Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 729-806)
1970-07-01 / nr. 729
Pag. 2 r I I I I I I I I I I I I I I I I MIERCURI, 1 IULIE PROGRAMUL I 13.00 Radiojurnal. 13.22 Cîntecele mării. 13.45 Prelucrări de folclor. 14.00 Caleidoscop muzical. 15.00 Serial radiofonic pentru tinerii ascultători. 15.30 Compozitorul săptămînii — Benjamin Britten. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Din înregistrările taragotistului Luţă loviţă. 16.30 Consultaţie juridică. 17.05 Antena tineretului. — Vara '70. 17.30 Muzică populară. 17.55 Transmisiuni sportive. 20.10 - 365 de cîntece. 20.20 Argheziană. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Istoria ideilor. 21.20 Cîntă Luminița Dobrescu. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solistul serii — Don Backy. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Pentru magnetofonul dumneavoastră. 23.00 Concert de muzică ușoară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL li 13.05 Sonata pentru pian de Liviu Comes. 13.30 Unda veselă. 14.03 Doine şi jocuri. 14.30 Muzică uşoară de Aurel Giroveanu. 14.55 Ştiinţa la zi. 15.00 Pagini din opere. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Actualitatea muzicală. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Iubire, bibelou de porţelan — muzică uşoară. 17.35 Lecturi paralele. 18.00 Concert de muzică populară. 18.30 Curs de limba germană. 19.30 Meridiane lirice. 20.15 Teatru radiofonic. - Dansul milioanelor, de Victor Eftimiu. 21.20 Discuri rare. Fragmente din opera „Norma" de Bellini. 22.00 Jazz. 22.20 Paralele lirice. - Operele „Don Giovanni" de Mozart și „Oaspetele de piatră" de Dargomîrski. JOI, 2 IULIE PROGRAMUL I 5.05-6.00 Muzica dimineţii. 6.05—9.30 Muzică şi actualităţi. 7.00 Radiojurnal. 9.30 Odă limbii române. 10.10 Curs de limba rusă. 10.30 Melodii dedicate tinereţii. 11.05 Arii din operete. 11.15 Din ţările socialiste. 11.45 Sfatul medicului. 12.15 Orchestra Bella Sanders. 12.25 Ştiinţa la zi. 12.30 Întîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. Studioul Tg. Mureş MIERCURI, 1 IULIE 6.00-6.30 Emisiune pentru crescătorii de animale. Investiţiile în sectorul zootehnic. Muzică preferată. 18.00—19.30 — Cronica actualităţii. Selecţiuni din operete. Orizont economic. Cîntece şi jocuri populare. Lecturi dramatizate. Din proza lui Vasile Rebreanu. La microfon Nini Rosso. Solemnitatea decernării unor titluri şi ordine ale Republicii Socialiste România cu prilejul „Zilei învăţătorului“ Cuvîntul tovarăşului NICOLAECE (Urmare din pag. 1) De altfel suntem la încheierea anului şcolar, şi se cunosc în linii generale rezultatele, care - aşa cum am spus - sunt bune. Fără îndoială, aceste rezultate sínt o expresie grăitoare a muncii pe care o depun cadrele didactice. Ele sínt, totodată, expresia atitudinii serioase, a exigenţei tineretului nostru faţă de el însuşi, a strădaniilor sale de a învăţa, de a folosi condiţiile create de statul nostru pentru a-şi însuşi cît mai temeinic comorile ştiinţei şi culturii înaintate. Am putut să constatăm această atitudine înaintată şi în împrejurările grele din luna mai cînd, datorită inundaţiilor catastrofale, în multe judeţe a trebuit să facem faţă unor serioase greutăţi. In aceste condiţii, cadrele didactice, tineretul au fost alături de toţi oamenii muncii, înţelegind că mai presus de orice era, în acele momente, datoria faţă de patrie, datoria de a acţiona ferm, unit, sub conducerea partidului, pentru învingerea greutăţilor. Unanimitatea cu care tineretul, cadrele didactice — la fel ca întregul nostru popor — au răspuns chemării partidului şi au acţionat în aceste împrejurări, constituie o dovadă grăitoare a rezultatelor activităţii educative a şcolii noastre. lată de ce, cu atît mai mult, ţin să adresez în această zi mulţumiri tuturor acelor care şi-au îndeplinit şi îşi îndeplinesc datoria faţă de ţară, faţă de popor, faţă de tineretul patriei noastre. (Aplauze puternice). Cunoaşteţi perspectivele dezvoltării României socialiste în următorii ani: înfăptuirea programului elaborat de Congresul al X-lea privind făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră va cere în continuare eforturi serioase. Nu ne îndoim că poporul nostru va face aceste eforturi, va realizaîn bune condiţiuni acest vast program. Dar pe lingă eforturi, se cer, totodată, cadre bine pregătite în toate domeniile de activitate. Construcţia societăţii socialiste şi comuniste nu se poate face decit pe baza. . celor mai avansate cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, iar dumneavoastră, slujitorilor şcolii — incepînd de la educatoare pînâ la profesori universitari, vă revine sarcina de a asigura formarea şi instruirea în acest spirit a cadrelor de miine ale patriei noastre. Este o misiune frumoasă, care cere spirit de abnegaţie, multă răbdare şi, în acelaşi timp, energie, exigenţă, pasiune, spre a face din tinerele vlăstare ale ţării buni constructori ai socialismului, buni cetăţeni ai patriei, gata să facă totul pentru înălţarea şi fericirea ei. (Aplauze puternice). In anii care au trecut de la eliberarea ţării, cadrele didactice au înfăptuit intotdeauna cu consecvenţă politica marxist-leninistă a partidului nostru. Suntem convinşi că şi în viitor ele vor munci cu abnegaţie şi dăruire pentru înfăptuirea acestei politici, aducându-şi contribuţia la realizarea programului de dezvoltare socialistă a patriei. (Vii aplauze). S-a spus foarte just aici că va trebui să acordăm o permanentă atenţie educării tineretului nostru în spiritul patriotismului socialist, al prieteniei şi frăţiei dintre oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate. In România trăiesc oameni de diferite naţionalităţi şi tot ceea ce s-a creat pe aceste meleaguri este rezultatul muncii lor înfrăţite. Şi făurirea socialismului este rezultatul muncii lor comune, nn încercările grele prin care a trecut ţara noastră, datorită inundaţiilor, s-a evidenţiat poate mai mult ca oricînd solidaritatea şi unitatea trainică a tuturor oamenilor muncii din patria noastră, fără deosebire de naţionalitate, s-a sudat şi mai mult această unitate. Şcolii ii revine menirea nobilă, de răspundere, de a contribui la formarea şi educarea întregului nostru tineret în spiritul prieteniei şi frăţiei dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare, al unităţii întregului popor. (Aplauze). In acelaşi timp, şcoala trebuie să sădească in inimile tinerilor, in mintea lor, ideile solidarităţii internaţionale, ale prieteniei cu popoarele ţărilor socialiste, cu popoarele de pretutindeni în spiritul idealurilor păcii şi colaborării. Tineretul nostru trebuie să fie în primele rinduri ale luptei pentru afirmarea acestor înalte idealuri, deoarece numai in condiţiuni de pace, de cooperare paşnică intre toate popoarele, se poate asigura dezvoltarea cu succes a construcţiei socialismului şi comunismului, se poate clădi viitorul mai bun al omenirii. (Aplauze puternice). Doresc, în încheiere, să vă urez încă o dată, dumneavoastră, tuturor cadrelor didactice, noi şi noi succese în activitatea pe care o desfăşuraţi, multă sănătate şi fericire. (Aplauze puternice, prelungite). (Urmare din pag. 1)niversitar emerit al Republicii Socialiste România'', „Profesor emerit al Republicii Socialiste România", „învăţător emerit al Republicii Socialiste România“ şi „Educatoare emerită a Republicii Socialiste România". Cu acelaşi prilej, a fost conferit ordinul „Steaua Republicii Socialiste România", clasa a Il-a profesorului universitar Cristofor Simionescu şi „Ordinul muncii" clasa a II-a, tovarăşilor prof. univ. George Ciucu, prof. Francisc Izsák, prof. Sofia Puşcaşu, învăţătorului Arnold Rommer şi prof. univ. Dimitrie Todoran. Din rîndul celor decoraţi au luat cuvîntul acad. Remus Răduleţ, profesor la Institutul Politehnic „Gh. Gheorghiu-Dej" din Bucureşti, prof. Maria Fanache din Sibiu, prof. Francisc Izsák, inspector general al Inspectoratului şcolar al judeţului Covăsilă şi prof. Ion Ciulacu, directorul Liceului „Ion Slavici" din Panciu, care şi-au exprimat sentimentele de adîncă mulţumire pentru grija ce o poartă partidul şi guvernul şcolii şi corpului didactic, pentru înaltele distincţii primite. In încheierea solemnităţii, primit cu entuziaste aplauze, a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Secretarul general al partidului, ceilalţi conducători de partid şi de stat care au participat la solemnitate s-au întreţinut apoi, într-o atmosferă caldă, tovărăşească, cu cei decoraţi. (Agerpres) PROGRAMUL II 6.00 Program muzical de dimineaţă. 7.00 Radiojurnal. 8.10 Tot înainte. 9.00 Un virtuoz al naiului - Fănică Luca. 9.10 Curs de limba rusă. 9.30 Madrigale de Claude le Jeune. 9.45 Fragmente din opera „Bărbierul din Sevilla" de Paisiello. 10.15 Radioexpediţie pionierească. 11.20 Muzică uşoară de Temistocle Popa. 11.40 Selecţiuni din operetele lui Millöcker. 12.15 Concert de prînz. MIERCUREA-CIUC - Cinematograful „Harghita": Explozie în munţi, film iugoslav în culori. ODORHEIU SECUIESC - Cinematograful „Homorod“ : Urmărirea, film american. CRISTURU SECUIESC — Cinematograful „Progresul": Simpaticul domn „R“, film românesc. GHEORGHENI - Cinematograful „Mioriţa" : Domnişoara doctor, film italo-iugoslav în culori. GHEORGHENI - Cinematograful „Forestierul": Pensiune pentru holtei, film cehoslovac în culori, cinemascop. BĂILE TUŞNAD — Cinematograful „Oltul": Bănuiala, film american în culori, cinemascop. BORSEC — Cinematograful „Borsec” : Războiul domniţelor, film românesc în culori, cinemascop. BORSEC — Cinematograful „Izvorul" : Picioare lungi, degete lungi, film german în culori. TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman" : Ghici, cine vine la cină ? film american în culori. DITRĂU — Cinematograful „Mureşul" : Căsătorie în stil grec, film grecesc. CIUMANI — Cinematograful „Cultural" : Căsătorie pripită, film maghiar. PRAID - Cinematograful „Praid" : Ultima dragoste, film cehoslovac. GĂLĂUŢAŞ — Cinematograful „Bradul" : Corabia nebunilor, (seriile I.—II.) film american. BĂLAN — Cinematograful „Minerul" : Comisarul X și banda „Trei ciini verzi“, film german în culori. VLĂHIŢA — Cinematograful „Fierarul" : Via Mala( film german în culori. harghitei Lanuri aurii MIERCURI, 1 IULIE 18.00 Deschiderea emisiunii. 18.05 Universal șotron. 18.30 Cabinetul economic TV. 19.20 — 1001 de seri. — Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Muzică populară. 20.15 Telecinemateca. — Eva. — Henry Fonda și Barbara Stanwick, două mari vedete ale ecranului mondial, într-o comedie de situaţii, care se numără printre cele mai bune producţii ale genului. 21.40 Ora editorului. 22.10 Gala marilor interpreţi români. — Basul Nicolae Florei. 22.35 Imagini din Canada. 22.45 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. Vulptură populară Pe ecrane Explozie In munţi Iugoslavia în dramaticul an 1944. Singura cale a trupelor hitleriste în retragerea lor din Grecia, este un minunat pod, arc de piatră şi frumuseţe, întins între doi versanţi muntoşi, contopit cu natura căreia acum îi aparţine. — Acest pod trebuie apărat cu orice preţ — sună ordinul hitlerist - fapt pentru care importante forţe armate îi asigură paza. — Podul trebuie distrus — e ordinul pe care îl primeşte o grupă de partizani pentru a tăia retragerea hitleriştilor şi pentru a salva vieţile a 5.000 de oameni. în acest scop sunt selectaţi cei mai buni diversionişti: „Tigrul", „Sardul", „Tăcutul" şi alţii. Reuşesc să atragă de partea lor şi pe inginerul constructor care trebuie să le spună unde este „inima" podului. înainte de a-şi începe acţiunea propriu-zisă , cei 7 partizani au de înfruntat neprevăzutul şi viclenia agenţilor hitlerişti. Primul care plăteşte tributul greu al luptei este „Puştiul", un băiat fermecător şi entuziast ce visa să meargă după război la Florenţa. Cad apoi la datorie şi alţii: Zavattoni după ce terminase de dinamitat podul, Mane şi inginerul, care - ciudăţenie a soartei - e singurul care mai avea timp să mînuiască explozorul. O veche superstiţie a constructorilor spune „să nu te minunezi de ceea ce ai construit", ori el nu-şi poate reţine admiraţia în faţa podului pe care îl vede pentru prima dată de la inaugurare. S-ar putea spune că personajul principal al filmului e podul în jurul căruia se centralizează întreaga acţiune. „Podurile au chip, au suflet", iar inima lor e la baza pilonului principal, unde va fi aşezată dinamita. Poem al luptei, al dragostei de viaţă şi natură, al creaţiei omului, al morţii demne şi curajoase, filmul condamnă războiul — care îi obligă pe oameni să distrugă podurile. N. ŞANDRU ANUL III, nr 729 L PRETURI CELOR CE MODELEAZA VLĂSTARELE PATRIEI (Urmare din pag. 1) In telegrama adresată Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cadrele di-dactice şi-au exprimat recunoştinţa pentru grija neobosită pe care partidul şi statul nostru o consacră dezvoltării învăţămîntului în România contemporană, pentru condiţiile de viaţă şi de muncă create slujitorilor şcolii, angajîndu-se să contribuie pe viitor cu şi mai multă energie la îmbunătăţirea procesului instructiv-educativ, la înflorirea spirituală, a localităţii, Miercurea-Ciuc. La Miercurea-Ciuc, ca în întreaga ţară, în cadrul festivităţii a domnit o caldă atmosferă de dragoste şi preţuire faţă de cei care-i învaţă pe copii primele slove , învăţătorii, faţă de profesorii care îi introduc pe elevii lor în tainele cercetărilor despre atomi, în cele ale teoriei relativităţii. Din ultimii doi ani, în patria noastră socialistă, reţeaua instituţiilor învăţămîntului de diferite grade a cunoscut o deosebită creştere şi perfecţionare, ceea ce dovedeşte că hotărîrile adoptate de partid au o influenţă covîrşitoare asupra dezvoltării învăţămîntului - spunea unul dintre profesorii Liceului din Miercurea-Ciuc înaintea începerii festivităţii. In mijlocul celor sărbătoriţi, a fost prezent tovarăşul Szekeres Alexandru, secretar al Comitetului judeţean de partid. S-au adunat pentru această frumoasă sărbătorire peste 280 de cadre didactice, învăţători şi profesori din oraş. Am fost martorii unor manifestări de adîncă preţuire şi consideraţie. Reprezentanţii Comitetului judeţean de partid, precum şi cei ai Consiliului popular judeţean şi orăşenesc au transmis dascălilor cele mai calde urări de noi succese în muncă, de prosperitate şi fericire personală. Nici pionierii n-au lipsit de la festivitate, aducîndu-şi prinosul de recunoştinţă celor care-i iniţiază pe căile cunoaşterii. Cei care au luat cuvîntul au accentuat grija deosebită a partidului şi statului nostru faţă de viaţa şcolii în toată complexitatea ei, precum şi progresele înregistrate în această activitate de mare importanţă, datorită sprijinului permanent ce i se acordă. I. OLAH Tofiliţa: Devenită neîncăpătoare pentru numeroasa asistenţă, sala de şedinţe a Consiliului popular orăşenesc Topliţa, a găzduit ieri, o impresionantă adunare festivă a cadrelor didactice din oraş cu ocazia Zilei învăţătorului. Prilej de retrospecţie a muncii unui an de învăţămînt, de analiză minuţioasă şi de sugestii creatoare, întîlnirea, la care au participat cadrele didactice din şcolile oraşului, maiştrii şcolii profesionale, reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, a fost deosebit de fructuoasă. Vorbitorii au subliniat unele aspecte ale perfecţionării continue a învăţămîntului din ţara noastră, şcoala constituind, aşa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, un „principal mijloc de educare şi factor de civilizaţie". Sarcinile stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R. în domeniul învăţămîntului, asigură un salt calitativ pe calea perfecţionării şi dezvoltării şcolii româneşti. In lumina acestor documente, şcoala, întregul detaşament de învăţători şi profesori, trebuie să-şi intensifice eforturile pentru a contribui în cît mai mare măsură la asigurarea de cadre bine pregătite, necesare economiei noastre, în condiţiile revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane. „Îinînd pasul cu progresul necontenit al culturii şi ştiinţei contemporane, cu iureşul nestăvilit al prefacerilor sociale - arăta tovarăşul Antal Ioan, secretarul comitetului orăşenesc de partid, primarul oraşului Topliţa — şcoala trebuie să fie un organism viu, dinamic şi modern, receptiv la nou, capabil să se adapteze rapid şi creator la exigenţele societăţii noastre". La adunarea cadrelor didactice din oraşul Topliţa, a luat cuvîntul tovarăşul Simon Andrei, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, care a adresat un salut călduros din partea Comitetului judeţean de partid, tuturor profesorilor, învăţătorilor şi educatorilor, acelor oameni care îşi dedică toate forţele creşterii generaţiei de mîine, viitoare cadre de nădejde ale ţării noastre. Am fost apoi cu toţii martorii unui moment emoţionant: cîţiva tineri purtători ai cravatelor roşii, cu buchete de flori în mîini, au adus salutul lor de pionieri tuturor profesorilor şi învăţătorilor, exprimîndu-şi recunoştinţa pentru grija deosebită cu care au fost călăuziţi pe drumul însuşirii cunoştinţelor. Cu ocazia adunării festive s-au evidenţiat meritele multor cadre didactice din oraşul Topliţa, şi s-au oferit distincţii mai multor învăţători şi profesori ce s-au evidenţiat în munca şcolară şi obştească. Astfel, au primit distincţia de „Profesor evidenţiat", Rafila Conţiu şi Mie Şandru, de asemenea, lui Dumitru Urzică i s-a decernat distincţia de „Maistru instructor evidenţiat". Au fost înmînate premii în bani unui număr însemnat de cadre didactice. C. MERLAU . Asemenea adunări festive au avut loc şi în alte localităţi ale judeţului. La adunarea cadrelor didactice de la Odorheiu Secuiesc a participat tovarăşul Kovács B. Mihai, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, la Ditrău, tovarăşul Ioan Oprea, iar la Vlăhiţa tovarăşul Hadnagy loan, şefi de secţie la Comitetul judeţean de partid, la Bălan, tovarăşul Burian Iosif, la Joseni Pakot Alexe, la Borsec, Albert Antal, la Voşlobeni loan Moja, membri şi membri supleanţi ai Comitetului judeţean de partid, la Subcetate tovarăşul loan Angheleanu, vicepreşedinte al Consiliului popular județean. ♦ Plante medicinale Elevii Grupului şcolar sanitar din Odorheiu Secuiesc işi desfăşoară, in aceste zile, practica de producţie în unităţile sanitare din municipiu. In timpul liber, ei participă, sub îndrumarea directă a cadrelor didactice, la adunărea plantelor medicinale. Astfel pinâ acum ei au cules 650 kg de plante medicinale, necesare preparării diferitelor medicamente. Cele mai mari cantităţi sunt de: floare de tei, de soc şi pătlagină. 4 fOTBAL Campionatul judeţean Ieri, ca de obicei, a avut loc şedinţa comisiei judeţene de fotbal, în cadrul căreia s-a dezbătut contestaţia introdusă de conducerea echipei Apemin Borsec, în legătură cu meciul de la Sînsimion de duminică, meci pierdut, după cum se ştie, de Apemin, cu 3-0. Analizînd motivul contestaţiei, în baza art. 169 din regulamentul de organizare a competiţiilor fotbalistice, comisia a respins în unanimitate de voturi, ca nefondată, contestaţia, omologînd scorul de pe teren. A fost omologat şi scorul de 3-0 în favoarea echipei Mureşul Topliţa, prin neprezentarea echipei Metalul Vlăhiţa. Intrucît, nici un reprezentant al metalurgiştilor vlăhiţeni nu a participat la şedinţă, nu am putut afla nici motivul care i-a determinat să nu se prezinte la meci. Iată şi clasamentul oficial înaintea ultimei etape: 1. Apemin Borsec 16 11 3 2 58-22 25 2. Mureşul Topliţa 15 12 1 2 38-10 25 3. Minerul Miercurea-Ciuc 15 11 2 2 49-14 24 4. Harghita Odorheiu Secuiesc 15 8 2 5 18-28 18 5. Flamura roşie Sînsimion 14 8 0 6 26-28 16 6. Minerul Chileni 15 7 1 7 35-34 15 7. Metalul Vlăhiţa 15 3 1 11 24-52 7 8. Rapid Ciceu 15 2 0 13 10-41 4 9. Bastionul Lăzarea 14 0 2 12 12-61 2 cp Flori