Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 653-728)

1970-05-31 / nr. 703

Ora asalturilor decisive Starea terenului nu a permis începerea asaltu­lui definitiv decit în ziua de 29 mai 1970 şi atunci, nu cu toate forţele. Din­­tr-un plan de 391 Hectare însămînţâri de primăvară nu s-a realizat decit 153 hectare. Mari rămîneri în urmă se semnalează la cultura de cartofi - 138 hectare şi orzoaică — 68 hectare. Cele 10 hectare nu au fost însămînţate în întregime. Prin măsurile luate în ultimele zile au fost pregătite 120 hectare unde s-a şi trecut la în­­sămînţarea cartofilor. Se utilizează cu succes de­plin, atît marcatoarele, cît şi plugurile sau ma­şinile de plantat cartofi. Inginerul agronom Sándor Alexandru, e autorul u­­nei inovaţii deosebit de valoroase. Din resurse in­terne a confecţionat un dispozitiv de administrat îngrăşăminte chimice care poate fi ataşat la maşi­na de plantat cartofi. Avantajele sunt multiple: „nu se îngraşă buruieni­le", după cum ne spu­nea inventatorul, îngră­­şămintele fiind adminis­trate la un loc cu tuber­culii, se face o mare e­­conomie de substanţe ac­tive prin creşterea efi­cienţei de folosire a a­­cestora de către plante şi, în plus, se poate eli­bera un tractor, ceea ce duce la realizarea unei importante economii la cheltuielile de producţie. Ing. Botta Ludovic, direc­tor adjunct la Direcţia agricolă judeţeană, con­sideră că invenţia ar tre­bui studiată şi aplicată de către toate întreprin­(Continuare in pag. a 3-a) Toţi cooperatorii sunt pe ogoare Însoţit de Lakatos Ig­naţie, preşedintele Co­operativei agricole de producţie Ciceu şi bri­gadierul Kosa Antal, am încercat o succintă ana­liză pe „viu" a realizări­lor obţinute pînă în pre­zent, atît la nivelul bri­găzii întîi, cit şi pe unitate, a cauzelor care au influenţat rămînerea în urmă, precum şi a mă­surilor ce s-au luat sau se vor­ lua în vederea im­pulsionării activităţilor a­­gricole. Primul popas l-am făcut pe tarlaua cultiva­tă cu sfeclă de zahăr — 17,5 hectare. Aici, faţă de suprafaţa şi volumul de muncă, necesar a se efectua cit mai urgent, doar 21 cooperatori au putut răspunde prezent. Terenul cultivat în ma­rea lui parte e acoperit de buruieni — întrec de două sau trei ori dimen­siunile plantei cultivate. Acest fapt impune. Ple­­cînd însă de la cîteva adevăruri, credem că consiliul de conducere (Continuare în pag. a 3-a) Laudă gestului anonim Există momente cind anonimatul reprezintă o con­cepţie de viaţă. Gestul rămas anonim se înscrie uneori ca o traiectorie luminoasă pe fondul masiv al relaţiilor dintre oameni, împrospătînd firul nevăzut care leagă între ele sufletele. Valoarea publicitară a unui fapt de viaţă e înlocuită de valoarea în sine — pură,­­nealte­rată, nerevelată. Poate drept cinstire a acestei valori virgine, oamenii ridică monumente eroului necunos­cut, elogiază, înainte de fapta luminată exterior, fap­ta cu valoare simbolică a anonimilor. Şi poate de aceea, în loc de stobe şi trîmbiţe, oamenii preferă mulţumirea interioară, sentimentul frust al participării anonime Anonimatul n-ar avea însă nici o putere dacă în marea lui n-ar purta conţtiinţa unei participări isto­rice, colective. Cel care săvîrţeşte un gest eroic rămas necunoscut, ştie că se înscrie ca parte integrantă a unei istorii care se va consemna cîndva, în poste­ritate. Grelele încercări prin care trece astăzi ţara vor con­stitui istoria unor evenimente excepţionale deosebite. Nu însă ca traiectorie oarbă a forţelor naturii, ci ca o dovadă a solidarităţii oamenilor, a capacităţii lor de a ieşi victorioşi din înfruntarea inegală cu duşma­nul din totdeauna — natura iraţională. Această victorie este în primul rînd o victorie a unei colectivităţi, a numeroşilor anonimi făuritori de istorie. Sînt sigur că de aceste gînduri era animat şi cetă­ţeanul din Miercurea-Ciuc care a parcurs drumul de la C.E.C — unde depusese o sumă de bani în contul 2.000 — la centrul de colectare a obiectelor pentru sinistraţi — unde lăsase un pachet cu haine — fără să con­simtă, totuşi, a fi popularizat prin ziar. „De ce să scrieţi despre mine ! Nu eu sunt eroul. Erou e astăzi poporul întreg” Avea dreptate. Dacă ar fi să notăm în ziar numele tuturor acelora care în aceste zile se sacrifică pentru semenii lor, pentru patrie, nu ne-ar ajunge niciodată spaţiul. Acesta este şi motivul care ne-a determinat să aducem astăzi o laudă anonimilor, oamenilor care-şi consacră eforturile nu unei popularizări mai mult sau mai puţin eficiente, ci idealului colectiv de depăşire a unui moment de cumpănă în istoria patriei. Socialismul, de altfel, nici nu înseamnă altceva decit participare colectivă, solidaritate unanimă a oamenilor, V. AVRAM Acţiunile întreprinse în cadrul U.E.I.L. Gheorgheni în vederea reducerii con­sumurilor specifice de ma­terial lemnos se înscriu pe linia generală trasată în documentele de partid şi de stat privind valori­ficarea superioară a ma­sei lemnoase, economisi­rea „aurului verde", această imensă bogăţie a patriei noastre, pe li­nia reducerii preţului de cost al produselor, creş­terii eficienţei economice a activităţii întreprinderii. Economisirea materia­lului lemnos — obiectiv important care constituie o preocupare de prim or­din de ani de zile — se pune astăzi cu mai multă acuitate decit oricînd. Refacerea unităţilor eco­nomice, căilor de comu­nicaţie, caselor de locuit, gospodăriilor cetăţenilor şi a altor obiective distru­se sau avariate de inun­daţii necesită cantităţi sporite de material lem­nos. Dar inundaţiile au dus şi la pierderea sau degradarea unei însem­nate cantităţi de material lemnos în păduri, în par­chetele de exploatare, în depozite, în fabricile de cherestea şi în cele de mobilă, în celelalte uni­tăţi de industrializare. Or, una din căile de re­cuperare a acestor pier­deri, de contribuţie la satisfacerea în tot mai mare măsură a necesităţi­lor sporite, este econo­misirea materialului lem­nos. Profilul unităţii noastre, oferă posibilităţi destul de mari pentru economi­sirea lemnului, cu condi­ţia de a dispune de con­sumuri judicios planifi­cate, realizarea cărora să fie urmărită apoi în pro­ducţie,, concomitent cu căutarea continuă a unor noi căi de reducere a lor. Ponderea materiilor prime lemnoase în pro­dusele ce le fabricăm fiind deosebit de mare, alcătuind peste 50 la su­tă din componentele va­lorice ale preţului de cost al produselor, dă posibili­tatea ca, prin reducerea consumurilor de masă lemnoasă, să obţinem e­­conomii însemnate. Reducerea consumurilor de materii prime a con­stituit şi constituie o preo­cupare permanentă a tu­turor lucrăl­or din unita­tea noastră, obţinîndu-se în anul 1969 şi în primele luni ale acestui an unele rezultate frumoase în a­­cest sens. Printr-o sortare judi­cioasă a buştenilor de răşinoase, atît calitativă cît şi dimensională, prin întocmirea unor modele maximale de debitare, în anul 1969 am reuşit să economisim 729 mc buş­teni gater răşinoase, din care au fost fabricaţi cir­ca 500 mc cherestea. In această direcţie se evi­denţiază S.I.L. Gheorgheni. La produsele gatere stejar, s-a obţinut o eco­nomie de 42 mc în anul 1969, această economie fiind considerată prea mică faţă de cantitatea de peste 23.000 mc ste­jar debitat, însă trebuie să amintim aici dificultă­ţile întîmpinate la S.I.L. Ditrâu privind asigurarea stocurilor tehnice. Au fost cazuri cînd S.I.L. Ditrâu, pentru realizarea planu­lui, debita materia primă, respectiv buştenii de ste­jar, aşa cum soseau cu vagonul. Cele mai bune rezulta­te obţinute de S.I.L. Ditrâu au fost la mobila de bu­cătărie „Ditrâu III" şi „Ditrâu IV", unde s-au economisit 37 mc cheres­tea răşinoase, 23 mc PAL, 9.928 mp PFL emailat, 831 mp metacart, 759 mp furnir fag, faţă de con­sumurile planificate. Rezultate mulţumitoa­re s-au obţinut la fabri­carea cherestelei de fag, unde s-au obţinut econo­mii de 75 mc buşteni, evidenţiindu-se sectorul Tulgheş. La sortimentul lăzi de AUREL TINCA, ing.-şef al U.E.I.L. Gheorgheni (Continuare în pag. a 3-a) La C.A.P. Ditrau in plină campanie. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ANUL III, nr. 703 DUMINICĂ 31 mai 1970 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN în ziarul de azi: Alături de uriaşul efort al ţarii pag.a 3-a Ştiri magazin pag. a 4-a IN ACESTE ZILE PE OGOARE cea mai Înaltă Îndatorire - efectuarea FĂRĂ INTlRZIERE A TUTUROR LUCRĂRILOR! Hotărîre de a învinge greutăţile Nici la Cooperativa a­­gricolă de producţie din Dăneşti, situaţia însă­­mînţărilor de primăva­ră, a recuperării rămîne­­rii în urmă, nu se pre­zintă într-o ipostază mai bună, şi totuşi, în ciuda unei suprafeţe de 344 hectare, ce urmează a fi cultivată, optimismul nu şi-a pierdut nimic din puterea sa, Ca o urma­re firească a sprijinului masiv acordat de către toţi cooperatorii acestei unităţi agricole. Cifrele impresionează atît prin volumul mare de lucrări ce urmează să fie e­­fectuate într-un timp re­cord, c­ît şi prin dorinţa oamenilor de a fi pre­zenţi în linia întîi a marii bătălii cu timpul. (Continuare în pag. a 3-a) Se munceşte cu spor Munca susţinută e o realitate. Pentru a se da de lucru plugului sau semănătorii, se suprave­ghează fiecare parcelă şi imediat ce terenul per­mite, începe efectuarea lucrărilor agricole. Ac­tiviştii organelor locale de partid şi de stat sunt în mijlocul oamenilor. La Consiliul popular al co­munei Siculeni nu găseşti nici un „conducător". In schimb, pe tarlalele bri­găzii a doua de la C.A.P. Siculeni, am putut sta de vorbă cu Andor Emeric, secretarul Comitetului comunal de partid.­­ In ce stadiu se află lucrările agricole la cooperativele de produc­ţie de pe raza comunei Siculeni? (Continuare în pag. a 3-a) Trepte spre înălţimi la Vlăhiţa. SPRIJINUL PUTNIC, PROMPT AI PARTIDULUI SI STATULUI Simţim permanenta ■ ■ v grija Printre cei năpăstuiţi de furia apelor, mă aflu şi eu. Vîltorile Măgheru­­şului — afluent al Mu­reşului — mi-au ras ca­sa de pe faţa pământului. Desigur, durerea mi-a fost mare: strădaniile de mulţi ani mi-au fost ni­micite în cîteva clipe. Am citit cu atenţie noua hotărîre în lumina căreia cetăţenii din me­diul urban cărora a­­pele le-au distrus lo­cuinţa proprietate perso­nală, vor beneficia de un ajutor bănesc, care, împreună cu despăgubi­rile acordate de Admi­nistraţia Asigurărilor de Stat, va putea ajunge pînă la 20.000 lei. Nu mă îndoiesc că de un asemenea ajutor voi be­neficia şi eu. Important e şi faptul că materialele necesare refacerii locuin­ţelor ni se vor acorda la un preţ redus, scutite de impozit. De asemenea, vom fi scutiţi de taxele ce se achită în vederea obţinerii autorizaţiei de construcţie. Ne exprimăm, totodată, încrederea, că răspun­­zînd prevederilor hotă­­rîrii şi unităţile construc­toare vor vădi o deosebi­tă operativitate pentru a ne sprijini ca în scurt timp, datorită ajutorului primit şi strădaniilor noastre, să ne putem re­face cît mai grabnic lo­cuinţele, pentru ca urme­le calamităţilor să dispa­ră cît mai curînd din viaţa noastră. PETRU MARCU, muncitor U.E.I.L. - Topliţa Nu suntem singuri Cred că nu există cetă­ţean al patriei noastre, în inima căruia hlotă­­rîrea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Miniştri al Republicii So­cialiste România şi a Con­siliului Naţional al Fron­tului Unităţii Socialiste, privind unele măsuri de ajutorare a populaţiei şi a cooperativelor agricole de producţie care au a­­vut de suferit din cauza calamităţilor naturale din luna mai 1970, să nu fi adus satisfacţie. Apreciez faptul că în Hotărîre se prevede nu numai ajutorarea celor ale căror locuinţe au fost complet distruse, ci şi a celor avariate. Alo­carea de fonduri de pînă la 6.000 lei, ne va ajuta să ne refacem în bună parte aceste locuinţe, mai ales că materialele le vom primi cu priori­tate şi la preţ de livrare fără impozit pe circula­ţia mărfurilor. Desigur, aceste sume vor fi în­tregite prin munca noastră, în contextul uriaşelor eforturi pe care le face statul nostru pentru în­lăturarea urmărilor ca­lamităţilor, alocarea a­­cestor ajutoare are o în­semnătate deosebită. Ne vom înzeci for­ţele pentru a spori producţia şi a recupera aceste rămîneri în urmă, pentru a depăşi sarcinile de plan şi angajamente­le luate. Acesta va fi răspunsul nostru la grijă ce ni se acordă în vede­rea refacerii gospodării­lor. RÍMIA LARION, U.E.I.L. - Toplița Mulţumesc din toată inima Am citit cu interes deosebit Hotărîrea pri­vind măsurile de ajuto­rare a populaţiei şi a cooperativelor agricole de producţie care au a­­vut de suferit în urma inundaţiilor ce ne-au lovit ţara. Am înţeles încă din primele zile cît de uriaşă este încleşta­rea întregii ţări, cît de puternice sînt eforturile pe care poporul nostru le desfăşoară în vederea ştergerii urmelor dure­roase lăsate de această calamitate, întreaga na­ţiune socialistă a avut de suferit pagube mari. Şi totuşi, noi cărora fu­ria apelor le-a luat bu­nurile agonisite cu truda unei vieţi, ştiam că a­­jutorul nu va întîrzia, că partidul şi statul nos­tru ne vor veni în spri­jin prin măsuri înţelep­te, umanitare. Sînt o fe­meie văduvă şi, împreu­nă cu soacra mea am rămas fără casă. Mi-ar fi imposibil să refac din forţe proprii locuinţa pierdută. Am fost cu­prinsă de un profund sentiment de linişte ci­tind prevederile Hotă­­rîrii. Este o mare ferici­re să trăieşti într-o so­cietate în care, orice catastrofă te-ar lovi, nu rămîi singur în faţa greutăţilor, ci eşti aju­tat de fraţii tăi, alături de care ai muncit şi te-ai bucurat de zilele frumoase, împărţind a­­cum şi grijile. Pentru acest sentiment de sigu­ranţă, pentru ajutorul ce ni se acordă, vreau să­­mi exprim întreaga re­cunoştinţă, sincerele me­le mulţumiri. NAGY IRINA, Praid CONTUL 2000 Pânâ în seara zilei de 29 aprilie, contul 2­000 a ajuns în judeţul nostru la impresionanta cifră de 941.101 lei. Cele mai mari depuneri s-au înre­gistrat în localităţile Miercurea-Ciuc — 115.926 lei, Odorheiu Secuiesc - 63.824 lei, Topliţa - 25.863 lei, Gheorgheni — 47.679 lei, Cristuru Se­cuiesc — 52.795 lei, Cîrța — 36.179 lei, Zetea — 44.408 lei, Ditrău 25.862 lei şi altele.

Next