Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 729-806)

1970-07-01 / nr. 729

Pag. 2 r I I I I I I I I I I I I I I I I MIERCURI, 1 IULIE PROGRAMUL I 13.00 Radiojurnal. 13.22 Cîntecele mării. 13.45 Prelucrări de folclor. 14.00 Caleidoscop muzical. 15.00 Serial radiofonic pentru tinerii ascultători. 15.30 Compozitorul săptămînii — Benjamin Britten. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Din înregistrările tarago­­tistului Luţă loviţă. 16.30 Consultaţie juridică. 17.05 Antena tineretului. — Vara '70. 17.30 Muzică populară. 17.55 Transmisiuni sportive. 20.10 - 365 de cîntece. 20.20 Argheziană. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Istoria ideilor. 21.20 Cîntă Lumi­nița Dobrescu. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solistul serii — Don Backy. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Pentru magnetofonul dumneavoastră. 23.00 Concert de muzică ușoară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL li 13.05 Sonata pentru pian de Liviu Comes. 13.30 Unda veselă. 14.03 Doine şi jocuri. 14.30 Muzică uşoară de Aurel Giroveanu. 14.55 Ştiinţa la zi. 15.00 Pagini din opere. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Actualitatea muzicală. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Iubire, bibelou de porţelan — muzică uşoară. 17.35 Lecturi paralele. 18.00 Concert de muzică populară. 18.30 Curs de limba germană. 19.30 Meridiane lirice. 20.15 Teatru radiofonic. - Dansul milioane­lor, de Victor Eftimiu. 21.20 Discuri rare. Fragmen­te din opera „Norma" de Bellini. 22.00 Jazz. 22.20 Paralele lirice. - Operele „Don Giovanni" de Mozart și „Oaspetele de piatră" de Dargomîrski. JOI, 2 IULIE PROGRAMUL I 5.05-6.00 Muzica dimineţii. 6.05—9.30 Muzică şi actualităţi. 7.00 Radiojurnal. 9.30 Odă limbii române. 10.10 Curs de limba rusă. 10.30 Melodii dedicate tinereţii. 11.05 Arii din operete. 11.15 Din ţările socialiste. 11.45 Sfatul medicului. 12.15 Or­chestra Bella Sanders. 12.25 Ştiinţa la zi. 12.30 Întîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. Studioul Tg. Mureş MIERCURI, 1 IULIE 6.00-6.30­­ Emisiune pentru crescătorii de ani­male. Investiţiile în sectorul zootehnic. Muzică preferată. 18.00—19.30 — Cronica actualităţii. Se­lecţiuni din operete. Orizont economic. Cîntece şi jocuri populare. Lecturi dramatizate. Din proza lui Vasile Rebreanu. La microfon Nini Rosso. Solemnitatea decernării unor titluri şi ordine ale Republicii Socialiste România cu prilejul „Zilei învăţătorului“ Cuvîntul tovarăşului NICOL­AECE (Urmare din pag. 1) De altfel suntem­ la încheierea anului şcolar, şi se cunosc în linii generale rezultatele, care - aşa cum am spus - sunt bune. Fără îndoială, aceste rezultate sínt o expresie grăitoare a muncii pe care o depun cadrele didactice. Ele sínt, totodată, expresia atitudinii serioase, a exigenţei tineretului nostru faţă de el însuşi­, a strădaniilor sale de a învăţa, de a folosi condiţiile create de statul nostru pentru a-şi însuşi cît mai temeinic comori­le ştiinţei şi culturii înaintate. Am putut să con­statăm această atitudine înaintată şi în împrejură­rile grele din luna mai cînd, datorită inundaţiilor catastrofale, în multe judeţe a trebuit să facem faţă unor serioase greutăţi. In aceste condiţii, cadrele didactice, tineretul au fost alături de toţi oamenii muncii, înţelegind că mai presus de orice era, în acele momente, datoria faţă de patrie, datoria de a acţiona ferm, unit, sub con­ducerea partidului, pentru învingerea greutăţilor. Unanimitatea cu care tineretul, cadrele didactice — la fel ca întregul nostru popor — au răspuns chemării partidului şi au acţionat în aceste îm­prejurări, constituie o dovadă grăitoare a rezul­tatelor activităţii educative a şcolii noastre. lată de ce, cu atît mai mult, ţin să adresez în această zi mulţumiri tuturor acelor care şi-au îndeplinit şi îşi îndeplinesc datoria faţă de ţară, faţă de popor, faţă de tineretul patriei noastre. (Aplauze pu­ternice). Cunoaşteţi perspectivele dezvoltării României socialiste în următorii ani: înfăptuirea programu­lui elaborat de Congresul al X-lea privind făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră va cere în continuare eforturi serioase. Nu ne îndoim că poporul nostru va face aceste efor­turi, va realiza­­în bune condiţiuni acest vast program. Dar pe lingă eforturi, se cer, totodată, cadre bine pregătite în toate domeniile de activitate. Construcţia societăţii socialiste şi comuniste nu se poate face decit pe b­aza. . celor mai avansate cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, iar dumneavoastră, slujitorilor şcolii — incepînd de la educatoare pînâ la profesori uni­versitari,­­ vă revine sarcina de a asigura for­marea şi instruirea în acest spirit a cadrelor de miine ale patriei noastre. Este o misiune fru­moasă, care cere spirit de abnegaţie, multă răbdare­­ şi, în acelaşi timp, energie, exigenţă, pasiune, spre a face din tinerele vlăstare ale ţării buni constructori ai socialismului, buni ce­tăţeni ai patriei, gata să facă totul pentru înăl­ţarea şi fericirea ei. (Aplauze puternice). In anii care au trecut de la eliberarea ţării, cadrele didactice au înfăptuit intotdeauna cu consecvenţă politica marxist-leninistă a partidului nostru. Suntem­ convinşi că şi în viitor ele vor munci cu abnegaţie şi dăruire pentru înfăptuirea acestei politici, aducându-şi contribuţia la reali­zarea programului de dezvoltare socialistă a patriei­. (Vii aplauze). S-a spus foarte just aici că va trebui să acor­dăm o permanentă atenţie educării tineretului nostru în spiritul patriotismului socialist, al priete­niei şi frăţiei dintre oamenii muncii, fără deose­bire de naţionalitate. In România trăiesc oameni de diferite naţionalităţi­­ şi tot ceea ce s-a creat pe aceste meleaguri este rezultatul muncii lor înfrăţite. Şi făurirea socialismului este rezultatul muncii lor comune, nn încercările grele prin care a trecut ţara noastră, datorită inundaţiilor, s-a evidenţiat poate mai mult ca oricînd solidaritatea şi unitatea trainică a tuturor oamenilor muncii din patria noastră, fără deosebire de naţionalitate, s-a sudat şi mai mult această unitate. Şcolii ii revine menirea nobilă, de răspundere, de a con­tribui la formarea şi educarea întregului nostru tineret în spiritul prieteniei şi frăţiei dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare, al unităţii întregului popor. (Aplauze). In acelaşi timp, şcoala trebuie să sădească in inimile tinerilor, in mintea lor, ideile solidarităţii internaţionale, ale prieteniei cu popoarele ţărilor socialiste, cu popoarele de pretutindeni în spiritul idealurilor păcii şi colabo­rării. Tineretul nostru trebuie să fie în primele rinduri ale luptei pentru afirmarea acestor înalte idealuri, deoarece numai in condiţiuni de pace, de cooperare paşnică intre toate popoarele, se poate asigura dezvoltarea cu succes a construcţiei socialismului şi comunismului, se poate clădi vii­torul mai bun al omenirii. (Aplauze puternice). Doresc, în încheiere, să vă urez încă o dată, dumneavoastră, tuturor cadrelor didactice, noi şi noi succese în activitatea pe care o desfăşuraţi, multă sănătate şi fericire. (Aplauze puternice, pre­lungite). (Urmare din pag. 1)­niversitar emerit al Re­publicii Socialiste Româ­nia'', „Profesor emerit al Republicii Socialiste Româ­nia", „învăţător emerit al Republicii Socialiste Româ­nia“ şi „Educatoare eme­rită a Republicii Socialiste România". Cu acelaşi prilej, a fost conferit ordinul „Steaua Republicii Socialiste Româ­nia", clasa a Il-a profeso­rului universitar Cristofor Simionescu şi „Ordinul muncii" clasa a II-a, to­varăşilor prof. univ. Geor­ge Ciucu, prof. Francisc Izsák, prof. Sofia Puşcaşu, învăţătorului Arnold Rom­mer şi prof. univ. Dimitrie Todoran. Din rîndul celor deco­raţi au luat cuvîntul acad. Remus Răduleţ, profesor la Institutul Politehnic „Gh. Gheorghiu-Dej" din Bucureşti, prof. Maria Fa­nache din Sibiu, prof. Francisc Izsák, inspector general al Inspectoratului şcolar al judeţului Covăs­ilă şi prof. Ion Ciulacu, directorul Liceului „Ion Slavici" din Panciu, care şi-au exprimat sentimentele de adîncă mulţumire pen­tru grija ce o poartă parti­dul şi guvernul şcolii şi corpului didactic, pentru înaltele distincţii primite. In încheierea solemni­tăţii, primit cu entuziaste aplauze, a luat cuvîntul to­varăşul Nicolae Ceauşescu. Secretarul general al partidului, ceilalţi condu­cători de partid şi de stat care au participat la so­lemnitate s-au întreţinut apoi, într-o atmosferă cal­dă, tovărăşească, cu cei decoraţi. (Agerpres) PROGRAMUL II 6.00 Program muzical de dimineaţă. 7.00 Radio­jurnal. 8.10 Tot înainte. 9.00 Un virtuoz al naiului - Fănică Luca. 9.10 Curs de limba rusă. 9.30 Ma­drigale de Claude le Jeune. 9.45 Fragmente din opera „Bărbierul din Sevilla" de Paisiello. 10.15 Radioexpediţie pionierească. 11.20 Muzică uşoară de Temistocle Popa. 11.40 Selecţiuni din operetele lui Millöcker. 12.15 Concert de prînz. MIERCUREA-CIUC - Ci­nematograful „Harghi­ta": Explozie în munţi, film iugoslav în culori. ODORHEIU SECUIESC - Cinematograful „Homo­rod“ : Urmărirea, film american. CRISTURU SECUIESC — Cinematograful „Progresul": Simpaticul domn „R“, film românesc. GHEORGHENI - Cinematograful „Mioriţa" : Dom­nişoara doctor, film italo-iugoslav în culori. GHEORGHENI - Cinematograful „Forestierul": Pensiune pentru holtei, film cehoslovac în culori, cinemascop. BĂILE TUŞNAD — Cinematograful „­Oltul": Bănuia­la, film american în culori, cinemascop. BORSEC — Cinematograful „Borsec” : Războiul domniţelor, film românesc în culori, cinemascop. BORSEC — Cinematograful „Izvorul" : Picioare lungi, degete lungi, film german în culori. TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman" : Ghici, cine vine la cină ? film american în culori. DITRĂU — Cinematograful „Mureşul" : Căsătorie în stil grec, film grecesc. CIUMANI — Cinematograful „Cultural" : Căsătorie pripită, film maghiar. PRAID - Cinematograful „Praid" : Ultima dragoste, film cehoslovac. GĂLĂUŢAŞ — Cinematograful „Bradul" : Corabia nebunilor, (seriile I.—II.) film american. BĂLAN — Cinematograful „Minerul" : Comisarul X și banda „Trei ciini verzi“, film german în culori. VLĂHIŢA — Cinematograful „Fierarul" : Via Mala( film german în culori. harghitei Lanuri aurii MIERCURI, 1 IULIE 18.00 Deschiderea emi­siunii. 18.05 Universal șotron. 18.30 Cabinetul economic TV. 19.20 — 1001 de seri. — Emisiune pen­tru cei mici. 19.30 Telejur­nalul de seară. 20.00 Mu­zică populară. 20.15 Tele­­cinemateca. — Eva. — Henry Fonda și Barbara Stanwick, două mari ve­dete ale ecranului mon­dial, într-o comedie de situaţii, care se numără printre cele mai bune producţii ale genului. 21.40 Ora editorului. 22.10 Gala marilor interpreţi ro­mâni. — Basul Nicolae Florei. 22.35 Imagini din Canada. 22.45 Telejurna­lul de noapte. 23.00 în­chiderea emisiunii. Vulptură populară Pe ecrane Explozie In munţi Iugoslavia în dramaticul an 1944. Singura cale a trupelor hitleriste în retragerea lor din Grecia, este un minunat pod, arc de piatră şi frumuseţe, întins între doi versanţi muntoşi, contopit cu natura căreia acum îi aparţine. — Acest pod trebuie apărat cu orice preţ — sună ordinul hitlerist - fapt pentru care impor­tante forţe armate îi asigură paza. — Podul trebuie distrus — e ordinul pe care îl primeşte o grupă de partizani­­ pentru a tăia retragerea hitleriştilor şi pentru a salva vieţile a 5.000 de oameni. în acest scop sunt selectaţi cei mai buni di­versionişti: „Tigrul", „Sardul", „Tăcutul" şi alţii. Reuşesc să atragă de partea lor şi pe inginerul constructor care trebuie să le spună unde este „inima" podului. înainte de a-şi începe acţiunea propriu-zisă , cei 7 partizani au de înfruntat neprevăzutul şi viclenia agenţilor hitlerişti. Primul care plăteşte tributul greu al luptei este „Puştiul", un băiat fermecător şi entuziast ce visa să meargă după război la Florenţa. Cad apoi la datorie şi alţii: Zavattoni după ce terminase de dinamitat po­dul, Mane şi inginerul, care - ciudăţenie a soartei - e singurul care mai avea timp să mînuiască explozorul. O veche superstiţie a con­structorilor spune „să nu te minunezi de ceea ce ai construit", ori el nu-şi poate reţine admiraţia în faţa podului pe care îl vede pentru prima dată de la inaugurare. S-ar putea spune că personajul principal al filmului e podul în jurul căruia se centralizează întreaga acţiune. „Podurile au chip, au suflet", iar inima lor e la baza pilonului principal, unde va fi aşezată dinamita. Poem al luptei, al dragostei de viaţă şi natu­ră, al creaţiei omului, al morţii demne şi cura­joase, filmul condamnă războiul — care îi obligă pe oameni să distrugă podurile. N. ŞANDRU ANUL III, nr 729 L PRETURI CELOR CE MODELEAZA VLĂSTARELE PATRIEI (Urmare din pag. 1) In telegrama adresată Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cadrele di-­­dactice şi-au exprimat recunoştinţa pentru grija neobosită pe care parti­dul şi statul nostru o consacră dezvoltării în­­văţămîntului în România contemporană, pentru condiţiile de viaţă şi de muncă create slujitorilor şcolii, angajîndu-se să contribuie pe viitor cu şi mai multă energie la îm­bunătăţirea procesului in­­structiv-educativ, la înflo­rirea spirituală, a loca­lităţii, Miercurea-Ciuc. La Miercurea-Ciuc, ca în întreaga ţară, în ca­drul festivităţii a domnit o caldă atmosferă de dra­goste şi preţuire faţă de cei care-i învaţă pe copii primele slove , învăţăto­rii, faţă de profesorii care îi introduc pe elevii lor în tainele cercetărilor despre atomi, în cele ale teoriei relativităţii. D­in ultimii doi ani, în patria noastră socialistă, reţeaua instituţiilor în­­văţămîntului de diferite grade a cunoscut o deo­sebită creştere şi per­fecţionare, ceea ce dove­deşte că hotărîrile adop­tate de partid au o in­fluenţă covîrşitoare a­supra dezvoltării învă­­ţămîntului - spunea unul dintre profesorii Liceului din Miercurea-Ciuc îna­intea începerii festivităţii. In mijlocul celor săr­bătoriţi, a fost prezent tovarăşul Szekeres Ale­xandru, secretar al Co­mitetului judeţean de par­tid. S-au adunat pentru această frumoasă sărbă­torire peste 280 de cadre didactice, învăţători şi profesori din oraş. Am fost martorii unor mani­festări de adîncă preţui­re şi consideraţie. Re­prezentanţii Comitetului judeţean de partid, pre­cum şi cei ai Consiliului popular judeţean şi oră­şenesc au transmis das­călilor cele mai calde u­­rări de noi succese în muncă, de prosperitate şi fericire personală. Nici pionierii n-au lipsit de la festivitate, adu­­cîndu-şi prinosul de re­cunoştinţă celor care-i i­­niţiază pe căile cunoaş­terii. Cei care au luat cu­vîntul au accentuat grija deosebită a partidului şi statului nostru faţă de viaţa şcolii în toată com­plexitatea ei, precum şi progresele înregistrate în această activitate de ma­re importanţă, datorită sprijinului permanent ce i se acordă. I. OLAH Tofiliţa: Devenită neîncăpătoa­re pentru numeroasa a­sistenţă, sala de şedin­ţe a Consiliului popular orăşenesc Topliţa, a găz­duit ieri, o impresionan­tă adunare festivă a ca­drelor didactice din o­­raş cu ocazia Zilei învă­ţătorului. Prilej de retrospecţie a muncii unui an de în­­văţămînt, de analiză mi­nuţioasă şi de sugestii creatoare, întîlnirea, la care au participat cadrele didactice din şcolile ora­şului, maiştrii şcolii pro­fesionale, reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, a fost deosebit de fructuoasă. Vorbitorii au subliniat unele aspecte ale per­fecţionării continue a în­­văţămîntului din ţara noastră, şcoala consti­tuind, aşa cum arăta to­varăşul Nicolae Ceauşes­cu, un „principal mijloc de educare şi factor de civilizaţie". Sarcinile sta­­bilite de Congresul al X-lea al P.C.R. în dome­niul învăţămîntului, asigu­ră un salt calitativ pe ca­lea perfecţionării şi dez­voltării şcolii româneşti. In lumina acestor docu­mente, şcoala, întregul detaşament de învăţători şi profesori, trebuie să-şi intensifice eforturile pen­tru a contribui în cît mai mare măsură la asigura­rea de cadre bine pre­gătite, necesare econo­miei noastre, în condiţii­le revoluţiei tehnico-ştiin­­ţifice contemporane. „Îinînd pasul cu pro­gresul necontenit al cul­turii şi ştiinţei contempo­rane, cu iureşul nestăvi­lit al prefacerilor socia­le - arăta tovarăşul An­tal Ioan, secretarul co­mitetului orăşenesc de partid, primarul oraşului Topliţa — şcoala trebuie să fie un organism viu, dinamic şi modern, re­ceptiv la nou, capabil să se adapteze rapid şi creator la exigenţele so­cietăţii noastre". La adunarea cadrelor didactice din oraşul To­pliţa, a luat cuvîntul to­varăşul Simon Andrei, vi­cepreşedinte al Consi­liului popular judeţean, care a adresat un salut călduros din partea Co­mitetului judeţean de par­tid, tuturor profesorilor, învăţătorilor şi educa­torilor, acelor oameni ca­re îşi dedică toate for­ţele creşterii generaţiei de mîine, viitoare cadre de nădejde ale ţării noas­tre. Am fost apoi cu toţii martorii unui moment e­­moţionant: cîţiva tineri purtători ai cravatelor ro­şii, cu buchete de flori în mîini, au adus salutul lor de pionieri tuturor profesorilor şi învăţăto­rilor, exprimîndu-şi recu­noştinţa pentru grija deo­sebită cu care au fost călăuziţi pe drumul în­suşirii cunoştinţelor. Cu ocazia adunării fes­tive s-au evidenţiat me­ritele multor cadre di­dactice din oraşul Topli­ţa, şi s-au oferit distincţii mai multor învăţători şi profesori ce s-au eviden­ţiat în munca şcolară şi obştească. Astfel, au pri­mit distincţia de „Profe­sor evidenţiat", Rafila Conţiu şi Mie Şandru, de asemenea, lui Dumitru Urzică i s-a decernat dis­tincţia de „Maistru in­structor evidenţiat". Au fost înmînate premii în bani unui număr însem­nat de cadre didactice. C. MERLAU . Asemenea adunări fes­tive au avut loc şi în al­te localităţi ale judeţului. La adunarea cadrelor didactice de la Odor­­heiu Secuiesc a partici­pat tovarăşul Kovács B. Mihai, prim-vicepreşedin­­te al Consiliului popular judeţean, la Ditrău, tova­răşul Ioan Oprea, iar la Vlăhiţa tovarăşul Had­nagy loan, şefi de secţie la Comitetul judeţean de partid, la Bălan, to­varăşul Burian Iosif, la Joseni Pakot Ale­xe, la Borsec, Albert Antal, la Voşlobeni loan Moja, membri şi membri supleanţi ai Comitetului judeţean de partid, la Subcetate tovarăşul loan Angheleanu, vicepreşedin­te al Consiliului popu­­lar județean. ♦ Plante medicinale Elevii Grupului şcolar sanitar din Odorheiu Se­cuiesc işi desfăşoară, in aceste zile, practica de producţie în unităţile sa­nitare din municipiu. In timpul liber, ei participă, sub îndrumarea directă a cadrelor didactice, la a­­dunărea plantelor medici­nale. Astfel pinâ acum ei au cules 650 kg de plan­te medicinale, necesare preparării diferitelor me­dicamente. Cele mai mari cantităţi sunt de: floare de tei, de soc şi pătlagină. 4 fOTBAL Campionatul judeţean Ieri, ca de obicei, a a­­vut loc şedinţa comisiei judeţene de fotbal, în cadrul căreia s-a dezbă­tut contestaţia introdu­să de conducerea echi­pei Apemin Borsec, în legătură cu meciul de la Sînsimion de duminică, meci pierdut, după cum se ştie, de Apemin, cu 3-0. Analizînd motivul con­testaţiei, în baza art. 169 din regulamentul de or­ganizare a competiţiilor fotbalistice, comisia a respins în unanimitate de voturi, ca nefondată, con­testaţia, omologînd sco­rul de pe teren. A fost omologat şi sco­rul de 3-0 în favoarea echipei Mureşul Topli­ţa, prin neprezentarea e­­chipei Metalul Vlăhiţa. Intrucît, nici un reprezen­tant al metalurgiştilor vlă­­hiţeni nu a participat la şedinţă, nu am putut afla nici motivul care i-a de­terminat să nu se pre­zinte la meci. Iată şi clasamentul o­­ficial înaintea ultimei e­­tape: 1. Apemin Borsec 16 11 3 2 58-22 25 2. Mureşul Topliţa 15 12 1 2 38-10 25 3. Minerul Miercurea-Ciuc 15 11 2 2 49-14 24 4. Harghita Odorheiu Secuiesc 15 8 2 5 18-28 18 5. Flamura roşie Sînsimion 14 8 0 6 26-28 16 6. Minerul Chileni­­ 15 7 1 7 35-34 15 7. Metalul Vlăhiţa 15 3 1 11 24-52 7 8. Rapid Ciceu 15 2 0 13 10-41 4 9. Bastionul Lăzarea 14 0 2 12 12-61 2 c­p Flori

Next