Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 729-806)
1970-08-02 / nr. 757
LA C. P. 1. GĂLĂUŢAŞ DEFICIENŢELE NU POT FI ÎNLĂTURATE DECÂT PRIN MĂSURI ORGANIZATORICE EFICIENTE Realizarea sarcinilor de plan la toţi indicatorii, în cadrul unei întreprinderi, este o condiţie care defineşte preocuparea pentru buna desfăşurare a procesului de producţie, pentru amplificarea realizărilor. In acest context, adunarea generală a salariaţilor de la C.P.L. Gălăuţaş, a evidenţiat, pe de o parte realizările obţinute pe semestrul I a.c., iar pe de altă parte neconcordanţele care încă mai persistă în organizarea procesului de muncă. Pe semestrul I a.c. s-a obţinut un excedent de 1.800.000 lei la producţia globală şi la producţia marfă. De asemenea, la producţia marfă vândută şi încasată, s-a înregistrat un spor de 1.350.000 lei, iar beneficiul suplimentar s-a ridicat la 299.000 lei. „Prin aplicarea măsurilor înscrise în planul de măsuri tehnico-organizatorice pe semestrul I a.c., se spunea în darea de seamă — faţă de un volum de 322.000 lei de economii planificate, s-au obţinut 569.000 lei", ceea ce dovedeşte că există încă rezerve interne nefolosite. Dincolo de aceste rezultate există însă o serie de neajunsuri, care diminuează realizările. Discuţiile purtate, s-au axat în jurul a patru mari probleme, care preocupă, în momentul de faţă întregul colectiv de muncă şi anume: aprovizionarea ritmică cu materii, materiale şi piese de schimb, reorganizarea procesului de muncă, împrospătarea fondurilor fixe şi valorificarea superioară a materiilor prime. Din cauza unei aprovizionări, în neconcordanţă cu nevoile întreprinderii, cu materiale şi piese de schimb, nu de puţine ori s-au înregistrat stagnări care bineînţeles au grevat preţul de cost. Pe lingă faptul că unele utilaje sunt uzate fizic şi moral, a spus tovarăşul Valentin Mare, muncitor în cadrul secţiei P.A.L., din cauza aprovizionării neritmice a locurilor de muncă, sîntem obligaţi să oprim maşinile. Nu există stocuri de siguranţă pentru nici una din materiile prime, cu toate că legislaţia economică prevede acest lucru. Pe deasupra, la această întreprindere s-a împămîntenit un obicei — după cum a reieşit din spusele marii majorităţi a vorbitorilor - maiştrii de serviciu uneori, cu de la sine putere, aprobă plecarea unor muncitori din schimb, pe motivul că stă a doua zi 16 ore, la lucru. Or, acest lucru denotă că disciplina şi buna organizare a muncii nu sunt bine puse la punct. In loc să conducă producţia, unii conducători direcţi se mulţumesc numai să înregistreze faptele. Toţi şefii de secţii — ing. Turea Iamandi, şeful secţiei plăci celulare, ing. Dumitru Moşoiu, şeful secţiei binale şi alţii, au afirmat că procesul de producţie nu este organizat aşa cum trebuie, că nu au materii prime şi unelte tăietoare,nu sînt asiguraţi cu comenzi (din partea beneficiarilor). Este foarte adevărat. Insă, cine ar trebui să facă toate aceste lucrări, dacă nu cei cărora li s-a încredinţat conducerea treburilor întreprinderii? Nimic de zis, se lovesc de o serie de greutăţi. Dar, dacă se va adopta poziţia mîinilor încrucişate, nu se va ajunge la o îmbunătăţire a întregii activităţi. Din cuvîntul unor participanţi - loan Cismas, muncitor la secţia de placaj, ing. loan Rus, şeful serviciului producţie M. GEORGESCU (Continuare în pag. a 3-a) ♦ Adunările generale ale salariaţilor REBUTURILOR? Măsurile adoptate de partid şi de stat în scopul îmbunătăţirii necontenite a calităţii produselor sunt impuse de dezvoltarea şi modernizarea economiei ţării noastre, în concordanţă cu realizările ştiinţei şi tehnicii. Obţinerea unor produse de calitatesuperioară la nivelul competitivităţii, pe lîngă faptul, că se înscrie ca o sarcină a fiecărui om a muncii, este şi o latură care defineşte nivelul atins în dezvoltare de economia ţării noastre. Legea privind asigurarea şi controlul calităţii produselor prevede: „Preocuparea pentru ridicarea continuă a calităţii produselor reprezintă pe tot parcursul, de la pregătirea producţiei pînă la verificarea comportării produsului la beneficiar - o sarcină de bază a tuturor unităţilor economice, institutelor de cercetare şi proiectare, ministerelor şi celorlalte organe centrale şi locale, potrivit cu atribuţiile ce le revin”. Lichidarea rebuturilor se înscrie ca un element al calităţii produselor pe axa de urmărire a acestora de la producător la beneficiar. în acest sens, Uzina de fier din Vlăhiţa mai are încă multe de făcut, pentru a ajunge la cota zero a rebuturilor. Valoarea totală a acestora pe semestrul I a.c. se ridică la 511.705 lei. Faţă de perioada similară a anului 1969, la unele produse procentul de rebuturi a crescut. La piese auto şi cilindri laminor de la 15,5 la sută şi respectiv 7,7 la sută, a crescut la 22,9 la sută şi respectiv 9,2 la sută pe trimestrul I a.c., iar pe trimestrul II situaţia s-a menţinut în general aceeaşi (datele se referă la secţia de turnătorie). La secţia de prelucrare mecanică, procentul de rebuturi a înregistrat, de asemenea, o creştere de la 0,3 la sută în 1969, la 1,25 la sută în semestrul I a.c. La întrebarea noastră: „Ce măsuri aţi luat pentru reducerea procentului de rebuturi?" au răspuns şefii secţiilor turnătorie şi prelucrare mecanică . Crainic Nicolae, şeful secţiei turnătorie : „ Menţinerea unui procent ridicat de rebuturi în cadrul secţiei noastre se explică prin cauze de natură funcţională. Au existat o serie întreagă de „antipîrghii", dacă le pot spune aşa, care au condus inevitabil la apariţia rebuturilor: gradul de uzură al instalaţiilor şi mecanismelor — 60 la sută din hala de turnare, lipsa unor spaţii corespunzătoare de formare a amestecurilor, în general adoptarea unei tehnologii demodate de turnare. G. MINODOR (Continuare in pag. a 3-a) HARGHITEI INTREABA: CE MĂSURI ATI LUAT PENTRU REDUCEREA / Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ANUL III, nr. 757 DUMINICĂ 2 august 1970 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Pag. a 2-a: DE TOATE PENTRU TOȚI Cotidiene in tus \ Invitaţie \ O decizie a Consiliului popular judeţean specifică obligaţia fiecărei instituţii de a mătura în fiecare dimineaţă trotua- rul din faţă. O vizită în mai multe dimineţi prin centrul oraşului Miercu- rea-Ciuc, ne-a convins că această obligaţie nu i se prea respectă. Dar , chiar şi acolo unde se respectă, trotuarul nu e stropit în prealabil cu apă, de aceea măturile ridică nori de praf deaţ supra centrului. Ii rugăm pe tovarăşii însărcinaţi cu controlul îndeplinirii acestei decizii să treacă , mai des, dimineaţa prin centrul orașului, dar să nu se îmbrace cu haine negre. I Casieriţa „ Un corespondent al ziatrului nostru din Topliţa " (Teslovan Luca, str. Tar- 1 niţei nr. 16), ne aduce la ^ cunoştinţă comportarea necorespunzătoare c ca- i sieriţei de la cinemato- I graful „Căliman" din localitate. Dînsa are obi- I ceiul să vorbească urît * cu oamenii, să distribuie bilete pe... mustaţă, \ (exemplu, în ziua de 26 iulie). Ii rugăm pe toţ varăşii de la Intreprinderrea judeţeană cinemato- grafică să-şi pună mustaţă falsă şi să-şi facă rost J de bilete la vreun film bun. După ce văd filmul, să tragă nişte concluzii. Nu pe marginea ^ a ceea ce a rulat pe e- ecran, ci pe marginea comportării casieriței. DE PE CUPRINSUL PATRIEI Portul Constanţa la a 80-a aniversare Sîmbătă, la Constanţa, a avut loc o adunare prilejuită de aniversarea a 80 de ani de la începerea lucrărilor de construcţie a portului modern şi a 75 de ani de la înfiinţarea primei râţi de navigaţie năsocieromâ(Agerpres) La Şantierul naval din Galaţi, toate navele din producţia pe cele şapte luni ale anului, au fost livrate la termenele prevăzute. PENTRU RECOLTA 70 Şi -a în zona Ciucului început recoltatul griului Deşi mai tîrziu decît în alte zone ale judeţului - datorită condiţiilor pedoclimatice - cooperatorii din zona Ciucului au început acţiunea de adunare, în hambarele obşteşti, a roadelor tarlalelor însămînţate cu grîu. Cei care au intrat primii în lanuri, au fost cooperatorii din Sânmartin, Armăşeni şi Leliceni. Aici, ca şi în alte cooperative agricole, s-au luat măsuri de mobilizare a tuturor forţelor în vederea terminării la timp şi în bune condiţii a recoltării griului. RITM NESATISFACATOR la recoltarea tinetelor naturale Atunci cnd vorbim de realizarea efectivelor, şi a producţiei animaliere, a planului de montă, fătări, pregătirea tineretului bovin destinat reproducţiei, amintim întotdeauna de baza furajeră, de cantitatea de furaje obţinută şi de calitatea celor depozitate. Cunoscîndu-se importanţa asigurării bazei furajere, ca şi deficienţele, în acest sens, din anii anteriori, consiliile de conducere ar fi trebuit să acorde o mai mare importanţă problemei organizării recoltării fîneţelor naturale, în aşa fel încît, întreaga lucrare să fie terminată în cele mai bune condiţii. Cu toate acestea, realizările obţinute pînă în prezent, nu confirmă o preocupare adecvată din partea unităţilor agricole. La întîi august a.c. din totalul suprafeţelor de care dispune judeţul nostru doar 50,8 la sută erau recoltate. Media zilnică obţinută în ultimele şapte zile e de numai 1.595 hectare. Luînd în calcul media zilnică actuală, ar rezulta, terminarea campaniei de recoltare a fîneţelor naturale în preajma zilei de 24 august a.c. Insă, plecînd de la rezultatele concrete obţinute de unele unităţi agricole, la care ritmul recoltării e cu mult mai lent, putem ajunge la concluzia că, în cazul acestora, asigurarea bazei furajere se va termina mult după întîi septembrie. La Cooperativa agricolă de producţie din Atia, în ultimele şapte zile nu s-a recoltat nici măcar un hectar, cu toa- T. BISTRIȚEANU (Continuare in pag. a 3-a) La Miercurea - Ciuc, nobila artă a literei de plumb datează de trei secole Cine trece astăzi , prin Miercurea-Ciuc, frumoasa şi în continuă primenire capitală a ţinuturilor Harghitei, rămîne impresionat de marile prefaceri economice şi social-culturale, expresii elocvente ale politicii Partidului Comunist Român, de industrializare socialistă a ţării, de ridicare continuă a nivelului de trai material şi spiritual al poporului. Şi aici, ca pretutindeni de altfel, metamorfoza uriaşelor transformări, îşi pune cuvîntul , se construieşte în ritm impetuos. Spre înălţimi se profilează fabrici, edificii culturale şi sportive, blocuri de locuinţe. In afară de minunatul peisajcotidian,, care îţi incintă ■ ochii, paşii se îndreaptă, „fără să vrei, către muzeul judeţean, pentru a te confrunta cu trecutul acestui oraş, înfrămîntata istorie a patriei noastre. . . " Ochii mi-au rămas aţintiţi asupra unor documente care confirmă, că în acest oraş — dat uitării în trecut - există vechi tradiţii de cultură. Am văzut cărţi, broşuri, stampe, litografii, scrise şi tipărite în Miercurea- Ciuc cu trei secole în urmă, mai precis, începînd din anul 1675. Dar în afară de tipăriturile menţionate, observăm în scurgerea vremii, că baza tehnică a tiparului se modernizează şi se adaptează noilor mijloace de cultură şi propagandă. In anul 1881, se pun bazele unei tipografii „mai moderne" unde se tipăresc între anii 1881—1885 ziarul „Székely föld", („Ținutul secuiesc"), între anii 1889-1944 „Csiki lapok" („Ziarul Ciucului"), iar între anii 1931-1943 „Csíki Naplók" — („Foaia populară a Ciucului"). Tot în Miercurea-Ciuc, cu a-ceeași tehnică s-a tipărit între anii 1949—1951 ziarul „Vörös Zászló" — („Steaua roșie"). Poposind mai mult asupra unei statistici, am aflat și numărul celor care au muncit în această tipografie rudimentară: în anul 1925 - 8 tipografi, în 1930 - 8, în 1945 — 11, în 1960 — 19. Acesta este trecutul tiparului, din Miercurea-Ciuc şi al unor oameni simpli, dar inimoşi, care şi-au adus din plin contribuţia la înflorirea culturii pe aceste meleaguri, punînd literă lîngă literă, rînd lîngă rînd, coloană lîngă coloană, pagină lîngă pagină, în condiţii de muncă inumane, inhalînd oxizi de plumb, muncind din greu, fiind veşnic expuşi tuberculozei. Ce fac astăzi tipografii din Miercurea-Ciuc ? Astăzi, în Miercurea- Ciuc, în cartierul industrial al oraşului, s-a construit o tipografie nouă, cu spaţii pentru ateliere mari, luminoase şi aerisite, unde grija faţă de sănătatea muncitorului a fost pe primul plan. Această nouă tipografie este dotată cu mijloace tehnice ultramoderne, demare productivitate şicare asigură o calitate a tipăriturilor,mult superioară faţă de tipăriturile care ieşeau pe poarta vechii tipografii cu cîteva luni în urmă. Secţia de culegere mecanică este dotată cu linotipe de mare randament, la care, în afară, de culegerea propriu-zisă executată de către linotipist, se pot adapta dispozitive electronice cu program. Secţia paginaţie este înzestrată , cu maşini speciale pentru paginarea ziarelor şi tragerea corecturilor în AUREL FINDER, inginer-şef al întreprinderii poligrafice Braşov (Continuare in pag. a 3-a) 9 De la tiparniţa din lemn, cu tiraj de 100 exemplare pe zi, la rotativa de tipărit ziare, cu tiraj de 50.000 exemplare pe oră 9 Cinstea de a îmbrăţişa meseria lui Gutenberg, obligă judeţul nostru pe coordonatele dezvoltării economice şi sociale