Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 653-728)
1970-05-31 / nr. 703
Ora asalturilor decisive Starea terenului nu a permis începerea asaltului definitiv decit în ziua de 29 mai 1970 şi atunci, nu cu toate forţele. Dintr-un plan de 391 Hectare însămînţâri de primăvară nu s-a realizat decit 153 hectare. Mari rămîneri în urmă se semnalează la cultura de cartofi - 138 hectare şi orzoaică — 68 hectare. Cele 10 hectare nu au fost însămînţate în întregime. Prin măsurile luate în ultimele zile au fost pregătite 120 hectare unde s-a şi trecut la însămînţarea cartofilor. Se utilizează cu succes deplin, atît marcatoarele, cît şi plugurile sau maşinile de plantat cartofi. Inginerul agronom Sándor Alexandru, e autorul unei inovaţii deosebit de valoroase. Din resurse interne a confecţionat un dispozitiv de administrat îngrăşăminte chimice care poate fi ataşat la maşina de plantat cartofi. Avantajele sunt multiple: „nu se îngraşă buruienile", după cum ne spunea inventatorul, îngrăşămintele fiind administrate la un loc cu tuberculii, se face o mare economie de substanţe active prin creşterea eficienţei de folosire a acestora de către plante şi, în plus, se poate elibera un tractor, ceea ce duce la realizarea unei importante economii la cheltuielile de producţie. Ing. Botta Ludovic, director adjunct la Direcţia agricolă judeţeană, consideră că invenţia ar trebui studiată şi aplicată de către toate întreprin(Continuare in pag. a 3-a) Toţi cooperatorii sunt pe ogoare Însoţit de Lakatos Ignaţie, preşedintele Cooperativei agricole de producţie Ciceu şi brigadierul Kosa Antal, am încercat o succintă analiză pe „viu" a realizărilor obţinute pînă în prezent, atît la nivelul brigăzii întîi, cit şi pe unitate, a cauzelor care au influenţat rămînerea în urmă, precum şi a măsurilor ce s-au luat sau se vor lua în vederea impulsionării activităţilor agricole. Primul popas l-am făcut pe tarlaua cultivată cu sfeclă de zahăr — 17,5 hectare. Aici, faţă de suprafaţa şi volumul de muncă, necesar a se efectua cit mai urgent, doar 21 cooperatori au putut răspunde prezent. Terenul cultivat în marea lui parte e acoperit de buruieni — întrec de două sau trei ori dimensiunile plantei cultivate. Acest fapt impune. Plecînd însă de la cîteva adevăruri, credem că consiliul de conducere (Continuare în pag. a 3-a) Laudă gestului anonim Există momente cind anonimatul reprezintă o concepţie de viaţă. Gestul rămas anonim se înscrie uneori ca o traiectorie luminoasă pe fondul masiv al relaţiilor dintre oameni, împrospătînd firul nevăzut care leagă între ele sufletele. Valoarea publicitară a unui fapt de viaţă e înlocuită de valoarea în sine — pură,nealterată, nerevelată. Poate drept cinstire a acestei valori virgine, oamenii ridică monumente eroului necunoscut, elogiază, înainte de fapta luminată exterior, fapta cu valoare simbolică a anonimilor. Şi poate de aceea, în loc de stobe şi trîmbiţe, oamenii preferă mulţumirea interioară, sentimentul frust al participării anonime Anonimatul n-ar avea însă nici o putere dacă în marea lui n-ar purta conţtiinţa unei participări istorice, colective. Cel care săvîrţeşte un gest eroic rămas necunoscut, ştie că se înscrie ca parte integrantă a unei istorii care se va consemna cîndva, în posteritate. Grelele încercări prin care trece astăzi ţara vor constitui istoria unor evenimente excepţionale deosebite. Nu însă ca traiectorie oarbă a forţelor naturii, ci ca o dovadă a solidarităţii oamenilor, a capacităţii lor de a ieşi victorioşi din înfruntarea inegală cu duşmanul din totdeauna — natura iraţională. Această victorie este în primul rînd o victorie a unei colectivităţi, a numeroşilor anonimi făuritori de istorie. Sînt sigur că de aceste gînduri era animat şi cetăţeanul din Miercurea-Ciuc care a parcurs drumul de la C.E.C — unde depusese o sumă de bani în contul 2.000 — la centrul de colectare a obiectelor pentru sinistraţi — unde lăsase un pachet cu haine — fără să consimtă, totuşi, a fi popularizat prin ziar. „De ce să scrieţi despre mine ! Nu eu sunt eroul. Erou e astăzi poporul întreg” Avea dreptate. Dacă ar fi să notăm în ziar numele tuturor acelora care în aceste zile se sacrifică pentru semenii lor, pentru patrie, nu ne-ar ajunge niciodată spaţiul. Acesta este şi motivul care ne-a determinat să aducem astăzi o laudă anonimilor, oamenilor care-şi consacră eforturile nu unei popularizări mai mult sau mai puţin eficiente, ci idealului colectiv de depăşire a unui moment de cumpănă în istoria patriei. Socialismul, de altfel, nici nu înseamnă altceva decit participare colectivă, solidaritate unanimă a oamenilor, V. AVRAM Acţiunile întreprinse în cadrul U.E.I.L. Gheorgheni în vederea reducerii consumurilor specifice de material lemnos se înscriu pe linia generală trasată în documentele de partid şi de stat privind valorificarea superioară a masei lemnoase, economisirea „aurului verde", această imensă bogăţie a patriei noastre, pe linia reducerii preţului de cost al produselor, creşterii eficienţei economice a activităţii întreprinderii. Economisirea materialului lemnos — obiectiv important care constituie o preocupare de prim ordin de ani de zile — se pune astăzi cu mai multă acuitate decit oricînd. Refacerea unităţilor economice, căilor de comunicaţie, caselor de locuit, gospodăriilor cetăţenilor şi a altor obiective distruse sau avariate de inundaţii necesită cantităţi sporite de material lemnos. Dar inundaţiile au dus şi la pierderea sau degradarea unei însemnate cantităţi de material lemnos în păduri, în parchetele de exploatare, în depozite, în fabricile de cherestea şi în cele de mobilă, în celelalte unităţi de industrializare. Or, una din căile de recuperare a acestor pierderi, de contribuţie la satisfacerea în tot mai mare măsură a necesităţilor sporite, este economisirea materialului lemnos. Profilul unităţii noastre, oferă posibilităţi destul de mari pentru economisirea lemnului, cu condiţia de a dispune de consumuri judicios planificate, realizarea cărora să fie urmărită apoi în producţie,, concomitent cu căutarea continuă a unor noi căi de reducere a lor. Ponderea materiilor prime lemnoase în produsele ce le fabricăm fiind deosebit de mare, alcătuind peste 50 la sută din componentele valorice ale preţului de cost al produselor, dă posibilitatea ca, prin reducerea consumurilor de masă lemnoasă, să obţinem economii însemnate. Reducerea consumurilor de materii prime a constituit şi constituie o preocupare permanentă a tuturor lucrălor din unitatea noastră, obţinîndu-se în anul 1969 şi în primele luni ale acestui an unele rezultate frumoase în acest sens. Printr-o sortare judicioasă a buştenilor de răşinoase, atît calitativă cît şi dimensională, prin întocmirea unor modele maximale de debitare, în anul 1969 am reuşit să economisim 729 mc buşteni gater răşinoase, din care au fost fabricaţi circa 500 mc cherestea. In această direcţie se evidenţiază S.I.L. Gheorgheni. La produsele gatere stejar, s-a obţinut o economie de 42 mc în anul 1969, această economie fiind considerată prea mică faţă de cantitatea de peste 23.000 mc stejar debitat, însă trebuie să amintim aici dificultăţile întîmpinate la S.I.L. Ditrâu privind asigurarea stocurilor tehnice. Au fost cazuri cînd S.I.L. Ditrâu, pentru realizarea planului, debita materia primă, respectiv buştenii de stejar, aşa cum soseau cu vagonul. Cele mai bune rezultate obţinute de S.I.L. Ditrâu au fost la mobila de bucătărie „Ditrâu III" şi „Ditrâu IV", unde s-au economisit 37 mc cherestea răşinoase, 23 mc PAL, 9.928 mp PFL emailat, 831 mp metacart, 759 mp furnir fag, faţă de consumurile planificate. Rezultate mulţumitoare s-au obţinut la fabricarea cherestelei de fag, unde s-au obţinut economii de 75 mc buşteni, evidenţiindu-se sectorul Tulgheş. La sortimentul lăzi de AUREL TINCA, ing.-şef al U.E.I.L. Gheorgheni (Continuare în pag. a 3-a) La C.A.P. Ditrau in plină campanie. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ANUL III, nr. 703 DUMINICĂ 31 mai 1970 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN în ziarul de azi: Alături de uriaşul efort al ţarii pag.a 3-a Ştiri magazin pag. a 4-a IN ACESTE ZILE PE OGOARE cea mai Înaltă Îndatorire - efectuarea FĂRĂ INTlRZIERE A TUTUROR LUCRĂRILOR! Hotărîre de a învinge greutăţile Nici la Cooperativa agricolă de producţie din Dăneşti, situaţia însămînţărilor de primăvară, a recuperării rămînerii în urmă, nu se prezintă într-o ipostază mai bună, şi totuşi, în ciuda unei suprafeţe de 344 hectare, ce urmează a fi cultivată, optimismul nu şi-a pierdut nimic din puterea sa, Ca o urmare firească a sprijinului masiv acordat de către toţi cooperatorii acestei unităţi agricole. Cifrele impresionează atît prin volumul mare de lucrări ce urmează să fie efectuate într-un timp record, cît şi prin dorinţa oamenilor de a fi prezenţi în linia întîi a marii bătălii cu timpul. (Continuare în pag. a 3-a) Se munceşte cu spor Munca susţinută e o realitate. Pentru a se da de lucru plugului sau semănătorii, se supraveghează fiecare parcelă şi imediat ce terenul permite, începe efectuarea lucrărilor agricole. Activiştii organelor locale de partid şi de stat sunt în mijlocul oamenilor. La Consiliul popular al comunei Siculeni nu găseşti nici un „conducător". In schimb, pe tarlalele brigăzii a doua de la C.A.P. Siculeni, am putut sta de vorbă cu Andor Emeric, secretarul Comitetului comunal de partid. In ce stadiu se află lucrările agricole la cooperativele de producţie de pe raza comunei Siculeni? (Continuare în pag. a 3-a) Trepte spre înălţimi la Vlăhiţa. SPRIJINUL PUTNIC, PROMPT AI PARTIDULUI SI STATULUI Simţim permanenta ■ ■ v grija Printre cei năpăstuiţi de furia apelor, mă aflu şi eu. Vîltorile Măgheruşului — afluent al Mureşului — mi-au ras casa de pe faţa pământului. Desigur, durerea mi-a fost mare: strădaniile de mulţi ani mi-au fost nimicite în cîteva clipe. Am citit cu atenţie noua hotărîre în lumina căreia cetăţenii din mediul urban cărora apele le-au distrus locuinţa proprietate personală, vor beneficia de un ajutor bănesc, care, împreună cu despăgubirile acordate de Administraţia Asigurărilor de Stat, va putea ajunge pînă la 20.000 lei. Nu mă îndoiesc că de un asemenea ajutor voi beneficia şi eu. Important e şi faptul că materialele necesare refacerii locuinţelor ni se vor acorda la un preţ redus, scutite de impozit. De asemenea, vom fi scutiţi de taxele ce se achită în vederea obţinerii autorizaţiei de construcţie. Ne exprimăm, totodată, încrederea, că răspunzînd prevederilor hotărîrii şi unităţile constructoare vor vădi o deosebită operativitate pentru a ne sprijini ca în scurt timp, datorită ajutorului primit şi strădaniilor noastre, să ne putem reface cît mai grabnic locuinţele, pentru ca urmele calamităţilor să dispară cît mai curînd din viaţa noastră. PETRU MARCU, muncitor U.E.I.L. - Topliţa Nu suntem singuri Cred că nu există cetăţean al patriei noastre, în inima căruia hlotărîrea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România şi a Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, privind unele măsuri de ajutorare a populaţiei şi a cooperativelor agricole de producţie care au avut de suferit din cauza calamităţilor naturale din luna mai 1970, să nu fi adus satisfacţie. Apreciez faptul că în Hotărîre se prevede nu numai ajutorarea celor ale căror locuinţe au fost complet distruse, ci şi a celor avariate. Alocarea de fonduri de pînă la 6.000 lei, ne va ajuta să ne refacem în bună parte aceste locuinţe, mai ales că materialele le vom primi cu prioritate şi la preţ de livrare fără impozit pe circulaţia mărfurilor. Desigur, aceste sume vor fi întregite prin munca noastră, în contextul uriaşelor eforturi pe care le face statul nostru pentru înlăturarea urmărilor calamităţilor, alocarea acestor ajutoare are o însemnătate deosebită. Ne vom înzeci forţele pentru a spori producţia şi a recupera aceste rămîneri în urmă, pentru a depăşi sarcinile de plan şi angajamentele luate. Acesta va fi răspunsul nostru la grijă ce ni se acordă în vederea refacerii gospodăriilor. RÍMIA LARION, U.E.I.L. - Toplița Mulţumesc din toată inima Am citit cu interes deosebit Hotărîrea privind măsurile de ajutorare a populaţiei şi a cooperativelor agricole de producţie care au avut de suferit în urma inundaţiilor ce ne-au lovit ţara. Am înţeles încă din primele zile cît de uriaşă este încleştarea întregii ţări, cît de puternice sînt eforturile pe care poporul nostru le desfăşoară în vederea ştergerii urmelor dureroase lăsate de această calamitate, întreaga naţiune socialistă a avut de suferit pagube mari. Şi totuşi, noi cărora furia apelor le-a luat bunurile agonisite cu truda unei vieţi, ştiam că ajutorul nu va întîrzia, că partidul şi statul nostru ne vor veni în sprijin prin măsuri înţelepte, umanitare. Sînt o femeie văduvă şi, împreună cu soacra mea am rămas fără casă. Mi-ar fi imposibil să refac din forţe proprii locuinţa pierdută. Am fost cuprinsă de un profund sentiment de linişte citind prevederile Hotărîrii. Este o mare fericire să trăieşti într-o societate în care, orice catastrofă te-ar lovi, nu rămîi singur în faţa greutăţilor, ci eşti ajutat de fraţii tăi, alături de care ai muncit şi te-ai bucurat de zilele frumoase, împărţind acum şi grijile. Pentru acest sentiment de siguranţă, pentru ajutorul ce ni se acordă, vreau sămi exprim întreaga recunoştinţă, sincerele mele mulţumiri. NAGY IRINA, Praid CONTUL 2000 Pânâ în seara zilei de 29 aprilie, contul 2000 a ajuns în judeţul nostru la impresionanta cifră de 941.101 lei. Cele mai mari depuneri s-au înregistrat în localităţile Miercurea-Ciuc — 115.926 lei, Odorheiu Secuiesc - 63.824 lei, Topliţa - 25.863 lei, Gheorgheni — 47.679 lei, Cristuru Secuiesc — 52.795 lei, Cîrța — 36.179 lei, Zetea — 44.408 lei, Ditrău 25.862 lei şi altele.