Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 653-728)

1970-05-30 / nr. 702

* Se refac obiectivele distruse Sub egida Consiliului popular orăşenesc, locui­torii oraşului Topliţa în­treprind în aceste zile o amplă acţiune de reface­re a drumurilor, poduri­lor, podeţelor, garduri­lor şi terenurilor afecta­te de recenta revărsare a Mureşului şi a afluenţi­lor lui. Strada Murelor, cel mai puternic lovită de revărsarea pîrîului Măgheruş, a fost reda­tă încă acum cîteva zi­le circulaţiei, prin mun­ca neprecupeţită a tutu­ror locuitorilor din car­tier, în sprijinul cărora au fost aduse un buldozer, un escavator şi cinc­i au­tobasculante. În momen­tul de faţă se lucrează intens la repararea păr­ţii carosabile şi a po­deţelor din cartierul To­pliţa Vale, a cărui stra­dă principală a fost a­­fectată pe porţiuni care totalizează circa 1 km lungime. Pentru scurta­rea termenului de dare în folosinţă a acestei străzi, s-a adoptat solu­ţia deschiderii pe o lungime de aproximativ 400 metri a unui nou drum care va elimina cî­teva podeţe ce făceau legătura între vechea stra­­dă şi casele cetăţenilor. Se lucrează, de aseme­nea, intens, tot prin muncă patriotică, la rea­­menajarea pieţii de zi, precum şi la construcţia noii clădiri a liceului din localitate. Mobilizaţi de deputaţi, cetăţenii ora­şului de pe malurile Mu­reşului, răspund la toate aceste acţiuni printr-o participare largă, con­ştienţi fiind că de ei depinde în primul rînd, ca oraşul să-şi şteargă cît mai grabnic rănile provo­cate de inundație. 3­ 0 de înalt patriotism! În noaptea de 28 spre 29 mai, o brigadă de 40 de utecişti de la Şcoala profesională din Gheor­­gheni a plecat în jude­ţul Mureş pentru a par­ticipa la lucrările de re­facere a Combinatului chimic din Tîrnăveni. E­­levii sunt însoţiţi de di­rectorul şcolii, Csató Şte­fan, de secretarul comi­tetului de partid, Mer­a­­ Eugen şi de îndrumă­­ri­toarea organizaţiei U.T.C.,­­ Szentzöbbey Elisabeta. . Brigada va participa timp de trei zile la acţiunea de repunere în funcţiune a capacităţilor de pro­ducţie a combinatului greu lovit de revărsarea apelor. Menţionăm faptul că atît transportul, cît şi cazarea brigăzii sunt su­portate de comitetul U.T.C. al şcolii. înainte de plecare (orele 19,30), elevii brigăzii au fost sa­lutaţi într-o Scurtă festi­vitate de către condu­cerea şcolii şi de către colegii rămaşi să-şi con­tinue studiile. Au fost de faţă, de asemenea, cadre de conducere din localitate. Duminică, 31 mai, brigada uteciştilor din şcoala profesională se va întoarce în Gheor­­gheni, fiind înlocuiţi de alţi 40 de tineri, dor­nici de a participa în continuare la lucrările de refacere a Combinatului chimic din Tîrnăveni. 1“­­* C.A.P. Voșiobeni: La mar­ginea tarlalei, cooperatorii din brigada I alimen­tează plantatorul de car­tofi. ANUL III, nr. 702 Sîmbătă 30 MAI 1970 proletari din TOATE TARILE, UNITI-VA!­4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN IN FAŢA GRELEI ÎNCERCĂRI Toate forţele pentru sporirea producţiei industriale şi agricole O expresie elocventă a forţei economiei naţionale, a umanismului orînduirii noastre socialiste întregul nostru popor a luat cunoştinţă cu adîncă satisfacţie, de prevederile Hotărîrii Comitetului Cen­tral al Partidului Comu­nist Român, a Consiliului de Miniştri şi a Con­siliului Naţional al Fron­tului Unităţii Socialiste, privind unele măsuri de ajutorare a populaţiei şi a cooperativelor agrico­le de producţie care au avut de suferit din cau­za calamităţilor natura­le din luna mai 1970. Sprijinul şi înlesnirile care se acordă pe baza acestei hotărîri, vor per­mite celor loviţi de cala­mităţi să înlăture cit mai repede pagubele sufe­rite, să-şi refacă gos­podăriile şi bunurile dis­truse, să reintre în rit­mul unei vieţi normale. După ce, încă în prime­le zile ale calamităţii, sta­tul nostru socialist a a­­locat pentru sprijinirea imediată a populaţiei si­nistrate fonduri specia­le de 400.000.000 lei şi a dispus plata integrală a salariilor pe luna mai tu­turor salariaţilor care şi-au întrerupt activita­tea normală de produc­ţie din cauza inundaţiilor, actuala hotărîre prevede­amăsuri pentru asigurarea cazării sinistraţilor , urmind să se construias­că încă în acest an, pes­te plan, în localităţile calamitate, 5.000 de a­­partamente şi să se a­­menajeze colonii din cor­turi sau barăci. In ceea ce priveşte reconstruirea locuinţelor proprietate personală, se acordă a­­jutoare care, împreună cu despăgubirile A.D.A.S., vor putea ajunge pînă la 20.000 lei în mediul ur­ban şi 15.000 lei în me­diul rural. Se prevăd, de asemenea, ajutoare şi facilităţi pentru repa­rarea locuinţelor avaria­te şi pentru refacerea bunurilor casnice şi de uz personal, distruse de ca­lamităţi. Vor beneficia de ajutoare şi facilităţi în­semnate, cooperativele a­­gricole de producţie pen­tru refacerea clădirilor şi culturilor distruse, pen­tru refacerea potenţialu­lui de producţie, diminuat de calamităţi. După cum se ştie, i­­nundaţiile au provocat pierderi uriaşe, în zone întinse, au provocat pier­deri de vieţi omeneşti, distrugerea sau avarie­rea unui însemnat număr de unităţi economice şi instituţii social-cultura­­le, căi de comunicaţie, lo­cuinţe proprietate de stat şi proprietate per­sonală a cetăţenilor, bu­nuri de uz gospodăresc şi personal, pieirea mul­tor animale de muncă şi de producţie. Răspunzînd chemării partidului, a secretaru­lui său general, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, întregul nostru popor, muncitori, ţărani şi in­telectuali, tineri şi vîrst­­nici, membrii gărzilor patriotice, militarii for­ţelor noastre armate, bărbaţi şi femei, români. (Continuare în pag. a 3-a) F­APTE SEMNIFI Un soare palid ne zîm­­beşte de după o geană scămoşată de nor. In aer pluteşte o mireasmă de parfum floral, învăluit în ceţuri. Hăşmaşul Mare străjuieşte oraşul mineri­lor asemenea unui scut. Este aproape ora 14. Minerii s-au adunat în faţa gurilor de mină, în aşteptarea intrării în şat. Mă strecor între ei şi surprind frînturi de dis­cuţii. „Mare pagubă s-a abătut peste noi. Multe familii sunt în doliu. Ai mei, acasă, s-au bătut cu apele trei zile şi trei nopţi!" - spunea un or­tac. „Noi trebuie să dăm mai mult minereu ţării. Trebuie, pentru a veni în ajutorul ţării întregi", se aude o altă voce. In mulţimea de salo­pete îl zăresc pe ingine­rul Cornel Cestian, şeful minei nr. 1. Sîntem cu­noştinţe mai vechi. Ghi-Cindu-mi intenţia, cînd mă apropii de el, după obişnuitul salut „Noroc buni", îmi spune: „Noi toţi, de la ajutor de mi­ner, pînă la director ge­neral, dăm în aceste cli­pe de grea cumpănă, bătălia pe două fronturi. Pe de o parte pentru ca să recuperăm tot ce am pierdut pe linie de pro­ducţie, iar pe de altă parte, să dăm cît mai mult minereu peste plan. Pină în ziua de 29 mai a.c., abatajele 34, 36, 360A şi 452 din cadrul minei nr. 1, au dat o producţie suplimentară de circa­ 1.500 tone de minereu extras. Printre cei care şi-au înscris nume­le pe lista evidenţiaţilor, se numără şefii de briga­dă Ştefan Ignat, Anton Homoş, Ion Ghervasie, Ion Lină şi alţii. In ulti­mele patru zile (25—29 mai a.C.), brigăzile con­duse de Nagy Árpád (abatajul 320), Varga Victor (abatajul 38) şi Ion Ghervasie (abatajul 452) au obţinut o depă­şire de 871 tone de mi­nereu extras. Şeful de echipă Ştefan Ignat m-a rugat să aş­tern pe hîrtie şi cuvintele lui: „Eu şi ortacii mei, care sîntem de prin păr­ţile Moldovei, am hotărît să facem totul pentru a ajuta ţara care se află în momente de grea cumpănă. Pînă la sfîrşitul lunii, vrem să ne depă­şim planul cu încă 50 de tone”. Vorbele unor oameni destoinici, care definesc înalta lor con­ştiinţă, patriotismul lor fierbinte. M. GEORGESCU A * Urgentează recuperarea rămînerilor în urmă Cooperativa agricolă de producţie din Misentea, situată într-o zonă de in­tense precipitaţii, cu con­diţii pedoclimatice care îngreunează mult activi­tatea pe ogoare, depune, în aceste zile, eforturi substanţiale în direcţia recuperării rămînerilor în urmă la însămînţările de primăvară, în prezent această lucrare nu s-a efectuat decît într-o pro­porţie de 56 la sută. Faţă de o asemenea situaţie consiliul de conducere a luat măsuri privind folosi­rea parcului de trac­toare la întreaga sa ca­pacitate, a atelajelor pro­prii, precum şi mobiliza­rea tuturor braţelor de muncă. Ca urmare, pe lingă efectuarea pregătirii tere­nului în vederea însă­­mînţării — 15 ha orzoaică, au fost deja terminate, s-a efectuat praşila întîî la cartofi pe o suprafa­ţă de 40 ha. în acelaşi timp, în vederea creşterii producţiei la hectar s-au administrat îngrăşăminte naturale pe 135 ha, iar îngrăşăminte chimice pe 500 hectare. VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN JUDEŢUL IALOMIŢA Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Paul Niculescu-Mizil şi Ilie Verdeţ, au făcut ieri o vizită de lucru în judeţul Ialomiţa. Secretarul general al partidului şi ceilalţi conducători de partid şi de stat au vizitat lucrările ce se des­făşoară în incinta îndiguită Borcea pentru a stăvili apele Dunării în creştere, pre­cum şi întreprinderi industriale, unităţi agricole de stat şi cooperatiste, au stabilit la faţa locului măsurile ce trebuie luate în continuare pentru apărarea de inunda­ţii, pentru ridicarea activităţii economice la nivelul şi cerinţele impuse acestui ul­tim an al cincinalului. Mii şi mii de oameni au întîmpinat pe conducătorii de partid şi de stat cu un puternic entuziasm, i-au aclamat îndelung, exprimîndu-şi dragostea, încrederea neţărmurită faţă de Partidul Comunist Român, hotărîrea lor fermă de a contribui cu toate forţele la recuperarea grabnică a daunelor pricinuite de calamităţi, pentru a îndeplini planul pe acest an, asigurînd astfel o temelie trainică viitorului cincinal. Încă de la primele ore, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi con­ducători de partid şi de stat, se îndreaptă spre meleagurile Ialomi­­ţei. Sub ochiul de lumină al fe­restrelor elicopterului, totul se vede foarte bine: cîmpii întinse, învălui­te în verdele crud al griului şi porumbului. Pe măsură ce ne apropiem de pămînturile ialomiţene, apar ici­­colo, pe cîmpurile pline de rod, ochiuri de apă, mai mari, tot mai mari, pînă cînd cuprind în viitoarea lor sate, şosele, livezi, Lunca, Brăiliţa, Piua Petrii — trei sate se succed aproape unite de apele lalomiţei, refuzate de prea plinul Dunării. Elicopterul aterizează chiar în această zonă, pe un drumeag înălţat, unde apele nu au putut ajunge. Sîntem în faţa sediului fermei nr. 4 a întreprinderii agri­cole de stat Vlădeni — mare uni­tate de producţie, ale cărei pă­­mînturi se află în zona îndiguită dintre Dunăre şi Braţul Borcea. In întîmpinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi con­ducători de partid şi de stat au sosit aici tovarăşii Vasile Marin,­­ prim-secretar al Comitetului jude­ţean Ialomiţa al P.C.R., I. Manş, secretar general al Ministerului Agriculturii şi Silviculturii, inginerul Valentin Georgescu, directorul I.A.S. Secretarul general al partidului se interesează de măsurile care au fost luate pentru apărarea a­­cestei incinte îndiguite, de situaţia actuală. Se porneşte de îndată, la bordul unei şalupe, la cercetarea stării digului, care împrejmuieşte ogoa­rele întreprinderii, ferindu-le de năvala apelor. Cît vezi cu ochii, de-a lungul malului Borcei, mii şi mii de saci de polietilenă plini cu nisip sau pămînt, stivuite cu grijă, în unele locuri depăşind înălţimea de 1 metru. De fapt, digul adevărat, nu se mai vede, apele sunt demult la înălţimea sa. De cîteva zile, cota undelor Borcei este 714 centi­metri, cea mai înaltă cunoscută pînă acum. Zona Vlădenilor este, din toate cele 100.000 hectare ameninţate de ape în incinta îndiguită dintre fluviu şi Borcea, cea mai pericli­(Continuare în pag. a 3-a) Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CE­A­LESCU Dragi tovarăşi, Doresc în primul rînd să vă adresez dumneavoastră, locuitorilor oraşului Slobozia şi ai întregului judeţ Ialomiţa, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat şi a guvernului Republicii noastre socialiste. (Aplauze puternice, urale). Am vizitat astăzi lucrările ce se desfăşoară de mai multe zile pe malul Dunării pentru a face faţă apelor în Creştere ale fluviului. Am rămas foarte plăcut impresionaţi şi sîntem satisfăcuţi de hotărîrea, abnegaţia şi eroismul cu care oa­menii muncii, ostaşii, membrii for­maţiunilor patriotice şi tineretul din detaşamentele de pregătire militară, — inclusiv studenţii veniţi din Bucureşti — acţionează pentru a asigura consolidarea şi înălţa­rea digurilor pentru a salva de la inundaţie zeci de mii de hectare, pentru a apăra recolta. Sunt con­vins că lucrările realizate, munca pe care o desfăşuraţi vor fi încu­nunate de succes, că şi în acest judeţ - ca, de altfel, şi în alte părţi ale ţării - vom reuşi să facem faţă situaţiei, să învingem pericolele pe care le provoacă furia apelor. (Aplauze puternice). Cunoaşteţi că am avut — şi avem încă — inundaţii în multe zone ale patriei noastre — acestea au pro­vocat pierderi deosebit de grele, atît populaţiei din oraşe şi sate, cît şi întreprinderilor, unităţilor agricole, economiei noastre naţio­nale. Dar trebuie să menţionez că datorită măsurilor ce s-au luat, muncii eroice desfăşurate zi şi noapte de zeci şi sute de mii de cetăţeni ai patriei noastre, s-au evitat pierderi şi mai mari. De aceea, doresc să adresez, şi cu acest prilej, mulţumiri şi felicitări atît celor care, în zona Dunării continuă să se lupte cu apele, cît şi celor care în întreaga patrie au desfăşurat o muncă titanică zăgăzuind, în măsura posibilului, stihiile naturii. (Aplauze puternice, prelungite). Desigur, tovarăşi, nu are rost să vorbim doar despre ceea ce a fost. Fără îndoială, alta ar fi fost situaţia dacă am fi avut o primă­vară bună. Dar răspunzînd intr-un singur glas, într-o deplină unitate de voinţă şi de acţiune, întregul nostru popor luptă în continuare pentru a stăvili apele, pentru a înlătura pagubele provocate, a reface locuinţele, întreprinderile, instituţiile, cooperativele, pentru a asigura desfăşurarea normală a activităţii. Menţionez că, de pe acum, cea mai mare parte a în­treprinderilor, cooperativelor şi in­stituţiilor din zonele care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor, şi-a reluat activitatea, multe din ele lucrează cu întreaga capaci­tate. (Aplauze puternice, prelungite) întregul nostru popor a răspuns chemării partidului, ajutînd la refacerea grabnică a bunurilor distruse, la reluarea cursului nor­mal al activităţii, la ajutorarea celor care au fost loviţi de cala­mităţi. S-au strîns sute şi sute de milioane de lei, s-au donat îmbră­căminte, alimente, mii şi mii de oameni au mers în localităţile si­nistrate spre a contribui la repu­nerea în producţie a unităţilor de producţie. Vor începe în curînd, chiar în zilele următoare, lucrările de reconstrucţie a locuinţelor. Aşa cum aţi văzut din Hotărîrea publi­(Continuare în pag. a 3-a) CARTOFUL, cultură de bază în judeţul nostru, trebuie să se afle în centrul atenţiei cooperatorilor Asaltul furibund al apei, în această primăva­ră, şi-a pus pecetea pe multe mii de hectare, diminuîndu-le randamen­tul, degradîndu-le în bu­nă măsură. Toată lumea cunoaşte din presă, radio, televi­ziune realitatea. Cine nu a văzut ogoarele spălate de ape, ale Transilvaniei, cine nu a văzut miile de hectare care băltesc în cîmpia Dunării, cine nu urmăreşte cu sufletul la gură bătălia ce se duce pentru apărarea Insulei Mari a Brăilei, a celor aproape 72.000 de hecta­re? Cu toţii cunoaştem adevărul, cu toţii trebuie să luptăm, cu toţii sîn­tem răspunzători. în faţa acestor suferinţe care brăzdează chipul ţării în aceste zile, noi, cei care am fost mai oco­liţi de urgie, trebuie să le fim reazem de nădejde, să ne înzecim eforturile. Re­zultatele muncii noastre, produsele agricole obţi­nute peste plan acestea vor fi prima măsură a omeniei. Cît mai mulţi cartofi, acesta este cuvintul de ordine, ce trebuie să în­sufleţească pe fiecare ţăran cooperator din ju­deţul nostru. Cele peste 12.000 de hectare aparţinînd coope­rativelor agricole de pro­ducţie, toate cele 23.000 ha ce vor fi plantate cu cartofi în întregul judeţ, trebuie să producă cît mai mult, aşa cum nu au mai produs vreodată. Pă­­mîntul trebuie să simtă, trebuie făcut să simtă că nevoia noastră e mare, mai mare ca niciodată şi să dea. Lucrul trebuie început cu nădejde, cu hotărîre acolo unde apa a zădăr­nicit munca şi trebuie continuat într-un ritm şi mai trepidant în zonele rămase în urmă. în nordul judeţului nostru sînt peste 3.000 de hectare, aparţinînd la 12 cooperative de producţie, hectare destinate culturii cartofului, de altfel aici, această cultură este pre­dominantă. în total, în această parte a judeţu­lui se plantează cartofi pe aproape 7.000 de hec­tare, ceea ce reprezintă aproape o treime din în­treaga suprafaţă destina­tă culturii pe întreg ju­deţul. Considerînd cu maxi­mum de răspundere a­­ceste cifre, se impune o mare atenţie la modul cum se desfăşoară lucră­rile pe o asemenea su­prafaţă, nu este admisă nici o pierdere de pro­ducţie. Pînă la data cînd scriem aceste rînduri, în cooperativele agricole de producţie s-au plantat M. COTFAS (Continuare în pag. a 3-a) CA P. KIKENI Pas pe loc în „balta“ nepăsării Acum, după imensele revărsări de apă ce au cuprins întinse suprafeţe agricole, unele însămîn­ţate, altele aflate în curs de însămînţare, coope­ratorii depun eforturi susţinute pentru a re­duce la minimum pagu­bele. Se munceşte cu multă însufleţire în a­­proape toate cooperati­vele agricole din judeţul nostru, uneori pînă seara tîrziu. Sînt fapte care bucură şi întăresc cer­titudinea că se face to­tul pentru recuperarea pierderilor. Dar, în acest iureş al muncii, am întîl­­nit, din păcate, şi dez­interes. La Cooperativa agricolă din Feliceni. Era aproape de amiază. Su­prafeţele agricole din a­­propierea şoselei ce stră­bate comuna, cele mai afectate de inundaţii, e­­rau pustii. Ici-colo cîte 2-3 cooperatori se stră­duiau să canalizeze apa rămasă după inundaţii. La sediul C.A.P. era prezen­tă conducerea coopera­tivei, brigadierul. Dar lo­cul lor nu era acolo, ci pe ogoare, în mijlocul co­operatorilor pentru grăbi­rea însămînţatului. În­săilăm cîteva discuţii, pe marginea unor probleme de maximă urgenţă, ce ar trebui să preocupe conducerea cooperativei. — Mai aveţi mult de însămînțat? — Să fie cam 205 hec­tare. — Și cite zile sunt ne­cesare pentru t.''Turna­­rea acestor lucrări? GH. CHIPER (Continuare în pag. a 3-a)

Next