Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 729-806)

1970-07-01 / nr. 729

ANUL III, nr. 729 MIERCURI 1 iulie 1970 SPRE LITORALUL ÎNSORIT Acceleratul de luni sea­ra, a dus spre litoralul Mării Negre, mai precis spre tabăra de la Costi­­neşti, 120 de purtători ai cravatei roşii, din judeţul nostru. Prima serie din cele 4, cuprinzînd 500 pionieri, e alcătuită, din cei mai buni elevi ai şco­lilor din Odorheiu Secu­iesc şi localităţile din a­­ceastă zonă. Plecarea unui număr atît de mare de pionieri spre litoral se datoreşte înţelegerii între consiliile pionierilor şi inspectorate­le de învăţâmint ale ju­deţelor Harghita şi Con­stanţa. Pe baza acestei înţelegeri, 4 serii de pio­nieri constănţeni­ vor pe­trece vacanţa de vară în tabăra de la Sorsec. NOI MODELE INSPIRATE DIN CREAŢIA POPULARA Cooperativa meşteşugă­rească „Arta Harghitei" îşi sporeşte mereu varie­tăţile de produse. Prin­tre ultimele noutăţi se numără prosoape deco­rative, costume populare secuieşti, covoare, cuver­turi cu specific local, po­şete brodate cu motive populare de pe Valea Ghimeşului. Se lucrează la primele covoare persa­ne adaptate la specificul meleagurilor harghitene. Toate aceste produse, realizate de cooperatorii „Artei Harghitei" certifi­că măiestria artistică, în­­demînarea, priceperea, folosirea creatoare a mo­delelor populare româ­neşti şi secuieşti. PENTRU CĂMARA GOSPODINELOR Pădurile din raza jude­ţului Harghita sunt renu­mite şi bine cunoscute nu numai pentru pitorescul şi bogăţia faunei lor, dar şi pentru abundenţa fructelor. lată de ce in această parte a ţării, o dată cu deschiderea campaniei de recoltare a acestor subproduse ale pădurilor, au fost inaugu­rate 70 de centre pentru recoltarea, prelucrarea şi conservarea fragilor, zmeurei, ciupercilor, afi­nelor şi murelor. Cîteva zeci de vagoane din a­­ceste produse vor lua drumul unităţilor de des­facere din ţară şi de pes­te hotare. BIBLIOTECA JUDETI.NA­­ MIARCUHBA­CIU­ . Proletari din toate ţările, uniţi-vă! 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Legea privind organizarea producţiei şi a muncii în agricultură Prevederi care stimulează creşterea producţiei agricole Proiectul de lege pri­vind organizarea produc­ţiei şi a muncii în agri­cultură, elaborat de Mi­nisterul Agriculturii şi Sil­viculturii şi Consiliul U­­niunii Naţionale a Co­operativelor Agricole de Producţie, aduce în fa­ţa membrilor coopera­tori, a mecanizatorilor, a lucrătorilor din între­prinderile agricole de stat, a tuturor celor ce-şi desfăşoară activitatea în agricultură, un ansamblu de măsuri, un tablou con­cret şi realist al stadiului avansat în care se află agricultura din ţara noas­tră, stadiu care reclamă o organizare superioară a producţiei şi a muncii, in stare sa-i asigure con­tinua dezvoltare. De o mare importanţă sunt toate prevederile cu­prinse in lege, iar înfă­ţişarea lor sub formă de proiect are scopul ca prin sugestiile ce cu siguran­ță vor veni din mijlo­cul lucrătorilor din agri­cultură, să le facă mai cuprinzătoare, mai pline de miez. Desigur, oportunitatea acestei legi este incon­testabilă şi pentru a do­vedi aceasta, am să dau un singur exemplu: in timpul activităţii­ me­le la Direcţia agricolă judeţeană, am constatat o diferenţiere intre co­operativele agricole de producţie in ceea ce pri­veşte participarea la mun­că a membrilor. Există şi acum, numeroase unităţi unde cooperatorii nu se HORIA DRAGHICI şef de secţie la Direcţia agricolă judeţeană (Continuare în pag. a 3-a) TOATE FORŢELE IA EFECTUAREA NEINTIRZIATĂ A LUCRĂRILOR AGRICOLE! La C.A. P. Mărliniş SE MUNCEŞTE BINE dar de ce au rămas 40 de hectare în afara planului de reînsămînţări? Din cauza stării terenu­rilor agricole ale căror culturi au fost compromi­se în ultimul timp, reîn­­sămînţarea a demarat destul de greoi şi ca ur­mare a imposibilităţii uti­lizării la maximum a ma­şinilor agricole. Dintr-o suprafaţă de 130 hectare compromise total, pînă în prezent nu s-au reînsă­­mînţat decit 31 hectare — 8 hectare porumb pentru boabe, 10 hectare car­tofi, iar în zilele de 28 şi 29 iunie, alte 13 hec­tare cu in pentru fuior. Despre activităţile ce vor fi depuse pe ogoare în următoarele zile, ne vor­bea inginerul agronom Szabó Eugen: „în această săptămînă vom mai însă­­mînţa 19 hectare cu in, 10 hectare cu mei şi 30 hectare cu porumb şi floarea soarelui, ca plan­te furajere. Toate tractoa­rele de care dispune T. CĂLIMAN (Continuare în pag. a 3-a) Cooperatorii din Sînpaul OBLIGĂ PĂMÎNTUL SĂ DEA MAI MULT Celor şapte inundaţii care au pustiit ogoarele cultivate ale Văii Homo­­rodului li s-a opus, vo­inţa cooperatorilor, do­rinţa lor de a recupera terenurile compromise. La Cooperativa agricolă de producţie din Sînpaul, planul de acţiune, stabi­lit pînă în cele mai mici amănunte, e în curs de realizare prin participa­rea unui mare număr de cooperatori, a tuturor tractoarelor aflate la sec­ţia din localitate şi a ate­lajelor proprii. Astfel, ce­le 30 hectare cu grîu com­promis se vor recolta pentru însilozare — lucra­rea a început­­ după ca­re se va trece la însă­­mînţarea de plante fura­jere. La m­, reînsămînţa­­rea celor zece hectare compromise în prima par­te a lunii iunie, s-a ter­minat. Demn de a fi re­marcată o însămînţarea, pe terenurile cu sfeclă T. PÂRLEA (Continuare in pag. a 3-a) Lumini la Vlăhiţa De pe cupreniul patriei în această perioadă de vîrf a activităţii turistice, s-au luat măsuri pentru asigurarea unor cit mai bune condiţii de trans­port celor veniţi la odih­nă şi tratament pe litoral. Şapte trenuri cu mers de accelerat, precum şi rapidul „Tomis" fac gătura între Capitală staţiunile litoralului, asemenea, în curînd va fi pus în circulaţie expre­sul „Mamaia", care va parcurge distanţa Bucu­reşti - Mangalia Ie­şi­re Ilustrată din Capitală „Perla Moldovei” - Slanicul Vizita Şahinşahului Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, în ţara noastră Şahinşahul Iranului, MOHAMMAD REZA PAHLAVI ARYA­MEHR, împreună cu preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU, au vizitat Craiova. Citiţi relatarea publicată în pagina a 4-a a ziarului nostru. Solemnitatea decernării unor titluri şi ordine ale .­ Republicii Socialiste România cu prilejul „Zilei învăţătorului Cu prilejul „Zilei învă­ţătorului", la Consiliul de Stat a avut loc, luni la amiază, solemnitatea de­cernării unor titluri şi or­dine ale Republicii Socia­liste România. Înaltele distincţii au fost înmânate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secre­tarul general al Partidului Comunist Român, preşedin­tele Consiliului de Stat. La solemnitate au luat parte tovarăşii: Paul Nicu­­lescu-Mizil, Gheorghe Pa­nă, Gheorghe Rădulescu, Virgil Profin, Ilie Verdeţ, János Fazekas, Manca Mă­­nescu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Miron Con­­stantinescu, precum şi Mi­ron Nicolescu, preşedintele Academiei Republicii So­cialiste România, Mircea Maliţa, ministrul învăţă­­mintului. In semn de preţuire a personalului didactic pen­tru activitatea meritorie în domeniul instruirii şi edu­cării elevilor şi studenţi­lor şi a contribuţiei aduse la dezvoltarea învăţămân­tului şi culturii din patria noastră, au fost distinşi cu titlul de „Om de ştiin­ţă emerit al Republicii So­cialiste România“ tovarăşii:­ Ştefan Bălan, Alexandru Climescu, Alexandru Co­­darcea, Miltiade Filipescu, Teodor Gom­a, Mendel Haimovici, Caius Iacob, Vasile Radu, Remus Ră­­duleţ şi Attila Szabó.­­Altor 100 de cadre di­dactice le-au fost acorda­te titlurile de „Profesor, ”­(Continuare in pag. a 2-a) Cuvin­tul tovarăşului mun­ci­mi seu Stimaţi tovarăşi, Doresc, în primul rînd, să vă adresez dumnea­­voastră, tuturor acelora care au primit astăzi dis­tincţii şi ordine ale Republicii Socialiste România, cele mai calde felicitări din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliu­lui de Stat şi a guvernului patriei noastre. (Vii aplauze). De asemenea, doresc ca, in numele con­ducerii de partid şi de stat, să adresez felicitări cu prilejul Zilei învăţătorului, tuturor cadrelor didactice din ţara noastră. (Aplauze puternice). A devenit o tradiţie să sărbătorim această zi in fiecare an şi să facem, cu acest prilej, bilanţul activităţii desfăşurate, să scrutăm viitorul spre a vedea ce avem de făcut pentru a asigura edu­carea tinerei generaţii in spiritul dragostei faţă de patrie, faţă de partid, faţă de cauza socialis­mului şi comunismului. Putem, intr-adevăr, să fim mulţumiţi de felul în care cadrele didactice mun­cesc pentru educarea tineretului patriei. Avem rezultate bune in toate sectoarele invăţămintului. (Continuare in pag. a 2-a) PREŢUIRE CELOR CE MODELEAZĂ VLĂSTARELE PATRIEI Cadrele didactice din judeţul nostru, alături de slujitorii catedrei din întreaga ţară, au sărbătorit ieri Ziua învăţătorului. Întruniţi în adunări festive, educatorii tinerei generaţii­ au trecut in revistă reali­zările pe ţărimul instructiv-educativ, precum şi u­­riaşele sarcini ce le revin d­in lumina documente­lor Congresului al X-lea al partidului­­ de ridica­re a invăţămintului românesc pe noi trepte ale calităţii, in vederea formării unui tineret cu bogate cunoştinţe de cultură generală şi profesionale, cu o înaltă conştiinţă cetăţenească, profund devotat ţării şi partidului, idealurilor inalte ale socialismu­lui. La festivităţile prilejuite de Ziua învăţătorului, au participat membri şi membri supleanţi ai Biroului Comitetului judeţean de partid, ai Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular judeţean, conducători ai organelor locale de partid şi de stat. Referitor la desfăşurarea sărbătorii cadrelor di­dactice, redactorii noştri, prezenţi la festivităţi, ne relatează: Gheorgheni, in ambianţa sărbăto­rească a sălii de confe­rinţe a Liceului „Salamon Ernő" din Gheorgheni, cadrele didactice din lo­calitate au participat la un entuziast moment fes­tiv consacrat Zilei învă­ţătorului. Viaţa economică, po­litică, socială şi cultu­rală cere contingente de cadre din ce în ce mai bine pregătite.’ Procesului instructiv desfă­şurat la nivelul celor mai înalte principii şi rigori profesionale, trebuie să-i corespundă o solidă bază educativă formată în spi­ritul patriotismului şi in­ternaţionalismului socia­list. Acestea au fost co­ordonatele în cadrul că­rora s-a desfăşurat la Gheorgheni sărbătorirea Zilei învăţătorului. La adunare a partici­pat tovarăşul Ludovic Fazekas, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Con­siliului popular judeţean. Din partea Comitetului orăşenesc de partid şi a Consiliului popular oră­şenesc, sărbătoriţii au fost salutaţi de tovarăşul Jakab Emeric, secretarul comitetului orăşenesc de partid, primarul o­­raşului Gheorgheni, care a trecut, pe scurt, în re­vistă succesele obţinute pină acum de şcolile o­raşului, proiectînd reali­zările pe fondul înda­toririlor de viitor, din ce în ce mai mari, în pers­pectiva făuririi societăţii socialiste multilateral dez­voltate. Un grup de pionieri, păşind în sală cu dra­pelul pionieresc desfăşu­rat, au oferit cu emoţie flori membrilor prezidiului. în cuvîntul lor, profe­sorii Basilides Tiberiu şi Szabó Aliz, au mulţumit din toată inima pentru înalta apreciere de care se bucură munca lor. Luînd cuvîntul în înche­ierea adunării, tovarăşul Ludovic Fazekas a urat, în cuvinte calde, edu­catorilor, învăţătorilor şi profesorilor, multe suc­cese in activitatea de vii­tor, sănătate şi fericire. Vorbitorul a insistat apoi asupra obligaţiilor deo­sebite ce revin corpului didactic în munca de ri­dicare a­­vlăstarelor pa­triei. Propagator al cu­­vîntului partidului, dască­lul de tip nou trebuie să fie un factor de presti­giu în frontul ideologic al partidului nostru, con­tribuind activ la forma­rea şi dezvoltarea con­ştiinţei socialiste a oa-,­menilor muncii. C. COSTIN (Continuare in clas. a 2.al CABANELE TURISTICE—cărți de vizită care nu ne fac cinste; -----------------------------............................................................................................................................................1 .1111 ... .11 .....III. II. .III... I Cunoaşteţi situaţia de la Chirul, Serte­s şi Homorod, tovarăşi din conducerea U.J.C.C. ? Aşadar, sezonul turistic ne-a asaltat din toate păr­ţile, cu obişnuitele excursii la munte sau la mare, cu week-end-uri, memorabile, cu staţiunile balneoclima­terice reîmprospătate, cu drumurile reparate şi cu o reclamă îmbietoare. Cetă­ţeanul cere, instituţiile tu­ristice oferă. Ce, ci­, cum? Sînt întrebările asupra cărora ziarul nostru revi­ne cu regularitate. In ar­ticolul­ de faţă ne propu­nem­ să abordăm aspec­tele legate de popasul turiştilor în cîteva dintre cele­­ mai solicitate caba­ne turistice ale judeţului: Brădet, Chirui, Homorod, Sertels — toate pe ruta Miercurea-Ciuc — Odorhe­iu Secuiesc, atît de îndră­gită şi de frecventată de iubitorii de excursii din ţară şi străinătate. CE E NOU ÎN CABANA DUMNEA­­VOASTRĂ? Cu această întrebare ne-am adresat, cabanieri­lor din Brădet, Homorod, Chirui. Din păcate, doar cabanierul Ravasz Gavril de la Brădet ne-a putut da cîteva amănunte în acest sens : parţial, caba­na a fost renovată, a primit luna trecută un motor pentru asigurarea luminii electrice, a intro­dus noi sortimente de preparate culinare, unele cu specific local. De alt­fel, cabana Brădet este şi singura din cele­­e­atru, capabilă să satisfacă gus­turile turiştilor : ordine şi curăţenie în camere, în bufet, în bucătărie, solici­tudine din partea perso­nalului de deservire, in­geniozitate şi gust în pre­gătirea şi servirea mîncâ­­rii etc. Cabana Homorod e aceeaşi de cînd o ştim, doar la intrare zace, a­­lături de un „Bine aţi ve­nit" şi avizul cu sens de invitaţie : „Specialitatea casei : papricaş de ciu­perci şi kürtös kalács". Transpunerea lui în prac­tică este cu totul altă chestiune. Ce mai­­ lipseş­te cu desăvîrşire. Cu pri­vire la cabana Chirui, care beneficiază în momentul de faţă de o abundentă reclamă de-a lungul şose­lei, ne e greu să ne pro­nunţăm. Intr-un peisaj feeric, zace o vechitură. Nici măcar n-au fost vă­ruite camerele , în interior te izbeşte un miros stri­dent de şoareci şi de A. VASILE (Continuare în pag. a 3-a)

Next