmări pe viu cum se desfăşoară lucră­rile.­­ Prima cooperativă care a luat startul în a­­ceastă campanie a fost cea din Cristuru Secu­iesc. Aici, pînă acum au fost însămînţaţi cartofi timpurii pe o suprafaţă de 4 ha, iar terenul a fost pregătit pentru con­tinuarea însăminţării car­tofilor pe o suprafaţă de încă 13 hectare. Toa­te aceste lucrări au fost efectuate în decurs de numai 3 zile de brigada de cîmp condusă de Pa­takfalvi Iosif, cu ajuto­rul celor 4 tractoare afec­tate cooperativei. L-am întrebat pe brigadier, cam în cît timp vor fi încheiate lucrările cam­paniei de primăvară, da­că se va lucra în acelaşi ritm. Dînsul ne-a răspuns­ că se va lucra intr-un ritm şi mai intens, ime­diat ce terenul se va us­ca şi va permite intrarea tractoarelor, iar campa­nia va fi încheiată în cel mult 4 săptămîni, Ținînd M. COTFAS (Continuare în pag. a 3-a) V______________________/ Campania agricolă de primăvară a început sub semnul responsabilităţii şi hărniciei HOTĂRÎREA Marii Adunări Naţionale cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România Marea Adunare Naţională, dezbătînd darea de seamă prezentată de ministrul afacerilor externe cu privire la activitatea internaţională desfăşu­rată de Republica Socialistă România în anul 1969, HOTĂRĂŞTE: • Aprobă linia politică externă şi activitatea in­ternaţională a Republicii Socialiste România des­făşurată în anul 1969 ; Reafirmă hotărîrea Republicii Socialiste Româ­nia de a promova şi in viitor, în politica sa ex­ternă, întărirea şi dezvoltarea prieteniei, alianţei şi cooperării multilaterale cu toate ţările socia­liste, extinderea colaborării cu toate statele, fără deosebire de orînduire socială , pe baza prin­cipiilor suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc —, sprijinirea luptei popoarelor aflate sub dominaţia colonială şi lăr­girea relaţiilor de colaborare cu tinerele state independente pentru dezvoltarea lor liberă, de sine stătătoare, asigurarea unui climat de pace şi securitate în Europa şi în lume, întărirea unităţii şi solidarităţii cu forţele antiimperialiste ale con­temporaneităţii ; însărcinează Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România să­ ia toate măsurile pentru infăptuirea acestei politici. IBIIMI MM I M I M I mm I IM ■ OAMENII­­ INIMII U ■ Să ne imaginăm o i­­nimă uriaşă care-şi a­­­dună miraculosul „li-I chid vital" pe şasespre­­î zece ar­te­re ! Această­­ inimă neobosită este ! Unitatea pentru ex-­­ ploatarea şi industria­­jj Uzarea lemnului (U.E. , I.L.) din Gheorgheni,­­ inimă ce funcţionează I period, semn că toate­­ energiile converg, şi 2 că în venele tuturor­­ harnicilor lucrători cu * lemnul, circulă ace-1 ieaşi năzuinţe, aceeaşi î sevă dătătoare de via-2 iă şi putere, atît la­­ románul Ursan Ionel, * cît şi la Mészáros Ta- I más, care este maghiar, ■ pentru că aici la U.E.­­ I.L. Gheorgheni ca şi ■ în Întreaga ţară s-a I realizat de mult acea î sudură de interese,­­ gînduri, ale tuturor ce­il­­or ce muncesc pe a- I ceste plaiuri. î In perimetrul ce reu­­z­neşte punctele — Tul­­­­gheş, Lacu Roşu, Izvo­­r­­u Mureşului, Buciu,­­ Subcetate, Liban, am­­ întîlnit oameni ce cu­­­­nosc satisfacția cea­­ mare a efortului îm-­ plinit ,aduclnd cu bra-2 fele lor vînjoase în- 5 cordate pe rotundul * lemnului, un elogiu­­ muncii. Clteva cifre 2 care traduc întrucîtva ■ entuziasmul de necu­prins în cuvinte al a­­cestor constructori (ie spunem constructori întrucit fiecare din cei mulţi întîlniţi văd foar­te departe, intuind conştient că munca lor se­ integrează elanului general de edificare a comunismului în pa­tria noastră). Producţia JURNAL DE ÎNTRECERE 1970 globală pe primele două luni a fost rea­lizată în proporţie de 111,1 la sută, asta în­­semnând, printre alte­le, 442 metri cubi che­restea răşinoase peste plan, 383 mii lei depă­şiri la mobilă de bu­cătărie, la cherestea de fag 291 metri cubi în plus etc. Producţia marfă a fost realizată, de asemenea, într-o proporţie apreciabilă, de 106,1 la sută. Dar poate mai bine decit cifrele, „limbajul oamenilor“ este acela care dă măsura întrea­gă consacrării colecti­ve. La gurile de ex-,­ploatare forestieră de la Bacta, Cupaş, Asod, Rézul Mare, fruntaşii sunt foarte mulţi! Mai­­ştrii Györfi Ştefan, Laczko Emeric, Arghir Ursi­, Hobai Emeric ştiu să fie buni con­ducători in­­încleştarea cu falnica semeţie a codrilor. în pădurile din munţii Bistricioarei muncitorii Samson Lu­pu, Ilie Asted­oaia, Bartas Iosif, Vasile Cră­ciun (toţi din Tulgheş) sint vestiţi ca „îmblîn­­zitori" de arbori! A­­ici l-am găsit pe teh­nicianul Hobai Iosif de la sectorul de exploa­tare — Tulgheş. Un om de vreo 50 de ani, care ne-a mărturisit că din 1938 lucrează în împărăţia aurului verde, aşadar din fragedă vîrstă ! Şi mi-a vorbit cu pasiu­ne despre meseria sa, făcindu-mi o pledoarie pentru frumuseţea muncii forestierului. Dar cel mai puternic argument a fost acela că fiul său Emeric (pomenit mai sus) este maistru la Asod, și tatăl era mîndru că ie- C. COSTIN ((continuare in pag .3-a /---------------------------------'. O ÎNALTĂ DISTINCŢIE PENTRU FEROVIARII DIN GHEOR­GHENI Ieri la Gheorgheni, a avut loc festivitatea de înm­înare a Diplomei de evidenţiat pe ramură, co­lectivului de muncă al Secţiei L. 6 de întreţinere căi ferate, pentru rezul­tatele deosebite obţinu­te în întrecerea sociali­stă pe anul 1969. La festivitate au par­ticipat tovarăşii Bigea Costache, membru al Bi­roului Executiv al Uniu­nii sindicatelor din tran­sporturi şi telecomunica­ţii, ing. Ionescu Paul de­legatul Ministerului Tran­sporturilor, Czitrom Ale­xandru activist al Comi­tetului judeţean de par­tid, reprezentanţi ai or­ganelor de partid şi de stat, şi sindicale din o­­raşul Gheorgheni, peste 200 de reprezentanţi ai feroviarilor de pe tra­seul Ciceu—­Tg. Mureş. Diploma a fost înmîna­,­tă de către tov. Bigea Costache, inginerului Sa­­su Virgil, şeful secţiei, care a dat glas hotărîrii feroviarilor de a obţine noi şi însemnate succese în întrecerea pentru în­deplinire şi depăşirea sarcinilor de plan pe 1970.

Next