Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 653-728)
1970-05-26 / nr. 698
* Din toată inima, fraţilor noştri sinistraţi • ♦ ♦ * Pe măsură ce proporţiile impresionante, dureroase, aproape de necrezut, ale urmărilor catastrofei naturale, ce s-a abătut asupra patriei noastre, devin mai bine cunoscute oamenilor muncii din judeţul nostru, zguduindu-i pînă în fibrele cele mai adînci ale fiinţei lor, creşte nemăsurat dorinţa lor de a participa cu toate forţele, din toată inima la sprijinirea sinistraţilor, pentru a-i ajuta să treacă, cu cît mai puţine suferinţe, grelele încercări. Cifrele, oricît de seci ar părea, demonstrează grăitor solidaritatea umană, contribuţia patriotică, emoţionantă, a oamenilor muncii din judeţul nostru, români şi maghiari, înfrăţiţi la bine şi la greu. Salariaţii de pe cuprinsul judeţului au subscris din salariile lor — valoarea uneia sau mai multor zile, în fiecare lună pînă la sfîrşitul anului, 23.300.000 lei, din care 3.452.000 lei încă în luna mai. * Mii şi mii de oameni, salariaţi pensionari, cooperatori, elevi, gospodine, se prezintă la centrele de colectare a ajutoarelor pentru sinistraţi, oferind celor ce au avut de suferit de pe urma inundaţiilor obiecte de îmbrăcăminte, încălţăminte, de uz casnic, alimente. Numai pînă în ziua de 24 mai s-au colectat aproape 50.000 obiecte de îmbrăcăminte şi uz casnic, printre care 878 paltoane, 5.029 costume de haine, 2701 pantaloni, 51158 cămăşi. Acestora li se adaugă peste 4.000 perechi de încălţăminte, 300 metri ţesături şi alte obiecte. Cooperativele agricole de producţie, ţăranii cooperatori aduc, de asemenea, partea lor de contribuţie la ajutorarea sinistraţilor, îndeosebi cu produse agroalimentare şi materiale de construcţie. Spicuim din lunga listă a donaţiilor depuse pînă la 24 mai: 211,3 tone cartofi, 32 tone grîu, 12 tone orz-orzoaică, 10 tone secară, 28.361 ouă, 1.050 kg slănină, 2.225 litri lapte, 453 kg brinză, 198 bucovine, 3 tone de carne, 97 tone fîn, 57 tone paie, 134 mc cherestea, 575 mc lemn de construcţie, 11 tone var, 100.000 sticle cu apă minerală. * Muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii Şantierului Harghita al Trustului 5 construcţii Braşov, pe lîngă faptul că au donat din salariile lor suma de 235.192 lei, în folosul sinistraţilor, au hotărît ca, pentru acelaşi nobil scop, să lucreze cîte o duminică în fiecare lună, pînă la sfîrşitul anului. De asemenea, intensificîndu-şi eforturile, au eliberat două excavatoare, care au fost trimise în judeţul Mureş pentru a participa la lucrările de refacere de după inundaţii. în faţa grelei fficercări prin care trece ţara Toate forţele pentru sporirea producţiei industriale şi agricole ^s3gaB—waawir-^- mm ■ii» ii unii I I niniHr^apiiCTaij^^ Tot sprijinul nostru tovărăşesc celor din zonele sinistrate In aproape toate judeţele patriei apele revărsate au distrus sau avariat zeci şi zeci de unităţi industriale, aducînd pagube uriaşe economiei naţionale. Alături de întreprinderile industriale din întreaga ţară, care au scăpat de urgie sau au avut mai puţin de suferit, oamenii muncii din unităţile economice ale judeţului nostru s-au pris într-o muncă încordată pentru ca, depăşind considerabil planul de producţie, să contribuie în cît mai mare măsură la compensarea pierderilor pe care le înregistrează economia noastră naţională datorită distrugerii clădirilor, materiilor prime, produselor, utilajelor din unităţile calamitate, precum şi ca urmare a stagnării acestora. Am informat cititorii noştri despre angajamentele suplimentare luate de colectivele de muncă ale Combinatului minier Bălan, Combinatului de exploatare şi industrializare a lemnului, Combinatului textil Odorheiu Secuiesc. Acestora li s-au adăugat noi unităţi care şi-au suplimentat angajamentele. ÎNTREPRINDEREA miniera harghita Colectivul acestei întreprinderi s-a angajat să realizeze, peste angajamentul iniţial, producţie marfă în valoare de 200.000 lei, urmînd ca valoarea producţiei marfă obţinută peste plan în acest an să se ridice la 710.000 lei, paralel cu reducerea cheltuielilor de producţie cu 200.000 lei. UZINA DE FIER VLAHIŢA Metalurgiştii vlăhiţeni vor realiza în acest an o producţie marfă suplimentară în valoare de 3.000.000 lei, care se va concretiza în 500 tone fontă (angajamentul iniţial 300 tone), 50 tone piese de maşini şi utilaje pentru industria metalurgică, 150 tone utilaje de turnat pentru oţelării, 650 tone diverse piese de schimb, 150 tone piese turnate din fontă. Totodată, colectivul de muncă al întreprinderii s-a angajat să livreze către export, peste plan, mărfuri în valoare de 120.000 lei valută. UNIUNEA JUDEŢEANĂ MEŞTEŞUGĂREŞTI A COOPERATIVELOR Cooperatorii meşteşugari şi-au dublat angajamentul iniţial privind depăşirea planului producţiei marfă. Conform angajamentului majorat, ei vor realiza în acest an producţie marfă suplimentară în valoare de 10.000.000 lei. C. P. L. Gălăutaş, 1 milion lei producţie peste angajamentul anual in rostogolirea lor năpraznică, apele au inundat şi acele locuri unde „aurul verde" al pădurilor, se transforma în cherestea şi mobilă, placaj şi binale. Zeci de catarge au fost răpite de valuri şi scîndura destinată mobilei sau lăzilor, a fost îmbibată de apă sau împrăştiată pe nu se ştie unde. Mobila, prinsă de ape în hale şi depozite, ori în casele oamenilor, şi-a scorojit faţa, în al cărui lucru făuritorii ei şi-au oglindit priceperea. Uşile au fost smulse din îngrădirea pereţilor şi scîndurile plafoanelor s-au frînt peste dărîmături. Strădaniile sporite ale celor ce valorifică lemnul, care muncesc să-l facă cît mai grabnic utilizabil, fac astăzi parte integrantă din uriaşul efort patriotic al întregului popor, ridicat spre înlăturarea distrugerilor apelor. Cînd am luat hotărirea de a realiza peste sarcinile de plan şi prevederile angajamentelor, o producţie anuală de 1.000.000 lei — ne spune tovarăşul Nicolae Pop, secretarul comitetului de partid al Complexului de prelucrare a lemnului din Gălăuţaş - gîndurile noastre s-au îndreptat spre acele întreprinderi de prelucrare a lemnului care au avut de suferit de pe urma calamităţilor, dar şi spre cei ce vor trebui să-şi refacă locuinţele. Vom produce în plus, peste 5.000 mp de plăci aglomerate, din lemn, ne declară inginerul Gheorghe Diniş, şeful secţiei PAL. Desigur, aceasta solicită eforturi deosebite. Timpul din zilele de lucru va trebui bine chibzuit şi folosit la maximum pentru îndeplinirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor, aşa că pentru producerea celor 5.000 de metri pătraţi plăci aglomerate, am hotărît, cu toţii, să lucrăm în zilele de duminică. Va fi o contribuţie la înlăturarea urmărilor marelui dezastru. — Ne-am angajat activ în lupta cu minutele. In timp ce alţii întîmpină cu curaj şi abnegaţie furia apelor ori înlătură urmările acesteia, noi luptăm cu timpul, pentru a folosi cît mai eficient fiecare clipă şi a da cît mai multe produse, ne spune Nicolae Rugină, conducătorul unei maşini circulare din secţia placaj. Bunăoară, la maşina mea, produc în cele 8 ore cîte 40-41 metri cubi placaj în loc de 38 cît avem în plan. Aceasta, ca şi venirea la lucru, în zilele de duminică, ne va ajuta să ne realizăm contribuţia noastră de 160 mc placaj, la recuperarea rămînerilor în urmă a unor întreprinderi de industrializare a lemnului, din zonele calamitate. Ieri în loc de 360 de uşi am făcut 460 uşi, deci cu 100 mai multe decit ne cere planul. Alaltăieri am dat 500 uşi... Cuvintele muncitorului Grigore Ficzus, din secţia binale, ascund în ele nu numai bucuria raportării realizărilor, ci şi hotărîrea întregii secţii de a-şi spori producţia cu 2.000 mp. finale. La Gălăuţaş, lupta cu timpul se împleteşte cu cea de ajutorare „directă" a unor întreprinderi ce au avut de suferit. Fabrica de mobilă „23 August” din Tg.-Mureş, grav afectată de inundaţii, a trimis la Gălăuţaş, pentru uscare, 20 metri cubi furnir. Muncitorii unei secţii şi-au părăsit binemeritata zi de odihnă şi au trecut la uscarea furnirului. O adevărată pildă de solidaritate muncitorească, cum în alte exemple de patriotism sunt toate strădaniile, din aceste zile fierbinţi, ale fiecărui lucrător al complexului. Recuperarea pagubelor provocate de calamităţi se exprimă aici în lupta cu minutele, în concentrarea tuturor eforturilor pentru a da patriei - angrenată în bătălia cu furiile apelor - cît mai multe produse, alături de ceilalţi muncitori ai ţării, şi forestierii din Gălăuţaş, vădesc bărbăţie şi eroism pe baricadele datoriei. M. FILIMON ZIUA DE ODIHNĂ TRANSFORMATĂ IN ZI DE MUNCĂ Aspecte din secţia filatură a Fabricii de aţă din Odorheiu Secuiesc, unde duminică s-a obţinut cel mai mare volum de producţie din scurta istorie a întreprinderii ANUL III, nr 698 MARŢI 26 mai 1970 Proletari din toate ţările, uniţi-vâ! 4 pag 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN V Pentru refacerea terenurilor inundate In pofida condiţiilor meteorologice nefavorabile desfăşurării lucrărilor agricole, precum şi a terenului excesiv de umed, cooperativele agricole de producţie au continuat efectuarea de lucrări, pe importante porţiuni de teren, dintre care o parte însemnată ocupă terenurile calamitate. Folosind cu pricepere forţa de muncă şi atelajele ce le stau la dispoziţie, unităţile cooperatiste din judeţul nostru au arat pînă acum în vederea însămînţărilor de primăvară 13.684 de hectare reprezentînd 62,8 la sută din întreaga suprafaţă planificată. De asemenea au fost însămînţate pînă în prezent 21.347 de hectare, dintre care pe primul loc se situează sfecla de zahăr, semănată pe 85,5 la sută din suprafaţă. Trebuie evidenţiată, în acest context, activitatea febrilă ce se desfăşoară în aceste zile în cooperative ce au avut de suferit de pe urma inundaţiilor. In aceste cooperative se duce o activitate neîntreruptă pentru refacerea în cel mai scurt timp a suprafeţelor compromise, precum şi pentru continuarea în ritm susţinut a lucrărilor campaniei agricole de primăvară. In cooperativa din Secuieni, spre exemplu, au fost reînsămînţate o bună parte din cele 296 de hectare compromise de inundaţii. In principal, a fost refăcută cultura cartofului pe 20 de hectare, a griului pe 5 hectare, a porumbului pe 11 hectare şi, în acelaşi ritm susţinut, se execută lucrările de întreţinere a plantelor prăşitoare. Pînă în prezent, în această unitate a fost realizat planul la însămînţările de primăvară în proporţie de 87 la sută pe total, iar dintre culturi, cartoful pe 90 la sută, sfecla de zahăr pe întreaga suprafaţă planificată, porumb pe 100 din 130 hectare planificate, legume pe aproape 60 la sută din suprafaţă. M. COTFAS H fwm Duminică, la Topliţa, mijloace tehnice concentrate la transportarea pietrişului pentru drumuri. Nu vom cunoaşte odihna cut timp vom şti că pierderile nu sunt înlăturate Adeseori fapte simple în aparenţă, conţin o bogată încărcătură de umanism, înalte semnificaţii sociale. Iată, de pildă, doi muncitori din secţia menghine a I.J.E.M.C., Balint Mihai şi Abraham Mihai, două nume dintre zecile de aici. Amîndoi, urmau să plece sîmbătă, după ieșirea din schimb, acasă. Pe unul îl aștepta familia, pe celălalt fata dragă. Apoi, după ,o săptămînă de muncă spornică, odihna era binemeritată. Dar nici unul nu s-a urcat în autobuzul de Lăzărești. Nu erau siguri dacă a doua zi, duminică, autobuzul va circula regulat, iar ei nu vroiau să întîrzie. Toţi din secţie, întregul colectiv al întreprinderii, se angajaseră de a participa în cele două duminici ce mai rămăseseră, în luna mai, la lucru. întreprinderea suferise în urma inundaţiilor pierderi considerabile. Apoi producţia altor unităţi economice din ţară a fost grav prejudiciată. Interesele întreprinderii se îmbinau, astfel, strîns cu dorinţa de a contribui la crearea de cît mai multe bunuri materiale necesare economiei noastre. - întregul schimb, condus de maistrul Nagy Árpád, din aceeaşi secţie, şi-a început lucrul ieri dimineaţa, dar hotărînd să lucreze în schimb prelungit, au părăsit unita F. MIHAI (Continuare în pag. a 3-a) în pag. a 2-a Situația retelei de comunicații Vom face total Cînd am intrat pe poarta fabricii am avut pentru moment impresia că mă aflu în curtea unui liceu. Tineri, cu feţele îmbujorate purtînd pe cap şapca de liceu, aşteptau gălăgioşi sub ploaia măruntă. Aveam să mă dumiresc peste cîteva clipe intrînd în vorbă cu ei. Cu o vădită mîndrie în glas mi-au răspuns în cor: ziua de duminică, noi, elevii Liceului din Subcetate am declarat o zi de muncă patriotică. Vom da o mînă de ajutor părinţilor şi fraţilor noştri de la fabrica de cherestea pentru a putea da mai multe produse, care vor lua drumul judeţelor greu încercate de pe urma calamităţilor. Erau cuvintele unor copii, pornite din inimă. Exprimau un gînd, o dorinţă, o pildă de înalt patriotism. Părăsind pe micii mei interlocutori, însoţit de şeful sectorului de industrializare de la Hodoşa, tovarăşul Hompot Carol, am pornit-o către fabrică. In drum aflu că, colectivul fabricii a hotărît că în fiecare duminică schimbul I (350 de muncitori), va lucra atît timp cît va fi nevoie, pentru a produce o cantitate suplimentară de scîndură şi alte produse. Ochii privesc roată prin jur. în depozitul de buşteni văd cum aceştia, prinşi de mîna omului şi conduşi de banda transportoare, iau drumul halei gaterelor. Aici, un furnicar de oameni cărora li s-au alăturat cei 90 de elevi, trebăluiau în jurul celor trei gatere în funcţiune. Glasurile acestora se amestecau cu zgomotul ferăstraielor. Ochiul unui operator de film, privind prin ochiul magic al unui aparat de filmat, ar fi surprins pe 16 mm aspecte obişnuite de muncă. Dar, nu erau tocmai aspecte obişnuite. Dincolo de munca depusă, cei 350 de oameni care au lăsat acasă soţii şi copii pentru a veni aici, conştienţi că efortul lor va fi materializat în metri cubi de scîndură şi alte produse în plus, pentru cerinţele sporite ale economiei naţionale. Imi este greu să stau acasă, mi-a spus gateristul Ioan Dobreanu, cînd semenii noştri din judeţele greu lovite aşteaptă ajutorul nostru. La terminarea schimbului aceşti oameni inimoşi au înscris în fişele de lucru, în dreptul rubricii cît s-a produs: 100 mc de scîndură şi 10 mc lăzi peste sarcinile prevăzute. Faptele vorbesc îndeajuns. G. MINODOR Eroism cotidian Plouă. Plouă cu încăpăţînare, cu răutate, plouă de parcă toată apa din nori s-ar fi năpustit asupra văii Tirnavelor. Tirnava Mare, rîul atit de frumos, de cîntat şi de iubit altădată, a devenit in aceste zile „inamicul public numărul 1”. La televiziune, Gheorghe Petrescu anunţă noi inundaţii, la Sighişoara, Mediaş şi alte localităţi. Nu ştiu, mi se pare, sau e chiar aşa, dar parcă i-a apărut o nouă cută pe frunte, prea multe dureri, prea multe dezastre i-a fost dat să relateze ... Şi plouă... Însoţitorul meu nu mai poate de nerăbdare. Ar zbura dacă ar putea pînă la fabrica de aţă. Încerc să-l liniştesc, spunîiidu-i că Tirnava staţionează, că se zbate, dar nu mai are putere. Nu-mi răspunde. Grăbeşte pasul. Ajungem. Nu fusesem la fabrică după inundaţii. Mă aşteptam să găsesc totul întors pe dos, răvăşit de furia apelor. Dar, parcă nici nu fusese inundaţie. Doar pereţii mai purtau amprenta apelor. Şi grămezile de parchet jilav încă, adunat în cîte un colţ. Şi sacii cu nisip puşi în dreptul uşilor. Încolo, zgomotul ritmic al maşinilor. Lingă maşini, muncitoare, fete, femei. Două fete rîdeau . .. I Intrăm la baraj. Urmele inundaţiei au dispărut cu desăvîrşire. Doar feţele mai îngîndurate ca altădată ale oamenilor îmi mai amintesc de inundaţie. Însoţitorul meu stă de vorbă cu maiştrii loan Kertész şi Páll Árpád. Faţa i se luminează deodată. — Azi s-a înregistrat aici cea mai mare producţie de la darea în funcţiune a fabricii, îmi spune. S-au prelucrat aproape patru tone de bumbac. La răsucitorie, muncitoarele Palkó Tereza şi Lazăr Ludovica stau încă aplecate asupra maşinilor. Citesc pe feţele lor oboseala. Dar şi bucurie. E ora terminării schimbu T. RAZVAN (Continuare în pag. a 3-a)