Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 653-728)
1970-05-30 / nr. 702
/ Autoservice la Topliţa . Posesorii de maşini din oraşul Topliţa, precum şi turiştii în trecere prin acest oraş au de cîteva zile ocazia să-şi remedieze eventualele defecţiuni auto la atelierul, autoservice deschis în cadrul noului complex al Cooperativei „Munca colectivă" din localitate. Dotat cu aparatură modernă şi cu specialişti de clasă, atelierul poate răspunde oricăror cerinţe în acest domeniu. ! Pag. 2 Propaganda ateist - ştiin- j° soluţie „salvatoareţificăO preocupare permanentă a muncii politice Formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor, educarea lor în spiritul concepţiei materialist-dialectice despre lume şi societate, include ca o latură importantă a ei, propaganda ateistă, înrădăcinarea în conştiinţa fiecărui om a concepţiei ştiinţifice asupra formării şi evoluţiei vieţii şi societăţii. In lumina documentelor Congresului al X-lea al partidului, preocuparea organelor şi organizaţiilor de partid pe această linie, trebuie să cunoască continuitate, permanenţă şi eficienţă. Comitetul comunal de partid Corund acordă o mare atenţie educaţiei ateist-ştiinţifice a locuitorilor ţinînd seama de specificul localităţii noastre, al satelor aparţinătoare. Sub îndrumarea comitetului comunal de partid s-a constituit un grup de lectori şi conferenţiari din rîndul celor mai bune cadre didactice de la şcolile din localitate, care să se ocupe în mod direct, permanent şi eficient de educaţia ateistă a oamenilor. S-au întocmit planuri tematice, în care au fost incluse problemele despre care să se vorbească oamenilor în cadrul expunerilor şi întîlnirilor de la căminele culturale, avindu-se în vedere ce anume - din domeniul ştiinţei — îi interesează pe cetăţenii localităţilor comunei. S-a indicat conferenţiarilor ca prelegerile ţinute în faţa oamenilor să nu fie făcute la modul general, ci strîns legate de practică, să demonstreze convingător auditorilor materialitatea lumii, precum şi rolul omului în transformarea societăţii. Mergîndu-se pe linia acestor indicaţii, în mai multe sate aparţinătoare comunei, s-au organizat expuneri pe tema materialităţii lumii şi a schimbării ei continue. Cadrele didactice care au ţinut aceste conferinţe — profesori de fizică şi chimie — nu s-au mulţumit doar cu expuneri, ci au efectuat — acolo, în faţa auditorilor — experienţe interesante menite să-i convingă pe aceştia nu numai despre materialitatea lumii, ci şi despre potenţialitatea infinită a materiei în mişcare, de a avea proprietăţi şi structuri diferite. Această acţiune, ca şi multe altele, a fost bine primită de cetăţeni, oamenii dovedindu-se interesaţi şi curioşi să afle, să se convingă, în mod concret, de justeţea celor expuse. O altă indicaţie a comitetului de partid, a fost cea cu privire la durata acţiunilor. Studiind condiţiile concrete din fiecare sat aparţinător, am stabilit că expunerile, conferinţele, demonstraţiile practice ţinute în cadrul propagandei ateistştiinţifice, trebuie să fie scurte, concise, dar în acelaşi timp, convingătoare. S-a avut totodată, grijă ca în expuneri şi conferinţe să se folosească un limbaj accesibil oamenilor, care să-i ajute să pătrundă esenţa celor expuse şi demonstrate. Acest procedeu a contribuit la atragerea cetăţenilor la acţiunile ce au avut loc în căminele culturale. Dacă, în toamna anului trecut, la o asemenea manifestare, cu tematică generală, care a inclus pe lingă expuneri ateist-ştiinţifice şi alte conferinţe au participat doar 38 de ascultători, la ceade-a doua, 70 de oameni, acum sălile în care au loc asemenea expuneri devin neîncăpătoare. O metodă bună folosită în vederea apropierii propagandei ateiste de ceea ce vor să știe oamenii, de ceea ce îi interesează, este sondarea auditorilor despre ceea ce vor să li se vorbească în întîlnirea următoare. Astfel, în cadrul tematicii stabilite iniţial, lectorii şi conferenţiarii se edifică asupra a ceea ce îi interesează pe cetăţeni, ce vor să afle, la ce domeniu al ştiinţei se referă preferinţele lor. In acest fel se conturează tematica întîlnirii următoare, lectorii şi cei care expun, îşi orientează pregătirea în aceste direcţii, pe aceste probleme. Evident că, în propaganda ateist-ştiinţifică, ca şi în alte domenii, nu pot fi date reţete şi soluţii (ceea ce de fapt nici n-am încercat să fac în rindurile de faţă), dar e necesar să se folosească metode variate atractive, eficiente, să se acţioneze continuu, permanent, să nu fie înregistrate stagnări. Comitetul de partid din comuna Corund, a acumulat o experienţă, care îi este de un real folos în activitatea viitoare pe linia formării unei concepţii înaintate despre lume şi societate, a educării ateist-ştiinţifice a locuitorilor comunei noastre. L. BALÁZS, locţiitor al secretarului Comitetului comunal de partid, Corund SIMBATA, 30 MAI PROGRAMUL I 13.00 Radiojurnal. 13.22 Muzică ușoară. 13.30 Radioclub turistic. 14.00 Caleidoscop muzical. 14.40 Noi înregistrări de muzică populară. 15.00 De la 3 la 7 emisiune de divertisment muzical. 16.00 Radiojurnal. 19.30 Săptămîna unui meloman. 20.05 Tableta de seară. 20.10 — 365 de cîntece. 20.20 Argheziană. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 I In jurul globului. 21.20 Cîntă Constantin Drăghici. 21.30 Moment poetic. 21.35 1 Solista serii — Juliette Greco. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Muzică ușoară. 23.00 Expres me-Llodii. 0.03-6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 13.07 Melodii cunoscute - muzică populară. 13.30 Pagini din opera ,,Conchita" de Zandovai. 14.03 Muzică uşoară de Nicolae Kirculescu, şi Laurenţiu Profeta. 14.30 Copiii lumii cîntă. 14.45 Pagini din opere. 15.40 Rarităţi discografice. Maria Zlătaru, Mioara Cristescu, Stelian Mîţă şi Ion Matache. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Rapsodia a ll-a de Marţian Negrea. 17.05 Antena tineretului. 17.20 Recital de operă Traian Popescu. 17.35 Cîntece pentru toate vîrstele. 18.00 Concert de muzică populară. 18.30 Odă limbii române (reluare). 19.30 Bibliotecă de poezie românească. 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Valsuri de compozitori români. 20.20 Pagini orchestrale din opere. 20.40 Program de romanţe. 21.00 Festivalul muzical internaţional „Primăvara la Praga 1970". 23.05 Muzica românească azi. 23.41—1.00 Mari romantici - Franz Liszt. DUMINICA, 31 MAI PROGRAMUL I 6.05 Concertul dimineţii. 7.00 Radiojurnal. 7.15 Ora satului. 7.45 Cîntece şi jocuri populare. 8.00 Sumarul presei. 8.10 De la o melodie la alta - muzică uşoară. 9.00 Radiomagazinul femeilor. 9.30 Avanpremieră cotidiană. 9.42 Solişti şi orchestre de muzică uşoară. 11.05 Poşta radio. 11.15 Din cele mai îndrăgite melodii populare. 12.00 De toate pentru toţi. PROGRAMUL II 6.00 Matineu muzical. 8.00 Piese instrumentale de compozitori români. SÎMBÂTA, 30 MAI 17.00 Microavanpremieră. 17.05 Buletin de ştiri. 17.10 Emisiune în 8.15 Teatru radiofonic pentru copii. 9.00 Avanpremieră cotidiană. 9.12 Caleidoscop muzical. 9.50 Cîntec mlădiţelor de aur. Din creaţia compozitorului Ioan Chirescu, dedicată copiilor. 10.00 Opera şi cele cinci necunoscute. 10.30 A 7-a artă. 11.00 Transmisiunea concertului orchestrei simfonice a Filarmonicii din Cluj. 12.45 Mozaic muzical, limba germană. 18.05 Bună seara, fete! Bună seara, băieţi! 19.20 — 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. Foarfecă şi băieţelul. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Tele-enciclopedia. 21.00 Reportaj TV. 21.20 Film serial „Rocambole” (IV). 22.00 Tele-cine-recital Nr. 4. 22.35 Telejurnalul de noapte. 23.00 „Of, inimioară''. ¦ ο♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦› HARGHITEI In ziua de 26 mai un grup de bilboreni intra pe ’ / poarta Consiliului popular al oraşului Topliţa pentru I a se plînge că n-au cu ce se întoarce acasă. Auto-lbuzele fuseseră suspendate. - De ce n-aţi reclamat la conducerea autobuzei! Mi-am întrebat. . . - Am reclamat, dar tovarăşul László, şeful coloa-inei, zice că aşa a primit dispoziţie. ! ) Cit ar părea de ciudat, aşa era. Conducerea Au- l tobuzei T. A. Topliţa a găsit cu cale că drumul este ^ impracticabil şi, ca atare, n-are altceva de făcuţi decit să anunţe şantierul de drumuri şi, pînă tova- ’ ^ răşii de acolo se vor hotărî să-l repare, să suspen-ţi —----------—------- --de mersul autobuzelor. Nu- i contează că zeci de oa- meni trebuie să faca dru-/----- “ mul pe jos! J i Mai revoltător însă este faptul că drumul pînă lat / Bilbor nici nu e atît de rău încît să reclame întreru-( i perea mersului autobuzelor. / ^ - Mai rău a fost zilele trecute, cînd cu ploile și J | cu inundaţia, dar autobuzul tot mergea - declarăt / unul dintre oamenii care nu se hotărau ce să facă :l 1 să o ia pe jos cale de 20 de km sau să aștepte o! \ ocazie. 1 i O dovadă de superficialitate din partea conduce-^ I rii autobazei T. A. In loc să ia împreună cu secția la drumuri, măsuri pentru astuparea gropilor conside-j ^ rate de netrecut, a găsit o soluție simplă, suspen^ darea autobuzelor. Expoziţia pionierilor şi a elevilor In organizarea Consiliului municipal Chiorheiu Secuiesc al Organizaţiei pionierilor in colaborare cu conducerile şcolilor din municipiu, la casa de cultură de aici, cercurile de pionieri şi elevi au organizat o interesantă expoziţie care sintetizează cele mai bune lucrări artistice realizate de elevi de-a lungul anului şcolar. Fotografii, desene, cusături de mină sunt numai cîteva din multele exponate, ce vorbesc despre bogata activitate desfăşurata in şcolile din Odorheiu Secuiesc. In poiana de la Vlăhiţa au înflorit narcisele. Cartea la ea acasă... in ultima vreme, Biblioteca orăşenească din Gheorgheni, a contribuit intens la colorarea climatului cultural-educativ din localitate. Pe lingă faptul că biblioteca este sediul a aproape 4.000 de cititori (adulţi şi copii), care pînă acum au parcurs paginile a peste 40.000 volume, lăcaşul cărţii este un factor remarcabil de orientare a publicului în calendarul marilor aniversări culturale. La centrul de radioficare, prin expoziţii de carte au fost comemoraţi de către bibliotecarii oraşului (director Csergő Colomon) Tudor Arghezi, Dickens. Centenarul Lenin a fost, de asemenea, consemnat în mod ireproșabil. Itinerarii turistice harghiteie Cine nu cunoaşte legenda Mureşului şi a Oltului? Ne-a incrttat anii copilăriei, am citit despre ea in creaţiile unor poeţi şi scriitori ca Vacarescu. Bolintineanu, Alecsandri, Bolliac, Goga, Coşbuc, Bogza Legenda are rădăcini aproape exant in geografia acestor ţinuturi Izvoarele sunt relativ apropiate, dar nu la zeci de metri, cum apare in diferite ghiduri turistice, la circa 9—10 kilometri unul de celălalt. Pentru a cunoaşte cele două izvoare, trebuie să alegem ca punct de plecare Izvoru Mureşului, care este aşezat într-o şa lungă şi lată pe cumpăna Mureşului şi a Oltului, la o altitudine de 882 metri, pe unde trece linia de cale ferată Bucureşti — Baia Mare, precum şi drumul naţional 12, aflat în curs de modernizare. Staţiune climaterică subalpină, localitatea Izvoru Mureşului — cu păşuni, livezi, luminişuri şi păduri de brad şi foioase, este una din cele mai importante tabere studenţeşti, loc unde în fiecare an mii şi mii de studenţi îşi petrec vacanţa. Avînd minunate pinii de schi, se preconizează ca staţiunea să devină permanentă. In sudul staţiunii, se înalţă dealul Greţaş (1 123 metri), de unde ni se oferă minunata privelişte spre depresiunile Ciujului şi Gheorghenilor, spre munţii Harghitei, Călimani, Hăşmaş. Spre nord se întinde Arama Neagră, la o altitudine de 1 539 metri, locul de unde izvorăşte Mureşul. Din spatele gării, spre nord, începe un drum turistic marcat cu bandă galbenă, care trece pe sub vîrful dealului, continuând, spre est pînă la Bălan. Durata este ele circa 1—6 ore. Izvorul propru-zis al Mureșului este destul de greu de găsit, drumul pînă la el, nefiind marcat. Din vîrful Arama Neagui, prin poduri şi luminişuri,pe un drum nemarcat, mergind spre nord, trecend prin vîrful fok (1 246 metri), prin Vîrful Ascuţit, numit şi Sipos (1 569 metri), şi prin Sovete (1 310 metri), in 4—5 ore ajungem într-o şa Pe aici trece un drum carosabil care se ramifică din şoseaua Gheorgheni — Jacu Roşu, la 4.200 metri de oraş. Trecem valea Bolchiei şi intrăm în valea pinului Mogoş. După un urcuş destul de greu, în circa 2 ore ajungem într-o şa, aflata între Sovele şi Fagul înalt (1 416 metri), cunoscută şi sub denumirea de „locul lui Kovács Peter“ Drumul a fost marcat cu cruce albastră, dar marcajul aproape că nu se mai cunoaşte Şi iată-ne ajunşi la adevăratul izvor al Oltului, într-o zonă deschisă şi mlăştinoasă. Aici se află două izvoare, considerate ca adevăratele izvoare ale Oltului. Unul, spre sud, adică la dreapta de şa, intr-un loc foarte mlăştinos. Cel de-al doilea izvor porneşte din stingă, dintr-o vale îngustă, cu un debit de apă mult mai bogat. Unii susţin că adevăratul izvor al Oltului se află în partea sud-vestică a Vîrfului Mediaş (altitudine 1 452 metri). Dar, să lăsăm geografilor rezolvarea acestei probleme. G. SZÉKELY De la izvorul Mureşului, la izvorul Oltului Studioul Tg. Mureş SIMBATA, 30 MAI in limba română: 6-6,30 Orizont economic. La Combinatul chimic din Tîrnăveni. Unde mergem? Dinprogramul zilei: 18—19,30 Cronica actualităţii. Solişti de muzică populară. Magazin radio. Muzică de dans. In limba maghiară : 6.30-7 Despre sate, pentru sate. In urmele inundaţiilor. Unde mergem? Din programul zilei. 16.30-18 Cronica actualităţii. Muzică preferată. Ne întîlnim simbătă. ANUL III, nr. 702 MERSUL TRENURILOR Valabil 31 V. 1970 - 22 V. 1971 BUCUREȘTI -BAIA MARE BAIA MARE - BUCUREȘTI 45 4011 Acc. 441 4015 4322 4316 4014 Ac c. 425 4311 4013 4005 Rap. 4321 4315 4007 București N. 21,54 1,12 6,52 13,27 16,20 Braşov 0,41 0,52 4,05 8,09 9,30 16,44 19,37 22,14 Sf. Gheorghe 1,17 1,50 4,46 8,41 10,00 17,35 20,06 23,03 B. Tuşnad 1,59 2,37 5,47 9,31 10,36 18,37 20,45 23,55 13,33 Tuşnad Sat 2,46 5,55 9,39 18,45 0,03 13,50 Vrabia 6,00 13,56 Sinsimion 3,05 6,08 9,49 18,55 0,12 14,05 Sîntimbru 6,13 18,59 0,16 14,11 Sîncrăieni 6,18 9,56 19,04 0,21 14,18 M.Ciuc 2,28 3,19 6,29 10,06 10,59 19,13 21,12 0,32 14,30 17,25 Ciceu 2,48 3,27 6,46 10,15 11,09 19,29 21,26 0,48 14,41 17,36 Moldăraş 6,56 10,26 19,37 0,58 17,45 Dănești 7,01 19,42 1,03 17,50 Cîrlani 7,06 10,33 19,47 1,08 17,55 Izvoru Olt 7,16 10,39 19,53 21,49 1,17 18,02 Izvoru Mureş 7,34 10,54 20,08 22,08 1,35 18,21 Voşlobeni 7,46 11,05 20,19 1,53 18,33 Valea Str. 7,53 20,26 18,39 Gheorgheni 3,42 8,01 11,15 20,32 22,27 2,05 18,45 Lăzarea 8,07 20,38 2,12 18,51 Ditrău 8,16 11,26 20,46 2,22 18,59 Subcetate 8,26 11,36 20,56 2,31 19,08 Gălăutaș 1,40 4,47 7,50 12,11 13,20 21,06 2,40 4321 19,17 Toplița 4,15 8,44 11,58 12,17 21,15 22,58 2,59 15,41 19,25 Deda 5,00 9,48 13,13 13,00 22,09 23,42 3,58 16,49 20,31 Baia Mare 9,18 18,34 16,36 4,08 Tirgu Mureș 6,12 13,00 15,26 15,26 23,27 1,09 5,28 18,13 21,47 4016 4008 Rap. 4006 46 4012 Acc. 442 Acc. 426 4306 Tirgu Mureș 23,11 2,19 4,51 9,56 9,56 14,47 17,41 22,54 Baia Mare 1,36 7,27 14,28 19,48 Deda 0,36 3,28 6,33 11,11 12,03 13,34 16,20 18,59 0,07 Toplița 1,32 4,38 7,42 11,57 13,11 14,53 17,30 18,51 1,03 Gălăuţaş 1,40 4,47 7,50 12,11 13,20 17,39 Subcetate 1,49 4,56 8,00 13,30 17,48 Ditrău 1,59 5,06 8,17 13,40 17,58 Lăzarea 2,13 5,15 8,26 13,50 18,07 Gheorgheni 2,21 5,28 8,36 14,02 18,19 20,31 1,43 V. Strîmbă 5,34 14,08 Voşlobeni 2,31 5,41 8,47 14,19 18,34 Izv. Mureş 2,44 5,58 9,05 14,35 18,50 20,55 Izv. Olt 3,03 6,12 9,21 14,50 19,05 21,10 Cîrlani 3,09 6,18 9,27 14,56 19,11 Dănești 3,13 6,23 9,31 15,01 19,16 Mădăraș 3,17 6,28 9,36 15,06 1316 19,21 Ciceu 3,30 6,41 9,49 13,19 15,19 12,21 19,35 21,27 2,39 23,17 M.Ciuc 3,40 6,49 10,07 13,29 15,30 12,31 19,45 21,36 2,49 23,28 Sîncrăieni 3,49 10,16 15,39 12,40 19,54 23,37 Sîntimbru 3,54 10,21 15,45 12,46 20,00 23,42 Sinsimion 3,58 10,25 15,50 12,51 20,05 23,47 Vrabia 4,05 10,32 15,57 12,58 23,54 Tuşnad Sat 4,10 10,44 16,02 13,03 20,14 0,05 B. Tuşnad 4,17 10,52 13,55 16,11 13,10 20,23 22,03 3,16 0,13 Sf. Gheorghe 5,10 11,40 14,31 17,14 21,18 22,37 3,54 1,18 Braşov 6,00 12,12 15,01 18,03 21,52 23,17 4,30 2,08 București 15,37 17,44 .. .2,2, 7,16 CICEU - ADJUD- CICEU Acc. Acc. 5058 5052 532 5054 5057 531 5051 5005 0,07 3,28 12,03 16,20 Dedal 9,48 20,31 22,09 3,51 1,17 4,46 10,00 17,35 Sf. Gheorghe / 11,40 14,29 21,17 3,52 3,07 7,35 15,20 20,09 Ciceu 6,33 12,44 18,29 0,18 3,18 7,46 15,30 20,20 Mihăileni 6,25 12,38 18,21 0,10 3,38 8,06 15,43 20,40 Nădejde 6,17 12,29 18,13 0,02 4,04 8,32 16,00 21,06 Livezi 6,06 12,18 18,02 23,51 4,15 8,43 16,13 21,17 Păltiniș 5,41 12,01 17,37 23,26 4,21 8,49 16,18 21,23 Tarcău 5,33 11,53 17,29 23,18 4,26 8,54 16,23 21,28 Lunca M. 5,25 11,46 17,21 23,10 4,48 9,14 16,38 21,48 Ghimeș 5,08 11,31 17,04 22,53 5,41 10,11 17,15 22,52 / Comăneşti 10,48 15,54 21,31 12,15 18,17 0,55 \/ Adjud 9,36 13,08 18,53 SIGHIȘOARA - ODORHEIU SECUIESC - SIGHIȘOARA 5542 5544 5546 5541 5543 5545 6,08 14,12 20,38 Sighişoara 5,28 12,58 17,17 6,24 14,28 20,58 Vinători 5,17 12,47 17,01 6,31 14,35 21,05 Secuieni 5,10 12,40 16,55 6,37 14,41 21,11 Sîntămăria 5,04 12,34 16,49 6,43 14,47 21,18 Cristuru Secuiesc 4,59 12,29 16,44 6,48 14,52 21,23 Betești 4,51 12,21 16,36 6,54 14,58 21,29 Porumbenii Mici 4,43 12,13 16,28 7,00 15,04 21,35 Porumbenii Mari 4,38 12,08 16,23 7,12 15,16 21,47 Dobeni 4,30 12,00 16,15 7,19 15,23 21,54\ / Feliceni 4,23 11,53 16,08 7,33 15,32 22,03 \/ Odorheiu Secuiesc 4,12 11,42 15,57 *) Acceleratele 441 și 442 circulă cu aviz special. n MIERCUREA-CIUC — Cinematograful „Harghita” : Moll Flanders, film englez. IDORHEIU SECUIESC - Cinematograful „Homorod” : Ghici, cine vine la cină ?, film american. GHEORGHENI — Cinematograful „Mioriţa”: Via Mala, film german. BORSEC — Cinematograful „Borsec”: Omul care valora miliarde, film franco-italian. BORSEC — Cinematograful „Izvorul”: Stelele din Eger, seriile I—II, film maghiar. VLĂHIŢA — Cinematograful „Vlăhiţa”: Lupii albi, film german. BĂLAN — Cinematograful „Minerul”: Beru şi comisarul San Antonio, film francez. CRISTURU SECUIESC — Cinematograful „Progresul”: înţeleptul de pe muntele blestemat, film iugoslav. BĂILE TUȘNAD — Cinematograful „Oltul”: Căsătorie prin mica publicitate, film cehoslovac. CIUMANI — Cinematograful „Cultural”: Ana Karenina, seriile I—II, film sovietic. PRAID — Cinematograful „Sătesc”: Păcatul dragostei, film spaniol. DITRAU — Cinematograful „Mureşul”: Operaţiunea Leontine, film francez. GALAUTAŞ — Cinematograful „Bradul”: Omul care valora miliarde, film franco-italian. TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman”: Atentatul de la Sarajevo, film iugoslav. OhiI HARGHITEI CALENDAR 30 MAI 1840 S-a născut căpitanul Valter Mărăcineanu, erou al războiului de independenţă (130 de ani). 1919 A murit Barbu Nemţeanu, poet de orientare simbolistă. 1955 Marea Adunare Naţională a ratificat Tratatul de la Varşovia. 1841 In China aînceput mişcarea de eliberare naţională împotriva colonialiştilor englezi. 1358 In Franţa a început marea răscoală ţărănească, cunoscută sub numele de „Jacquerie". 1431 A fost arsă pe rug eroina naţională Jeanne D'Arc. 1640 A murit pictorul flamand P.P. Rubens.