Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 653-728)

1970-05-26 / nr. 698

* Din toată inima, fraţilor noştri sinistraţi • ♦ ♦ * Pe măsură ce proporţiile impre­sionante, dureroase, aproape de ne­crezut, ale urmărilor catastrofei naturale, ce s-a abătut asupra patriei noastre, devin mai bine cunoscute oamenilor muncii din judeţul nostru, zguduindu-i pînă în fibrele cele mai adînci ale fi­inţei lor, creşte nemăsurat dorin­ţa lor de a participa cu toate forţele, din toată inima la spriji­nirea sinistraţilor, pentru a-i a­­juta să treacă, cu cît mai puţine suferinţe, grelele încercări. Cifrele, oricît de seci ar părea, demon­strează grăitor solidaritatea uma­nă, contribuţia patriotică, emo­ţionantă, a oamenilor muncii din judeţul nostru, români şi maghiari, înfrăţiţi la bine şi la greu. Salariaţii de pe cuprinsul jude­ţului au subscris din salariile lor — valoarea uneia sau mai multor zile, în fiecare lună pînă la sfîr­şitul anului,­­ 23.300.000 lei, din care 3.452.000 lei încă în luna mai. * Mii şi mii de oameni, salariaţi pensionari, cooperatori, elevi, gos­podine, se prezintă la centrele de colectare a ajutoarelor pentru si­nistraţi, oferind celor ce au avut de suferit de pe urma inundaţiilor obiecte de îmbrăcăminte, încălţă­minte, de uz casnic, alimente. Numai pînă în ziua de 24 mai s-au colectat aproape 50.000 obiecte de îmbrăcăminte şi uz casnic, printre care 878 paltoane, 5.029 costume de haine, 2701 pantaloni, 51158 cămăşi. Acestora li se adaugă peste 4.000 perechi de încăl­ţăminte, 300 metri ţesături şi alte obiecte. Cooperativele agricole de pro­ducţie, ţăranii cooperatori aduc, de asemenea, partea lor de con­tribuţie la ajutorarea sinistraţilor, îndeosebi cu produse agroali­mentare şi materiale de construc­ţie. Spicuim din lunga listă a dona­ţiilor depuse pînă la 24 mai: 211,3 tone cartofi, 32 tone grîu, 12 tone orz-orzoaică, 10 tone secară, 28.361 ouă, 1.050 kg slănină, 2.225 litri lapte, 453 kg brinză, 198 buc­­o­­vine, 3 tone de carne, 97 tone fîn, 57 tone paie, 134 mc cherestea, 575 mc lemn de construcţie, 11 tone var, 100.000 sticle cu apă minerală. * Muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii Şantierului Harghita al Trustului 5 construcţii Braşov, pe lîngă faptul că au donat din salariile lor suma de 235.192 lei, în folosul sinistraţilor, au hotărît ca, pentru acelaşi nobil scop, să lucreze cîte o duminică în fiecare lună, pînă la sfîrşitul anului. De asemenea, intensificîndu-şi efor­turile, au eliberat două excava­toare, care au fost trimise în ju­deţul Mureş pentru a participa la lucrările de refacere de după i­­nundaţii. î­n faţa grelei fficercări prin care trece ţara Toate forţele pentru sporirea producţiei industriale şi agricole ^s3gaB—waawir-^- mm ■ii» ii unii I I niniHr^apiiCTaij^^ Tot sprijinul nostru tovărăşesc celor din zonele sinistrate In aproape toate judeţele patriei apele revărsate au distrus sau avariat zeci şi zeci de unităţi indus­triale, aducînd pagube uriaşe economiei naţionale. Alături de întreprinderile industriale din întreaga ţară, care au scăpat de urgie sau au avut mai pu­ţin de suferit, oamenii muncii din unităţile econo­mice ale judeţului nostru s-au pri­s într-o muncă încordată pentru ca, depăşind considerabil planul de producţie, să contribuie în cît mai mare măsură la compensarea pierderilor pe care le înregistrează economia noastră naţională datorită distrugerii clă­dirilor, materiilor prime, produselor, utilajelor din unităţile calamitate, precum şi ca urmare a stag­nării acestora. Am informat cititorii noştri despre angajamentele suplimentare luate de colectivele de muncă ale Combinatului minier Bălan, Combinatului de ex­ploatare şi industrializare a lemnului, Combinatului textil Odorheiu Secuiesc. Acestora li s-au adăugat noi unităţi care şi-au suplimentat angajamentele. ÎNTREPRINDEREA miniera harghita Colectivul acestei întreprinderi s-a angajat să realizeze, peste angajamentul iniţial, producţie mar­fă în valoare de 200.000 lei, urmînd ca valoarea producţiei marfă obţinută peste plan în acest an să se ridice la 710.000 lei, paralel cu reducerea chel­tuielilor de producţie cu 200.000 lei. UZINA DE FIER VLAHIŢA Metalurgiştii vlăhiţeni vor realiza în acest an o producţie marfă suplimentară în valoare de 3.000.000 lei, care se va concretiza în 500 tone fon­tă (angajamentul iniţial 300 tone), 50 tone piese de maşini şi utilaje pentru industria metalurgică, 150 tone utilaje de turnat pentru oţelării, 650 tone diverse piese de schimb, 150 tone piese turnate din fontă. Totodată, colectivul de muncă al între­prinderii s-a angajat să livreze către export, peste plan, mărfuri în valoare de 120.000 lei valută. UNIUNEA JUDEŢEANĂ MEŞTEŞUGĂREŞTI A COOPERATIVELOR Cooperatorii meşteşugari şi-au dublat angajamen­tul iniţial privind depăşirea planului producţiei mar­fă. Conform angajamentului majorat, ei vor realiza în acest an producţie marfă suplimentară în valoa­re de 10.000.000 lei. C. P. L. Gălăutaş, 1 milion lei producţie peste angajamentul anual in rostogolirea lor nă­­praznică, apele au inun­dat şi acele locuri unde „aurul verde" al păduri­lor, se transforma în che­restea şi mobilă, placaj şi binale. Zeci de catarge au fost răpite de valuri şi scîndura destinată mo­bilei sau lăzilor, a fost îmbibată de apă sau îm­prăştiată pe nu se ştie unde. Mobila, prinsă de ape în hale şi depozite, ori în casele oamenilor, şi-a scorojit faţa, în al că­rui lucru făuritorii ei şi-au oglindit priceperea. Uşile au fost smulse din îngră­direa pereţilor şi scîndu­­rile plafoanelor s-au frînt peste dărîmături. Strădaniile sporite ale celor ce valorifică lemnul, care muncesc să-l facă cît mai grabnic utilizabil, fac astăzi parte integran­tă din uriaşul efort pa­triotic al întregului popor, ridicat spre înlăturarea distrugerilor apelor.­­ Cînd am luat hotări­­rea de a realiza peste sarcinile de plan şi pre­vederile angajamentelor, o producţie anuală de 1.000.000 lei — ne spune tovarăşul Nicolae Pop, secretarul comitetului de partid al Complexului de prelucrare a lemnului din Gălăuţaş - gîndurile noastre s-au îndreptat spre acele întreprinderi de prelucrare a lemnului care au avut de suferit de pe urma calamităţilor, dar şi spre cei ce vor tre­bui să-şi refacă locuin­ţele.­­ Vom produce în plus, peste 5.000 mp de plăci aglomerate, din lemn, ne declară inginerul Gheor­­ghe Diniş, şeful secţiei PAL. Desigur, aceasta so­licită eforturi deosebite. Timpul din zilele de lucru va trebui bine chibzuit şi folosit la maximum pen­tru îndeplinirea sarcinilor de plan şi a angajamen­telor, aşa că pentru pro­ducerea celor 5.000 de metri pătraţi plăci aglo­merate, am hotărît, cu toţii, să lucrăm în zilele de duminică. Va fi o con­tribuţie la înlăturarea ur­mărilor marelui dezastru. — Ne-am angajat activ în lupta cu minutele. In timp ce alţii întîmpină cu curaj şi abnegaţie furia apelor ori înlătură urmă­rile acesteia, noi luptăm cu timpul, pentru a fo­losi cît mai eficient fie­care clipă şi a da cît mai multe produse, ne spune Nicolae Rugină, conducă­torul unei maşini circula­re din secţia placaj. Bunăoară, la maşina mea, produc în cele 8 ore cîte 40-41 metri cubi placaj în loc de 38 cît avem în plan. Aceasta, ca şi venirea la lucru, în zi­lele de duminică, ne va ajuta să ne realizăm con­tribuţia noastră de 160 mc placaj, la recuperarea ră­­mînerilor în urmă a unor întreprinderi de­ industria­lizare a lemnului, din zo­nele calamitate.­­ Ieri în loc de 360 de uşi am făcut 460 uşi, deci cu 100 mai multe decit ne cere planul. Alaltăieri am dat 500 uşi... Cuvin­tele muncitorului Grigore Ficzus, din secţia binale, ascund în ele nu numai bucuria raportării realiză­rilor, c­i şi hotărîrea în­tregii secţii de a-şi spori producţia cu 2.000 mp. finale. La Gălăuţaş, lupta cu timpul se împleteşte cu cea de ajutorare „direc­tă" a unor întreprinderi ce au avut de suferit. Fa­brica de mobilă „23 Au­gust” din Tg.-Mureş, grav afectată de inundaţii, a trimis la Gălăuţaş, pentru uscare, 20 metri cubi fur­nir. Muncitorii unei secţii şi-au părăsit binemeritata zi de odihnă şi au trecut la uscarea furnirului. O adevărată pildă de soli­daritate muncitorească, cum în alte exemple de patriotism sunt toate stră­daniile, din aceste zile fierbinţi, ale fiecărui lu­crător al complexului. Recuperarea pagubelor provocate de calamităţi se exprimă aici în lupta cu minutele, în concen­trarea tuturor eforturilor pentru a da patriei - an­grenată în bătălia cu fu­riile apelor - cît mai mul­te produse, alături de ceilalţi muncitori ai ţării, şi forestierii din Gălăuţaş, vădesc bărbăţie şi eroism pe baricadele datoriei. M. FILIMON ZIUA DE ODIHNĂ TRANSFORMATĂ IN ZI DE MUNCĂ Aspecte din secţia filatură a Fabricii de aţă din Odorheiu Secuiesc, unde duminică s-a obţinut cel mai mare volum de producţie din scurta istorie a întreprinderii ANUL III, nr 698 MARŢI 26 mai 1970 Proletari din toate ţările, uniţi-vâ! 4 pag 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN V Pentru refacerea terenurilor inundate In pofida condiţiilor meteorologice nefavorabi­le desfăşurării lucrărilor agricole, precum şi a te­renului excesiv de umed, cooperativele agricole de producţie au continuat e­­fectuarea de lucrări, pe importante porţiuni de teren, dintre care o parte însemnată ocupă terenu­rile calamitate. Folosind cu pricepere forţa de muncă şi atela­jele ce le stau la dispo­ziţie, unităţile cooperatis­te din judeţul nostru au arat pînă acum în vede­rea însămînţărilor de pri­măvară 13.684 de hectare reprezentînd 62,8 la sută din întreaga suprafaţă planificată. De asemenea au fost însămînţate pînă în prezent 21.347 de hec­tare, dintre care pe pri­mul loc se situează sfe­cla de zahăr, semănată pe 85,5 la sută din supra­faţă. Trebuie evidenţiată, în acest context, activitatea febrilă ce se desfăşoară în­ aceste zile în coopera­tive ce au avut de suferit de pe urma inundaţiilor. In aceste cooperative se duce o activitate ne­între­ruptă pentru refacerea în cel mai scurt timp a su­prafeţelor compromise, precum şi pentru conti­nuarea în ritm susţinut a lucrărilor campaniei agri­cole de primăvară. In cooperativa din Se­­cuieni, spre exemplu, au fost reînsămînţate o bună parte din cele 296 de hectare compromise de inundaţii. In principal, a fost refăcută cultura car­tofului pe 20 de hectare, a griului pe 5 hectare, a porumbului pe 11 hectare şi, în acelaşi ritm susţi­nut, se execută lucrările de întreţinere a plante­lor prăşitoare. Pînă în prezent, în a­­ceastă unitate a fost rea­lizat planul la însămînţă­­rile de primăvară în pro­porţie de 87 la sută pe total, iar dintre culturi, cartoful pe 90 la sută, sfecla de zahăr pe în­treaga suprafaţă planifi­cată, porumb pe 100 din 130 hectare planificate, legume pe aproape 60 la sută din suprafaţă. M. COTFAS H fwm Duminică, la Topliţa, mijloace tehnice concentrate la transportarea pietrişu­lui pentru drumuri. Nu vom cunoaşte odihna cut timp vom şti că pierderile nu sunt înlăturate Adeseori fapte simple în aparenţă, conţin o bo­gată încărcătură de uma­nism, înalte semnificaţii sociale. Iată, de pildă, doi muncitori din secţia menghine a I.J.E.M.C., Ba­lint Mihai şi Abraham Mihai, două nume dintre zecile de aici. Amîndoi, urmau să plece sîmbătă, după ieșirea din schimb, acasă. Pe unul îl aștepta familia, pe celălalt fata dragă. Apoi, după ,o săp­­tămînă de muncă sporni­că, odihna era binemeri­tată. Dar nici unul nu s-a urcat în autobuzul de Lă­­zărești. Nu erau siguri dacă a doua zi, dumini­că, autobuzul va circula regulat, iar ei nu vroiau să întîrzie. Toţi din secţie, întregul colectiv al între­prinderii, se angajaseră de a participa în cele două duminici ce mai ră­măseseră, în luna mai, la lucru. întreprinderea su­ferise în urma inundaţiilor pierderi considerabile. A­poi producţia altor unităţi economice din ţară a fost grav prejudiciată. Intere­sele întreprinderii se îm­binau, astfel, strîns cu dorinţa de a contribui la crearea de cît mai multe bunuri materiale necesa­re economiei noastre. - întregul schimb, con­dus de maistrul Nagy Ár­pád, din aceeaşi secţie, şi-a început lucrul ieri dimineaţa, dar hotărînd să lucreze în schimb pre­lungit, au părăsit unita­ F. MIHAI (Continuare în pag. a 3-a) în pag. a 2-a Situația retelei de comunicații Vom face total Cînd am intrat pe poar­ta fabricii am avut pen­tru moment impresia că mă aflu în curtea unui li­ceu. Tineri, cu feţele îm­bujorate purtînd pe cap şapca de liceu, aşteptau gălăgioşi sub ploaia mă­runtă. Aveam să mă du­miresc peste cîteva clipe intrînd în vorbă cu ei. Cu o vădită mîndrie în glas mi-au răspuns în cor: ziua de duminică, noi, ele­vii Liceului din Subcetate am declarat­ o zi de mun­că patriotică. Vom da o mînă de ajutor părinţilor şi fraţilor noştri de la fa­brica de cherestea pentru a putea da mai multe produse, care vor lua drumul judeţelor greu în­cercate de pe urma cala­mităţilor. Erau cuvintele unor copii, pornite din inimă. Exprimau un gînd, o dorinţă, o pildă de înalt patriotism. Părăsind pe micii mei interlocutori, însoţit de şeful sectorului de in­dustrializare de la Hodo­­şa, tovarăşul Hompot Ca­rol, am pornit-o către fa­brică. In drum aflu că, colectivul fabricii a hotă­rît că în fiecare duminică schimbul I (350 de mun­citori), va lucra atît timp cît va fi nevoie, pentru a produce o cantitate supli­mentară de scîndură şi alte produse. Ochii pri­vesc­ roată prin jur. în de­pozitul de buşteni văd cum aceştia, prinşi de mîna omului şi conduşi de banda transportoare, iau drumul halei gaterelor. Aici, un furnicar de oa­meni cărora li s-au ală­turat cei 90 de elevi, tre­­băluiau în jurul celor trei gatere în funcţiune. Gla­surile acestora se ames­tecau cu zgomotul ferăs­­traielor. Ochiul unui ope­rator de film, privind prin ochiul magic al unui a­­parat de filmat, ar fi sur­prins pe 16 mm aspecte obişnuite de muncă. Dar, nu erau tocmai aspecte obişnuite. Dincolo de munca depusă, cei 350 de oameni care au lăsat acasă soţii şi copii pentru a veni aici, conştienţi că efortul lor va fi materiali­zat în metri cubi de scîndură şi alte produse în plus, pentru cerinţele sporite ale economiei naţionale. Imi este greu să stau acasă, mi-a spus gateris­­tul Ioan Dobreanu, cînd semenii noştri din judeţe­le greu lovite aşteaptă a­­jutorul nostru. La terminarea schimbu­lui aceşti oameni inimoşi au înscris în fişele de lu­cru, în dreptul rubricii cît s-a produs: 100 mc de scîndură şi 10 mc lăzi peste sarcinile prevăzute. Faptele vorbesc îndea­juns. G. MINODOR Eroism cotidian Plouă. Plouă cu încăpăţî­nare, cu răutate, plouă de parcă toată apa din nori s-ar fi năpustit asupra văii Tirnavelor. Tirnava Mare, rîul atit de frumos, de cîn­­tat şi de iubit altădată, a devenit in aceste zile „ina­micul public numărul 1”. La televiziune, Gheorghe Petrescu anunţă noi inunda­ţii, la Sighişoara, Mediaş şi alte localităţi. Nu ştiu, mi se pare, sau e chiar aşa, dar parcă i-a apărut o nouă cută pe frunte, prea multe dureri, prea multe dezastre i-a fost dat să relateze ... Şi plouă... Însoţitorul meu nu mai poate de nerăbdare. Ar zbura dacă ar putea pînă la fabrica de aţă. Încerc să-l liniştesc, spunîiidu-i că Tirnava staţionează, că se zbate, dar nu mai are putere. Nu-mi răspunde. Grăbeşte pasul. Ajungem. Nu fusesem la fabrică după inundaţii. Mă aşteptam să găsesc to­tul întors pe dos, răvăşit de furia apelor. Dar, parcă nici nu fusese inundaţie. Doar pereţii mai purtau amprenta apelor. Şi gră­mezile de parchet jilav încă, adunat în cîte un colţ. Şi sacii cu nisip puşi în dreptul uşilor. Încolo, zgomotul ritmic al maşini­lor. Lingă maşini, munci­toare, fete, femei. Două fete rîdeau . .. I Intrăm la baraj. Urmele inundaţiei au dispărut cu desăvîrşire. Doar feţele mai îngîndurate ca altă­dată ale oamenilor îmi mai amintesc de inundaţie. Însoţitorul meu stă de vorbă cu maiştrii loan Ker­tész şi Páll Árpád. Faţa i se luminează de­odată. — Azi s-a înregistrat aici cea mai mare produc­ţie de la darea în func­ţiune a fabricii, îmi spu­ne. S-au prelucrat a­­proape patru tone de bumbac. La răsucitorie, munci­toarele Palkó Tereza şi Lazăr Ludovica stau în­că aplecate asupra maşi­nilor. Citesc pe feţele lor oboseala. Dar şi bucurie. E ora terminării schimbu­ T. RAZVAN (Continuare în pag. a 3-a)

Next