Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 653-728)

1970-05-26 / nr. 698

Pag. 2 Convorbiri recapitulative la nivel ideologic ridicat, strins de sarcinile actuale fn aceste zile are loc închiderea învăţămîntului de partid de la oraşe, e­­veniment însemnat în via­ţa organelor şi organiza­ţiilor de partid. In toate Cursurile şi cercurile în­­văţămîntului de masă, la şcolile uzinale, în cercu­rile de studiu individual şi cu tematică specială, ca şi în învăţămîntul ideologic al cadrelor di­dactice şi ai altor cate­gorii de intelectuali se vor ţine două convorbiri reca­pitulative. Cu prilejul pri­mei convorbiri vor fi dez­bătute probleme interne actuale ale construcţiei socialiste din ţara noas­tră, în concordanţă cu preocupările şi specificul activităţii cursanţilor, cu sarcinile concrete ale fie­cărui colectiv de muncă pentru îndeplinirea şi de­păşirea prevederilor pla­nului de stat pe anul 1970 şi a angajamentelor luate în întrecerea socia­listă. În centrul convorbirilor recapitulative trebuie să stea aprofundarea tezelor de deosebită importanţă teoretică şi practică cu­prinse în documentele partidului nostru, orienta­rea discuţiilor spre forma­rea unei priviri de an­samblu asupra politicii interne şi externe a par­tidului şi statului nostru, dezvoltarea la toţi cursan­ţii a unei gîndiri vii, crea­toare, a convingerilor co­muniste, a le spori pute­rea de acţiune în slujba intereselor fundamentale ale societăţii noastre so­cialiste. Folosind în mod adec­vat recomandările de te­me elaborate de Comite­tul judeţean de partid, or­ganele şi organizaţiile de partid, lectorii şi propa­gandiştii au manifestat o grijă deosebită în ale­gerea problemelor pro­puse pentru convorbirile finale. La multe cursuri şi cercuri din unităţile in­dustriale şi-au propus ca temă pentru convorbiri ,­Obiectivele fundamenta­le ale planului de stat pe anul 1970, îndeplinirea planului pe anul 1970, condiţie esenţială pentru crearea bazei materiale a viitorului cincinal, pentru înfăptuirea directivelor Congresului al X-lea al partidului''. La C.P.L. Gă­­lăuţaş, Filatura de in Gheorgheni, fabricile de confecţii din Miercurea- Ciuc şi Odorheiu Secu­iesc, unde în primele 4 luni ale anului s-au înre­gistrat deficienţe în folo­sirea timpului de lucru, a fost recomandată pentru dezbatere tema: „Utiliza­rea raţională a forţei de muncă, întărirea ordinei şi disciplinei în producţie, importanţa aplicării cu stricteţe a prevederilor Legii cu privire la organi­zarea şi disciplina muncii în unităţile socialiste". Considerăm justificat ca la Uzinele de fier din „Vlăhiţa, la „Partizanul“ Gheorgheni şi în alte lo­curi, discuţiile să fie axa­te în principal pe tema: „Ridicarea necontenită a calităţii produselor, cerin­ţă imperioasă a moderni­zării economiei. Importan­ţa Legii privind asigura­rea şi controlul calităţii produselor". Printre cele­lalte teme care vor fi dez­bătute în multe cursuri şi cercuri de studiere a pro­blemelor economice, în unele cicluri de conferin­ţe, în şcolile uzinale pu­tem aminti: „Reducerea cheltuielilor de producţie, îndeosebi a consumului de metal şi de lemn. Ro­lul organizaţiilor de par­tid în combaterea risipei de materiale“, „Ridicarea gradului de folosire a uti­lajelor, a capacităţilor de producţie", „Investiţiile şi căile de sporire a eficien­ţei lor economice. Conţi­nutul şi însemnătatea Le­gii referitoare la organi­zarea, planificarea şi exe­cuţia investiţiilor" şi alte teme. Dezbaterile trebuie să fie astfel orientate ca în lumina documentelor de partid şi de stat, cursanţii să înţeleagă mai bine sarcinile lor la locul de muncă şi să participe activ la ridicarea eficien­ţei întregii activităţi eco­nomice, la eliminarea de­ficienţelor care dăunează bunului mers al produc­ţiei. Este necesar ca or­ganele şi organizaţiile de partid să sintetizeze propunerile, sugestiile cursanţilor în vederea fructificării lor în rezolva­rea multiplelor sarcini ca­re stau în faţa unităţilor noastre socialiste. Temele propuse pentru convorbirile recapitulative la diferitele forme ale în­­văţământului şi mai ales la cursurile şi cercurile de studiere a Statutului Par­tidului Comunist Român, construcţie de stat, cer­curile de studiu indivi­dual şi altele vor da po­sibilitate cursanţilor să reliefeze misiunea socială a partidului nostru în eta­pa actuală de dezvoltare a ţării, în perspectiva semicentenarului său, ce va avea loc anul viitor, să dezbată factorii care determină creşterea rolu­lui conducător ce-i revine în făurirea societăţii so­cialiste multilateral dez­voltate. Totodată este ne­cesar să fie relevat rolul în creştere al statului so­cialist, lărgirea şi perfec­ţionarea continuă a de­mocraţiei socialiste, evo­luţia structurii sociale, u­­nitatea socialistă a între­gului popor în jurul Parti­dului Comunist Român, rezolvarea marxist-leninis­­tă a problemei naţionale, întărirea continuă a fră­ţiei dintre poporul român şi naţionalităţile conlo­cuitoare, dezvoltarea con­ştiinţei socialiste a mase­lor şi alte teme de mare valoare practică şi teo­retică. Este firesc ca dezbate­rile de sfîrşit de an să contribuie la cultivarea trăsăturilor eticii comunis­te, formarea şi dezvolta­rea atitudinilor cetăţe­neşti şi a comportamen­telor sociale înaintate, a creşterii înaltelor răspun­deri sociale ce revin fie­cărui cetăţean la locul de muncă, în viaţa socială şi familială, in acelaşi timp este bine să fie reliefate şi valenţele etice ale re­glementărilor ce vizează îmbunătăţirea salarizării şi retribuţiei, reducerea impozitelor pentru sala­riile mici, aşezarea mai judicioasă a impozitelor asupra veniturilor. Pentru a răspunde inte­resului viu manifestat de cursanţi, faţă de vasta activitate desfăşurată de partidul şi statul nostru pe plan extern, în cadrul convorbirilor finale, ma­rea majoritate a cursuri­lor şi cercurilor şi-au pro­pus să fie dezbătute te­mele: „Sistemul socialist mondial. Activitatea con­secventă a partidului nos­tru pentru dezvoltarea prieteniei, colaborării şi alianţei cu toate statele socialiste”, „Rolul activ al României în îmbunătă­ţirea relaţiilor dintre "statele europene, în sta­tornicirea unui sistem trainic de securitate în Europa", „Dezarmarea generală - cauză vitală a omenirii” şi alte teme, care vor ajuta participan­ţii să înţeleagă mai a­­profundat caracterul con­secvent, creator, realist şi profund ştiinţific al politi­cii externe a partidului şi statului nostru. Nivelul teoretic şi efi­cienţa celor două convor­biri recapitulative depind în mare măsură de pre­gătirea temeinică a cursanţilor,­­ lectorilor şi propagandiştilor, in acest sens este necesar ca or­ganele şi organizaţiile de partid să orienteze aten­ţia tuturor participanţilor la învăţămîntul de partid spre studierea temeinică a c­uvîntărilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu ţinute la plenarele Comitetului Central din 10-13 decem­brie 1969 şi din 17-19 martie a. c., la adunarea festivă ce a avut loc cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la 6 martie 1945, la adunarea consacrată centenarului naşterii lui V. I. Lenin, precum şi ar­ticolul publicat în revista „Problemele păcii şi so­cialismului" nr. 5/1970. De asemenea, este nece­sar să fie studiate hotă­­rîrile adoptate în acest an de către Comitetul Cen­tral al partidului, Marea Adunare Naţională, Con­siliul de Stat şi guvern. In acelaşi, timp discu­ţiile recapitulative trebuie să fie polarizate în jurul celor mai actuale proble­me economice, organiza­torice şi politice, care stau în faţa diferitelor co­lective de muncă, în lumi­na indicaţiilor şi sarcini­lor cuprinse în cuvîn­­tările tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ţinute cu pri­lejul recentei vizite in u­­nele judeţe calamitate, precum şi în chemările Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socia­liste şi ale unor organizaţii de masă. Dezbaterile tre­buie să mobilizeze toţi cursanţii, cu întreaga lor capacitate de muncă şi energie, la lichidarea greutăţilor şi pagubelor provocate de inundaţii, la realizarea şi depăşirea planului pe 1970 la toţi indicatorii. Măsurile judicioase sta­bilite de organele şi or­ganizaţiile de partid, în­drumarea şi controlul permanent, prezenţa la convorbirile recapitulative a activiştilor de partid, cadrelor de conducere, a lectorilor Comitetului ju­deţean de partid, intere­sul viu al tuturor cursan­ţilor faţă de temele pro­puse pentru dezbateri, constituie o garanţie si­gură că învăţămîntul de partid de la oraşe va fi încheiat corespunzător e­­xigenţelor actuale. VARRU DOMINIC, directorul Cabinetului judeţean de partid închiderea învăţămîntului de partid la oraşe nn legate I Chi MARȚI, 26 MAI PROGRAMUL I 13.00 Radiojurnal. 13.22 Cîntece de Vasile V. Va­­silache și Ion Cristinoiu. 13.45 Melodii populare. 14.00 Caleidoscop muzi­cal. 14.50 Piese concer­tante de muzică popu­lară. 15.00 Radio-școală. 15.25 Compozitorul săptă­­mînii - Franz Schubert. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Cîntece populare inter­pretate de Delia Muşu­­nea. 16.30 Ce e nou în judeţul nostru. 16.50 Noi te cîntăm tinereţe — cîn­tece. 17.05 Radioenciclo­pedie pentru tineret. 17.30 Noi înregistrări de muzică populară cu Ilea­na Filipescu, Viorica Flin­­taşu, Ion şi Ştefan Pe­­treuș, Ionel Banu, Gică Chirea și Florea Piro­nescu. 18.10 Radiosimpo­­zion. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 20.05 Tableta de seară. 20.10 - 365 de cîn­tece. 20.20 Argheziană. 20.25 Zece melodii prefe­rate. 21.00 Memoria pă­­mîntului românesc. 21.30 Solistul serii - Gică Pe­­trescu. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Concert de seară. 0.03 15.00 Estra­da nocturnă. PROGRAMUL II 13.00 Concert de prinz. 13.30 Radiomagazinul fe­meilor. 14.03 Din comoa­ra folclorului nostru. 14.55 Ştiinţa la zi. 15.00 Pagini din opere. 15.30 Cîntă Anda Călugăreanu. 16.00 Radiojurnal. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Melodii de pretutindeni. 17.35 E­­misiune literară. 18.00 Concert susţinut de or­chestra de muzică popu­lară „Doina Banatului" din Caransebeş. 18.50 Muzică simfonică. 19.30 Ediţie radiofonică Ale­xandru Odobesc­u. 19.50 Noapte bună, copii. 20.25 Comandantul de pionieri. 21.05 Dansuri din opere româneşti. 22.00 Cu Jean Pierre Rampai — muzică pentru flaut din secolele XVII-XX. 22.30 Cadran. 22.50 Muzică corală de Vadin Şumski. MIERCURI, 27 MAI PROGRAMUL I 5.05-6.00 Muzica dimi­neţii. 6.05—9.30 Muzică şi actualităţi. 9.30 Viaţa căr­ţilor. 10.10 Curs de limba germană. 10­.30 Vreau să ştiu — (emisiune de ştiin­­ă şi tehnică pentru şco­lari). 11.05 Dansuri de es­tradă. 11.45 Sfatul medi­cului. 12.00 Alegeţi inter­pretul preferat — muzică uşoară. 12.25 Ştiinţa la zi. 12.30 întîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. PROGRAMUL II 6.00 Program muzical de dimineaţă. 7.00 Radio­jurnal 8.10 Tot înainte­­emisiune pentru pionieri. 8.25 Mari interpreţi — di­rijorul Charles Münch. 9.00 Un virtuoz al naiu­lui, Damian Luca. 9.30 Formaţii corale de ama­tori. 9.45 Matineu de o­­peră. 11.00 Muzică popu­lară din diferite zone fol­clorice. 12.15 Concert de prînz. 17.55 Microavanpremie­­ra. 18.00 Buletin de ştiri. 18.05­ „Universal Şotron". Enciclopedie pentru co­pii. 18.25 „Ex-Terra '70”. 18.45 Satu Mare în aceste zil Hfr'vw*« fi HARGHITEI CALENDAR 26 MAI 1875 S-a născut compozi­torul Stan Golestan. 1877 A apărut ziarul „So­cialismul", unul din­tre primele organe de presă din țara noastră. 1912 S-a născut János Kádár, prim-secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Socia­­______list Ungar. zile - reportaj. 19.15 A­­nunţuri — publicitate. 19.20­­ 001 de seri. Emisiune pentru cei mici. Petre la Polul Nord. 19.30 Telejurnalul de sea­ră.­ 20.00 Seară de tea­tru: „Rázvan şi Vidra” de B. P. Haşdeu. 21.40 Prim plan. Artistul poporului Petre Ştefănescu-Goangă. 22.05 Imagini sonore... își dau concursul Mihaela Mihai și Sile Dinicu. 22.30 Telejurnalul de noapte. MARȚI, 26 MAI HARGHITEI Creații ale artizanilor harghiteni în parcul orașului Miercurea-Ciuc. COMUNICAI Ministerul Invăţămîntu­­lui face următoarele pre­cizări în legătură cu mă­surile luate în vederea în­cheierii anului şcolar în curs, ca urmare a situa­ţiei create în unele loca­lităţi, din cauza inunda­ţiilor: 1.­­ Potrivit atribuţiilor ce le revin din regula­mentele şcolare, inspecto­ratele şcolare judeţene vor menţine cursurile sus­pendate, în continuare, la şcolile care nu au condi­ţii să-şi reînceapă activi­tatea. În localităţile în care pericolul a trecut şi s-au creat condiţii pentru des­făşurarea activităţii, cursu­rile vor fi reluate de în­dată, cu avizul organelor sanitare. La şcolile care au suferit avarii, se va solicita şi avizul organe­lor de specialitate din sectorul construcţii. 2.­­ Cursurile de zi şi serale la clasa a XI­­-a (anul V al liceelor de specialitate) se vor înche­ia, potrivit regulamentelor şcolare, la 23 mai, iar la clasele I—XI, la 13 iunie. Situaţia şcolară a ele­vilor claselor I-XI din şcolile care nu-şi vor pu­tea reîncepe activitatea se va încheia pe baza re­zultatelor obţinute pînă în momentul suspendării cursurilor. Elevilor din a­­ceste unităţi, care doresc să-şi îmbunătăţească si­tuaţia la învăţătură,, li se poate amîna încheierea situaţiei şcolare pentru perioada 1-15 septem­brie. 3.­­ Examenul de ba­calaureat se va desfăşura la data stabilită, adică între 18 şi 28 iunie. Absolvenţii liceele localităţile inundate din vor primi sprijin în pregătirea examenului de bacalau­reat din partea persona­lului didactic din locali­tăţile în care domiciliază pe această perioadă. 4.­­ Concursul de ad­mitere în licee se va des­făşura în perioada 22 iu­nie—3 iulie, iar în şcolile profesionale, între 7 şi 14 iulie,­in zonele în care şco­lile generale vor fi nevoi­te să-şi menţină cursurile întrerupte mai mult timp, concursul de admitere la liceele din aceste zone se va ţine numai în se­siunea de toamnă, adică între 1 şi 9 septembrie (aceste cazuri excepţio­nale vor fi comunicate în presă pînă la 5 iunie). 5.­­ Concursul de ad­mitere în învăţămîntul su­perior va avea loc la da­ta stabilită, adică între 10 și 18 iulie. Instituţiile de învăţămînt superior vor organiza în perioada 3-9 iulie 1970, pentru candidaţii prove­niţi din zonele inundate, un program de consultaţii la disciplinele de con­curs. Pentru perioada în care se desfăşoară con­sultaţiile şi concursul de admitere în învăţămîntul superior, absolvenţii de liceu proveniţi din familii sinistrate vor avea priori­tate la găzduirea în că­mine şi asigurarea hranei în cantinele studenţeşti. N­o­tă.0Vreţi nişte sticle goale? Negustorii ambulanţi de sticle goale ar face ave­re la Bălan. Nu există cetăţean din acest oraş care nu le-ar oferi, la un preţ mai mult decit con­venabil, cîteva zeci sau sute de sticle de toate felurile.­­ Nu mai am, domnule, unde să le pun — îmi spunea deunăzi un cetăţean. Mi s-a umplut şi că­mara şi baia, şi podul casei. - De ce nu le vinzi? - Cui? - Ce, aici nu există un centru de achiziţii a sti­clelor şi a borcanelor goale? -­ Nici vorbă. Aceasta înseamnă că le cumpără la magazinul alimentar. - Nu, e invers, ei le vînd. - Cum adică? - Adică nimic din magazin nu se vinde decît cu ambalaj cu tot.­­ Vrei să spui că ... — Că degeaba te duci cu o sticlă goală de ulei sau de vin; trebuie să te întorci acasă și cu ea și cu cea plină. — Și cum vezi ieșirea din această dilemă? — Să cumpărăm de la restaurant. Acolo primește sticle goale în schimbul celor pline. Numai că, în loc de 12 lei, dai 17 lei pe un litru de vin. Se pare că aşa a înţeles O.C.L. Miercurea-Ciuc să rezolve problema ambalajelor. Cine-i mai poate critica acum că în curtea magazinului cu autoser­vire stau stive de lăzi cu sticle goale, mai mult sau mai puţin sparte? V. A. : . MIERCUREA-CIUC Cinematograful „Har­ghita": Căsătorie prin mica publicitate, film cehoslovac. ODORHEIU SECUIESC — Cinematograful „Ho­­morod": Noile aventuri ale răzbunătorilor, film sovietic. GHEORGHENI — Cinematograful „Mioriţa": Băr­baţi în deplasare, film bulgar. TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman”: O ches­tiune de onoare, film italian. CRISTURU SECUIESC — Cinematograful „Pro­gresul”: Corabia nebunilor, seriile I—II, film american. BĂILE TUŞNAD — Cinematograful „Oltul": Adio Texas, film italian. BORSEC — Cinematograful „Borsec": Lovitură puternică, film polonez. BORSEC — Cinematograful „Izvorul": Ancheta­torul din umbră, film polonez. CIUMANI — Cinematograful „Cultural": Alegere de asasini, film franco-italian. BĂLAN — Cinematograful „Minerul": Eu te-am iubit, film sovietic. DITRĂU — Cinematograful „Mureşul": Să ucizi o pasăre cintătoare, film american. GĂLĂUŢAŞ — Cinematograful „Bradul": Pe ghea­ţa subţire, seriile I—II, film sovietic. PRAID — Cinematograful „Sătesc": Tinereţe fără bătrîneţe, film românesc. “I­lara^! Studioul Tg. Mureş MARŢI, 26 MAI In limba română: 6-6.30: Jurnal de dimi­neaţă. Muzică populară şi uşoară. Din programul zilei: 18-19.30: Cronica de actualităţi. Cronica de concert. Oameni, locuri, fapte — program de re­portaje. Cîntă orchestra Mantovani. Emisiunea pentru femei. Muzică. In limba maghiară. 6.30-7: Emisiunea pen­tru sate. Muzică popu­lară la cererea ascultă­torilor. Din programul zi­lei: 16.30-18: Cronica ac­tualităţii. Muzică popu­lară de pe meleagurile patriei. Cronica industria­lă. Aspecte de la I.U.I.U. şi „Electromureş” din Tg.­­Mureş. Scurt program de cîntece. Lecturi literare: Scrieri scurte de Tudor Arghezi. Recital de orgă susţinut de Kozma Má­tyás. SITUAŢIA REŢELEI DE COMUNICAŢII Situaţia reţelei de co­municaţii feroviare, ru­tiere şi aeriene şi a ce­lor telefonice pe terito­riul ţării în ziua de 25 mai, era următoarea: Unităţile Departamen­tului Căilor Ferate au re­deschis liniile Bereşti - Bîrlad, Măgheruş Şieu— Sărăţel, Beclean pe So­meş — Mogoşeni. In a­­fară de cele anunţate an­terior în presă, la radio şi televiziune sunt în­chise sectoarele: Sighi­şoara - Daneş, Bratei- Mediaş, Blaj — Crăciunel, Ghidigeni —Tutova, Du­­hăeşti - Roman şi linia îngustă Agnita — Altina. Direcţia generală a drumurilor comunică sis­tarea traficului rutier pe arterele D.N. 2B Brăila -Şendreni, D.N. 5C Giur­giu - Zimnicea, D.N. 2F Bacău — Vaslui, D.N. 7 Călimăneşti — Rîul Vadu­lui, D.N. 11 Oraşul „Gheorghe Gheorghiu- Dej" - Bacău, D.N. 12A Ghimeş — Comăneşti, D.N. 17B Vatra Dornei - Poiana Teiului, D.N. 24A Murgeni - Fălciu, D.N. 26 Folteşti — Oancea, D.N. 54 Corabia — Tr. Măgurele (se circulă pe ruta ocolitoare Corabia— Vişina — Chilieni - Izbi­­ceni — Lunca — Tr. Măgurele). Circulaţia es­te suspendată pentru au­toturisme pe rutele D.N. 2C Pogoanele — Amara şi D.N. 73 A Rişnov - Şercaia. Este interzis ac­cesul vehiculelor cu greu­tate mai mare de 10 to­ne pe traseele D.N. 2A Ţăndărei - Vadu Oii, D.N. 13 Bălăuşeri — Tg. Mureş, D.N. 13A Sovata- Bălăuşeri, D.N. 14A Me­diaş - Tîrnăveni şi D.N. 17 Bistriţa — Vatra Dor­nei. Au mai fost redate traficului rutier arterele D.N. 11 Braşov — Tg. Se­cuiesc şi Oituz - Oraşul „Gheorghe Gheorghiu-Dej", D.N. 12 Braşov — Miercurea-Ciuc - Gheor­gheni şi D.N. 24 Tecuci- Bîrlad. Din cauza stării neco­respunzătoare a terenu-­­ rilor de aterizare şi deco­lare, aeroporturile Satu Mare, Sibiu şi Tulcea sunt închise. Ministerul Poştelor şi Telecomunicaţiilor anun­ţă că din cauza alune­cărilor de teren şi a fur­tunii, care a avut loc pe teritoriul judeţului Vran­­cea, au fost întrerupte le­găturile telefonice cu o­­ficiile din comunele Dum­brăveni şi Măicăneşti. La Mediaş comunicaţiile te­lefonice au fost asigu­rate prin punerea în funcţiune a unui nou grup electrogen. Tehni­cienii şi inginerii din sec­torul de telecomunicaţii au repus în exploatare o parte din circuitele te­lefonice ale abonaţilor urbani din Satu Mare, Tg. Mureş şi Hunedoa­ra. Traficul poştal în zo­na Brăila - Galaţi se realizează temporar cu ajutorul navelor. (Agerpres) în spiritul cauzei unanime Colectivul artistic al Că­minului cultural din Voşlo­­beni a prezentat un spec­tacol cu piesa „Fluturele beat", ale cărui încasări au fost destinate oamenilor loviţi de furia apelor. Suc­cesul reprezentaţiei a fost atît unul artistic cît şi u­­nul de public, foarte mulţi voşlobeneni ţinînd a fi prezenţi la un asemenea prilej de evidenţiere a ataşamentului lor faţă de cauza unanimă a întregii noastre naţiuni în aceste zile încordate. La tragerea din 24 mai a.c. au ieșit cîștigătoare următoarele numere: EXTRAGEREA I: 49, 18, 16, 74, 37, 77, 59, 65, 35. FOND­ DE PREMII:­­ 528.821 lei. EXTRAGEREA A ll-A: 88, 14, 70, 68, 57, 89, 48. FOND DE PREMII: 494.672 lei. îndemnuri patriotice Brigăzile ştiinţifice ale Casei de cultură din mu­nicipiul Odorheiu Secu­iesc s-au deplasat în după-amiaza zilei de du­minică, în comunele Ni­­coleşti, Cădac­iu, Tăr­­ceşti, Simoneşti. In faţa a numeroşi auditori, pro­fesorii, medicii, juriştii, inginerii, au vorbit despre unele probleme curente din sfera diferitelor spe­cialităţi, stîrnind un viu interes. Un punct apar­te în cadrul manifestă­rilor ţinute la căminele culturale comunale, l-a constituit dezbaterea sar­cinilor care revin fiecă­rui om al muncii în aces­te zile de eroism gene­ral, cînd ţara întreagă luptă pentru revenirea la cursul normal al vie­ţii. S-a vorbit despre în­datoririle ţărănimii de a-şi concentra toate eforturi­le pentru a da ţării cît mai multe bunuri. S-au e­­videnţiat cu multă pu­tere de convingere, sem­nificaţiile solidarităţii u­­mane între membrii so­cietăţii noastre socialis­te, societate în care toţi oamenii muncii, fără deo­sebire de naţionalitate, sunt alături mereu, într-o unitate de nezdruncinat. ANUL III, nr. 698 La 6 iunie 1970 Concursul suplimentar PRONO­SPORT, Campionatul Mondial de Fot­bal 1970.­­— Premii in bani pe criteriile obiș­nuite — Premii suplimentare, prin tragere la sorți ca : • AUTOTURISME • MOTORETE • TELEVIZOARE etc. Vînzarea se face pînă joi, 4 iunie 1970. Expoziţie de metaloplastie La Casa de cultură din Miercurea-Ciuc s-a des­chis expoziţia de metaloplastie a artistului timişo­rean Aradits László. Inedită in peisajul plastic al vieţii artistice harghitene, expoziţia cuprinde lucrări in metal deosebit de interesante, atit din punctul de vedere al decorativului, cit şi din cel al meta­forei plastice propriu-zise. „Pictura d­in metal a lui Aradits László ne-a atestat încă o dată varietatea mare sub care se prezintă frumosul, esteticul, omul fiind cel care are numai a-l descoperi oriunde se ascunde! Mai mult decit un spectacol obişnuit! La Casa de cultură a municipiului Odorheiu Secuiesc a avut loc un spectacol de estradă, susţinut de formaţiile or­chestrale, de solişti de muzică uşoară şi popu­lară, pe care organiza­torii l-au consacrat a­­jutorării sinistraţilor. Cîn­­tecul, dansul, muzica co­rală ş.a. au avut de as­tă dată un caracter so­lemn, întreaga asisten­ţă, deosebit de nume­roasă, a participat la mai mult decât un spec­tacol! Am asistat la o trecere în revistă a so­lidarităţii odorheienilor, şi pe această cale, faţă de compatrioţii, care su­feră de pe urma revărsă­rii apelor. 4 Prima promoţie a Liceului economic Prima promoţie a Li­ceului economic, din mu­nicipiul Odorheiu Secu­iesc şi-a luat rămas bun sîmbătă de la profesorii care şi-au făcut datoria cu atita dragoste de-a lungul celor patru ani de şcoală. Cei 30 proas­peţi absolvenţi au mul­ţumit în cuvinte emo­ţionante tuturor cadre­lor didactice care le-au călăuzit paşii spre pro­fesiunea aleasă. Szávuly Rozália, absolventă a anului IV, a exprimat în cuvinte calde întreaga re­cunoştinţă dascălilor care i-au ocrotit ca nişte pă­rinţi în decurs de 4 ani. Şcoala pentru ei a fost a doua familie, in numele cadrelor didactice a vor­bit tovarăşa Kolumban Iuliana, directoarea li­ceului economic care le-a urat mult succes în activitatea de viitor. Cadar Adriana, elevă din anul III, le-a tran­smis absolvenţilor mult succes la examenul vie­ţii care-i aşteaptă. Cu­noştinţele însuşite in şcoală le vor fi călăuză de nădejde în descifra­rea secretelor profesiunii pentru care s-au pregă­tit. La această emoţio­nantă festivitate a ul­timului clinchet de clo­poţel au participat tova­răşii Szávuly Ludovic, prim-secretar al Comite­tului municipal de par­tid, şi tovarăşul Rezon Ioan, secretar­ul Comi­tetului municipal U.T.C., cadrele didactice, părinţi. GH. CHIPER

Next