Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 653-728)

1970-05-31 / nr. 703

Pag. 2 La Universitatea muncitorească din Odorheiu Secuiesc /V Inca un de rodnică activitate In municipiul Odorheiu Secuiesc a avut loc închi­derea cursurilor Universi­tăţii muncitoreşti — mo­ment de retrospecţie a­­supra rodnicei activităţi a acesteia, asupra contribu­ţiei mereu sporite pe ca­re a adus-o la îmbogăţi­rea orizontului spiritual, la formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor. În anul trecut de învă­­ţămînt, conform tematicii stabilite de către Consi­liul sindical municipal de comun acord cu cursanţii, au funcţionat trei forme de învăţămînt , cercurile România socialistă, în ca­drul căruia s-au prezentat expuneri despre realizări­le socialismului în ţara noastră, astronomie, care a cuprins expuneri pe te­me ştiinţifice şi medicină generală. Activitatea Uni­versităţii muncitoreşti nu s-a limitat doar la pre­zentarea de expuneri, ci a folosit şi alte forme a­­tractive, şi eficiente din punct de vedere instruc­tiv. S-au prezentat în faţa cursanţilor 21 de filme documentare şi ştiinţifice. S-a organizat o excursie prin ţară, care a cuprins vizitarea marelui şantier de la Porţile de Fier, a ce­tăţii de foc hunedorene, şi a altor obiective indus­triale şi localităţi. Cursan­ţii au văzut la faţa locu­lui roadele politicii de industrializare a partidu­lui şi statului, de dezvol­tare multilaterală econo­mică şi socială a Româ­niei.­Acest mod de desfăşu­rare a activităţii a trezit mult interes în rîndul cursanţilor. Tocmai de a­­ceea s-a înregistrat o pre­zenţă foarte bună la cursuri. în anul trecut de învăţămînt prezenţa s-a menţinut la aproape sută la sută. Cu ocazia festivităţii ce a avut loc, cursanţii uni­versităţii muncitoreşti, au rostit cuvinte calde la a­­dresa tovarăşei Báró Haj­nal, de 11 ani directoare a universităţii, care a des­făşurat o muncă neobo­sită, pasionată pentru bunul mers al activităţii, la adresa lectorilor, dr. Gyöngyösy Ioan, dr. Do­bos Francisc, Mátéfi A­­dalbert şi alţii, care s-au străduit şi au reuşit să realizeze expuneri intere­sante, atractive şi bine documentate. FOTOCRITICĂ In atenţia inginerului BURSZAN NICOLAE, directorul Fabricii de trico­taje din Miercurea-Ciuc, a întregului comitet de direcţie, a comitetului de partid , minute şi ore preţioase se iro­sesc datorită unor asemenea manifes­tări de indisciplină. In aceste condiţii,­­ cum se vor recupera restanţele faţă de plan ? Se va recurge din nou la „re­structurarea" planului ? Nu se poate spune că salariatele din fotografie s-au integrat în efortul general al oameni­lor muncii, pentru realizarea cu succes a planului de stat pe acest an ! «O flw HARGHITEI CALENDAR 31 MAI 1941 Manolis Glezos a smuls steagul hitle­rist de pe Acropole. 1819 S-a născut poetul Walt Whitman. 1899 S-a născut scriitorul Leonid Leonov. 8.30 Deschiderea emi­siunii. 8.40 Gimnastică şi muzică. 9.00 Viaţa satu­lui. 10.00 Matineu simfo­nic. 10.30 Teatru pentru copii: „Barbă-cot“ de Ion Iliescu. 12.00 De strajă patriei. 12.35 Emisiune in limba maghiară. 13.35 închiderea emisiunii de dimineaţă. 15.30 Deschi­derea emisiunii de după­­amiază. 15.35 Buletin de ştiri. 15.40 El mondial ’70. Drumul parcurs pînă la turneul final din Mexic este redat în reportajul filmat „Din nou la mon­diale”. 17.10 Muzică popu­lară instrumentală. 17.40 Film serial. Oliver Twist (XI). 18.10 Magazin du­minical. 19.30 Telejurna­lul de seară. 20.10 Film artistic. Trei camarazi. 21.50 Reportaj TV. 22.30 Canzonissima. 22.50 Tele­jurnalul de noapte. Sport. 23.30 închiderea emisiu­nii. LUNI, 1 IUNIE 17.55 Deschiderea emi­siunii. Microavanpremie­­ră. 18.00 Buletin de ştiri. 18.05 De ziua voastră — emisiune pentru copii. 19.00 Actualitatea în e­­conomie. 19.20 — 1001 de seri. Fata babei şi fata moşului. 19.30 Telejurna­lul de seară. 20.00 Roman foileton. Casa Budden­brook (I). O nouă operă de seamă se adaugă ce­lor prezentate pînă acum de Studioul de Televiziu­ne. Este vorba de roma­nul Casa Buddenbrook aparţinînd marelui scrii­tor german Thomas Mann (laureat al premiului No­bel pentru literatură în 1929). Scenariul Jack Pul­­man , regia Michael Imi­­son. 20.50 Steaua fără nu­me. 21.50 Reportaj din judeţele calamitate, rea­lizat de trimişii noştri speciali. 22.10 Rampa. 22.45 Telejurnalul de noapte. DUMINICA, 31 MAI PROGRAMUL I 13.15 Muzică uşoară. 13.30 Muzică populară. 14.00 Melodii... melodii. 14.30 Cine ştie cîştigă. 15.00 Antena tineretului. 15.55 Melodii de succes. 16.30 Drag mi-e cîntecul şi jocul. 17.00 Transmisiuni sportive. Optimile finalei Cupei României la fot­bal. 19.15 Gazeta radio. 19.30 Muzică de estradă. 19.45 Mici piese instrumentale. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Muzică populară. 20.20 Argheziană. 20.25 Melodii de pretutindeni. 21.00 Muzică de ca­­fé-concert. 21.15 Teatru scurt. Vizitatorul necunos­cut, de Guy Abecassis. 21.41 Solistul serii — Dean Martin. 22.00 Radiojurnal. 22.10 Panoramic sportiv. 22.30 Romanţe. 22.50 Moment poetic. Lirică româ­nească. 23.00 Revista şlagărelor. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 14.05 Albumul vocilor celebre : Beniamino Gigli, Mary Garden şi Jean Athanasiu. 14.40 Recunoaş­teţi interpretul ? — muzică uşoară. 15.00 Muzică populară. 15.15 Mic concert. 15.50 Agendă folclori­că. 16.30 Interpreţi şi amintiri. 17.00 Almanah mu­zical. 18.00 Revista literară radio. 18.30 Romanţe. 18.50 Varietăţi muzicale. 20.00 Vedete ale muzicii uşoare : Nana Mouskouri, Constantin Drăghici şi Mina. 20.30 Concert Haydn. 21.13 Concert de seară. 22.30 Studioul de poezie. 22.50 Cîntă Dan Spătaru. 23.05 Săptămînile muzicale budapestane 1969. 24.00 —1.00 Simfonia concertantă pentru orgă şi orches­tră de Alfred Mendelsohn. LUNI, 1 IUNIE PROGRAMUL I 5.05— 6.00 Muzica dimineţii. 6.05—9.30 Muzică şi actualităţi 7.00 Radiojurnal. 9.30 Revista literară radio (reluare). 10.10 Curs de limba engleză. 10.30 Fragmente din opera „Trei generaţii” de Sergiu Sarchizov. 11.05 Radio-Prichindel. 11.15 Suita „Ibe­ria” de Albeniz. 11.45 Sfatul medicului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Copiii lumii cîntă. 12.15 Muzi­că uşoară. 12.25 Ştiinţa la zi. 12.30 Din cele mai îndrăgite melodii populare. 13.00 Radiojurnal. 13.22 Cîntece de Radu Şerban. 13.45 Melodii populare. 14.30 Te apăr, te laud, te cint — emisiune muzicală pentru ostaşi. 15.00 Cronica muzicală. 15.15 Com­pozitorul săptămînii. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Cînte­ce populare. 16.30 Revista economică. 16.50 Drag pămînt românesc — program de cîntece. 17.05 An­tena tineretului. 17.30 Interpreţi de muzică popu­lară. 18.10 Prezent şi viitor în ştiinţa agricolă. 18.30 Muzică uşoară. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Mu­zică de estradă. 19.45 Mici piese instrumentale. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Muzică populară. 20.20 Argheziană. 20.25 Solista serii — Margareta Nico­­lova. 20.45 Teatru radiofonic. Premieră : Ovidiu, de Nicolae Iorga. 21.52 Muzică uşoară. 22.00 Ra­diojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Concert de seară. 0.03— 5.00 Estrada nocturnă. MARŢI, 2 IUNIE PROGRAMUL I 5.05— 6.00 Muzica dimineţii. 6.05—9.30 Muzică şi actualităţi. 7.00 Radiojurnal. 9.30 Atlas cultural. 10.10 Curs de limba franceză. 10.30 Radio-şcoală. 11.05 Din veacul lui Stradivarius. 11.20 Interpreţi de muzică populară. 11.45 Sfatul medicului. Preve­nirea hepatiei epidemice. 12.00 Succese ale muzicii uşoare. 12.25 Ştiinţa la zi. 12.30 Din cele mai îndră­gite melodii populare. 13.00 Radiojurnal. N MIERCUREA-CIUC — Cinematograful „Har­ghita” : Moll Flanders, film englez. i g= =■ : i ; a = 111111 1­­ — g 5 ■■■ ODORHEIU SECUIESC “’SSBbâLJSS - Ci Cinematograful „Ho­­morod” : Ghici, cine vine la cină ?, film a­­merican. GHEORGHENI — Cinematograful „Mioriţa”: Via Mala, film german. GHEORGHENI — Cinematograful „Forestierul” : Hocheiştii, film sovietic. BORSEC — Cinematograful „Borsec”: Omul care valora miliarde, film franco-italian. BORSEC — Cinematograful „Izvorul”: Stelele din Eger, seriile I—II, film maghiar. BĂLAN — Cinematograful „Minerul”: Beru şi co­misarul San Antonio, film francez. CRISTURU SECUIESC — Cinematograful „Progre­sul”: înţeleptul de pe muntele blestemat, film iugoslav. BĂILE TUŞNAD — Cinematograful „Oltul”: Că­sătorie prin mica publicitate, film cehoslovac. CIUMANI — Cinematograful „Cultural”. Ana Ka­renina, seriile I—II, film sovietic. PRAID — Cinematograful „Sătesc”: Păcatul dra­gostei, film spaniol. DITRAU — Cinematograful „Mureşul”: Operaţiu­nea Leontine, film francez. GALAUTAŞ — Cinematograful „Bradul”: Omul care valora miliarde, film franco-italian. TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman”: Atentatul de la Sarajevo, film iugoslav. CICEU — Cinematograful „Feroviarul” : Pensiune pentru holtei, film cehoslovac. VLAHIŢA ,— Cinematograful „Vlăhiţa” : Acest pă­mînt este al meu, film argentinian.­ DUMINICA, 31 MAI HARGHITEI Juristul vă răspunde COLTEA OLIMPIA - Şcoa­la generală din comuna Sarmaş 1. Hotărîrea Consiliului de Miniştri Nr. 175 din 18 ianuarie 1959, reglemen­tează cumulul de funcţiuni tehnico-administrative şi de specialitate. In aceas­tă hotărîre se precizează cazurile în care pot fi cu­mulate funcţiuni şi aces­tea sunt, în mod limitativ, determinate, nefiind per­misă nici o extindere prin asimilare. Potrivit art. 2 din hotărîre pot fi cumu­­late funcţiuni de cerceta­re didactică, de speciali­tate artistică şi medicale. Cu privire la funcţiunile cu Vn normă se precizea­ză că, în cazurile cînd, în statele de funcţiuni, u­­nele posturi sunt prevăzu­te cu Vn normă, ele pot fi ocupate prin cumul. Exercitarea a două jumă­tăţi de normă nu consti­tuie cumul şi deci în ca­drul unităţilor unde volu­mul de muncă nu justifi­că necesitatea unei nor­me întregi pentru unele funcţiuni, se poate anga­ja un salariat care mai lucrează la o altă unita­te tot cu V2 normă. Cu­mul există numai în si­tuaţia cînd un angajat lucrează cu trei jumătăţi de normă. In art. 14 din aceeaşi hotărîre se precizează că, se poate dispune înlocui­rea unor salariaţi care lipsesc temporar din uni­tăţile respective, pentru motive care le dau drep­tul la menţinerea postului şi nu la ocuparea cu ca­racter temporar a unor posturi vacante. 2. Art. 13 din Legea nr. 59/1968 precizează com­petenţa comisiilor de ju­decată în ce priveşte liti­giile de muncă. In acest articol se precizează că litigiile de muncă, dacă obiectul lor are o valoare de cel mult 5.000 lei sau este neevaluabil în bani, sunt judecate de comisiile de judecată. Potrivit art. 31, preşe­dintele comisiei este obli­gat să fixeze termenul şe­dinţei şi să dispună che­marea părţilor şi a marto­rilor cînd aceştia sînt ne­cesari soluţionării cauzei. împotriva hotărîrii co­misiei de judecată, pro­nunţată în cauze avînd ca obiect litigii de muncă cu o valoare mai mare de 1.000 lei sau neevalua­bil în bani, se poate face plîngere­ la judecătorie în termen de 15 zile de la pronunțare sau de la co­municare, dacă partea a lipsit la pronunțare. Plîn­­gerea se depune la comi­sie, care este obligată să o înainteze judecătoriei. Hotărîriie pronunțate îm­potriva cărora nu s-a fă­cut plîngere, precum, și hotărîriie date în litigiile de muncă a căror obiect nu depășește 1.000 lei, sînt definitive. Aceste ho­­tărîri pot fi reexaminate de comisie, după caz, la sesizarea comitetului sin­dicatului sau a comisiei de revizie din unele orga­nizații socialiste, sesizări ce pot fi făcute în termen de 30 zile de la pronun­țarea hotărîrii. Procurorul poate sesiza judecătoria în termen de 60 zile de la pronunţare, din oficiu sau la cererea părţii interesate, dacă a­­preciază că hotărîrea co­misiei de judecată, dată în urma reexaminării este netemeinică sau nelega­lă. Hotărîrea dată de ju­decătorie în această si­tuaţie este definitivă.. A. POP Frumoasa staţiune climaterică Izvoru Mureş în „Colecția electricianului” au apărut: n Un muzeu di d in plina actualitate Muzeul din Gheorgheni şi-a început un nou sezon de investigaţii în zonă. A­­vînd în vedere că „profi­lul” de bază al muzeului va fi etnografic, personalul ştiinţific se orientează cu precădere spre completarea materialului destinat expo­ziţiei principale. In aceas­tă amplă cercetare de te­ren, prin care etnografia pădurii va fi desluşită in amănunt, alături de muzeu se află colectivele volun­tare locale. Personalul ştiin­ţific al muzeului dă în a­­ceste zile îndrumările nece­sare muzeografilor amatori pentru, a desfăşura o cerce­tare etnografică, avizată, utilă scopului de bază. Paralel cu activitatea men­ţionată, muzeul şi-a inten­sificat cercetările arhivisti­­ce, cercetări care vor îm­bogăţi de asemenea profilul central al muzeului. In peisajul vieţii cultu­rale a oraşului, muzeul es­te un element de primă im­portanţă. Emanînd din pre­ocupările acestei valoroase cetăţi a istoriei, conferin­ţele, expunerile pe teme de istorie, ştiinţe naturale, geo­grafie, etnografie au fost urmărite pretutindeni cu un viu interes de localnici. Amintim cîteva din ultime­le expuneri ţinute de direc­torul muzeului — Tarisz­nyai Martin: „Din istori­cul Gheorghenilor’’, „Indus­tria şi comerţul zonei de-a lungul anilor”, „Cercetări istorice în regiunea Mure­şului superior”, „Contribu­ţia cetăţenilor la îmbogăţi­rea materialelor documen­tare din patrimoniul mu­zeal”, „Ocrotirea monu­mentelor istorice, parte or­ganică a ocrotirii avutului obştesc”. De fiecare dată, alături de bogăţia materia­lului informaţional, expu­nerile au­­ oferit foarte ni­merite prilejuri de educa­ţie cetăţenească, patriotică, în spiritul respectului pentru valorile trecutului, ca şi pentru actul în sine de edificare a monumente­lor prezentului de către făuritorul dintotdeauna al istoriei — poporul. Pasionatul cercetător (l-am numit pe Tarisznyăs Martin) pregăteşte comuni­carea „Tradiţii şi legende legate de zona Gheorghe­­nilor", care va fi prezen­tată la sesiunea filialei So­cietăţii de ştiinţe filologice. Dacă mai adăugăm că muzeul are în perspectivă programată deschiderea u­­nei expoziţii în aer liber (un decor de sticlă), ca şi vernisarea unei expoziţii de ■­ arte plastice (la care vor prezenta lucrări pictorii Karácsony János şi Ka­­rancsi Sándor), avem sufi­ciente elemente pentru a caracteriza activitatea Mu­zeului din Gheorgheni ca foarte rodnică. V. EMIL x ROLURI Orizontal : 1. Nefericitul prinţ al Da­nemarcei, figură celebră din teatrul lui Shakespeare - Personaj feminin din „O noapte furtunoasă" de I. L. Cara­­giale. 2. Eroina piesei „Livada cu vi­şini de Cehov — iubita credincioasă a lui Karl din „Hoţii" de Schiller. 3. Continuatorul politicii lui Ștefan cel Mare, personaj central din „Luceafărul" lui Delavrancea - Personaj din anturajul lui sir John Falstaff („Neves­tele vesele din Windsor" de Shakespeare). 4. „Ultima...", piesă de Mihail Sebastian — ... Caţavencu, ti­pul activistului politic, demagog şi şantajist din piesa „O scrisoare pier­dută" de I. L. Caragiale. 5. Eroina u­­nei piese celebre, care-i poartă nume­le, de Torquato Tasso - Visul lui Har­pagon. 6. Orășel în Filipine — Personaj celebru din teatrul lui Shakespeare. 7. Capul lui Othello I — Insectă din or­­dinul dipterelor — Ocnașul din drama „Năpasta" de I. L. Caragiale. 8. Una din eroinele piesei „Don Gill de cio­rap verde" de Tisso de Molina-Văzduh - Culte! 9. Sfat (pop.) — Tipul intrigan­tului cinic, invidios și fără scrupule din „Othello" de Shakespeare. 10. „Co­rul . . ." operetă de Benatzky — Eroul central din piesa „Moartea unui co­­mis-voiajor" de Arthur Miller. Vertical: 1. „Tipul avarului creat de Moliere, în sufletul căruia, setea de îmbogăţire şi avariţia domină ca pa­siuni absolute". (Marx). 2. Soţia arhi­varului Chirică din piesa „Omul cu mîrţoaga" de G. Ciprian — „Blajinul" lui Aurel Baranga. 3. Profesorul din „Steaua fără nume" de Mihail Sebas­tian - Personaj din piesa „Micii bur­ghezi" de Gorki. 4. Lăutarul din piesa „Mireasa desculță" de Sütő András și Hajdú Zoltán - Personaj feminin din „Revizorul" de Gogol. 5. Cel „ideal" a fost imortalizat intr-o piesă de Oscar Wilde - Penele! 6. „Clipe de viaţă“... în final ! (piesă de William Saroyan) — Soţia farmacistului Leon din piesa „Omul care a văzut moartea" de Vic­tor Eftimiu. 7. A subsemnatei — Acti­vistul de partid din piesa „Intr-o noap­te de vară" de Aurel Baranga. 8. Lo­calitate în India - Bisa I­­ ...de Ja­neiro. 9. Avînturi - Posed. 10. In pri­măvara vieţii — Una din cele „Trei su­rori" de Cehov. 11. Mania lui „Peer Gynt" din piesa lui Ibsen — Persona­jul central din piesa „Minerii" de Mi­hail Davidoglu. Cuvinte rare : GIUA, VAV, ADAM STOICA ANUL III, nr. 703 ­ Cuvintte încrucişate PISCICOLĂ Orizontal: 1. „Peştii"... astronomici (pl). 2. Plasă de prins peşte - Peştele celor slabi d­in burta rechinului ! 3. Peştele apelor de munte - Articol scurt ! 4. Romancier portughez - Ne­lipsit din saramură. 5. „Măiestrie" şi la pescari — Face asigurări împotriva accidentelor. 6. La pupa unu! treuler I - Peşte răpitor de apă dulce, cu spi­narea verzuie - Pe marginile unui mal! 7. Alt peşte răpitor de apă dulce - Prefix pentru aer. 8. Din ciortan !... şi din plătică ! - Excrescenţă dermică. 9. Peşte preparat în sos de bulion — Usturoi (trans.). 10. Mic fluviu în Con- 9° ~ Peştişor de mare de culoare ar­gintie ... 11.­... şi întrebuinţarea ce li se dă de către pescari - Produs din peşte pentru hrana unor animale. Vertical : 1. Spărtură în gheaţă pen­tru pescuit - Peşte răpitor din Marea Nordului, cu carnea de culoare roz foarte gustoasă. 2. Unitate de timp - Singuratică. 3. Peşti mari din Marea Neagră, preţuiţi pentru icrele şi car­nea lor foarte gustoasă - Produs ve­getal. 4. Plasă pentru pescuit (reg.) — Păsări răpitoare. 5. Din crap ! - Mai la o parte. 6. La cetacee I - Mreajă de prins peşti - Localitate în Egipt. 7. Plantaţie cu pomi fructiferi - „... de mare", un animal marin. 8. Din cara­cudă I - Ii place să se bălăcească — in marinată ! 9. Abreviaţie medicală — In tentacol ! - Lin decapitat ! 10. Delicatese pescăreşti - Peşte de rîu care poate atinge greutatea de 4-5 kg. 11. Parte a zoologiei care se ocu­pă cu studiul peştilor. Dicţionar : ECA ; OSO ; ATF ; ADS, N. CONSTANTINESCU

Next