Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 729-806)

1970-08-02 / nr. 757

LA C. P. 1. GĂLĂUŢAŞ DEFICIENŢELE NU POT FI ÎNLĂTURATE DECÂT PRIN MĂSURI ORGANIZATORICE EFICIENTE Realizarea sarcinilor de plan la toţi indicatorii, în cadrul unei întreprinderi, este o condiţie care de­fineşte preocuparea pen­tru buna desfăşurare a procesului de producţie, pentru amplificarea rea­lizărilor. In acest context, adu­narea generală a sala­riaţilor de la C.P.L. Gă­­lăuţaş, a evidenţiat, pe de o parte realizările obţinute pe semestrul I a.c., iar pe de altă par­te neconcordanţele care încă mai persistă în or­ganizarea procesului de muncă. Pe semestrul I a.c. s-a obţinut un exce­dent de 1.800.000 lei la producţia globală şi la producţia marfă. De ase­menea, la producţia mar­fă vândută şi încasată, s-a înregistrat un spor de 1.350.000 lei, iar be­neficiul suplimentar s-a ridicat la 299.000 lei. „Prin aplicarea măsuri­lor înscrise în planul de măsuri tehnico-organiza­­torice pe semestrul I a.c.,­­ se spunea în darea de seamă — faţă de un volum de 322.000 lei de economii planificate, s-au obţinut 569.000 lei", ceea ce dovedeşte că există încă rezerve interne ne­folosite. Dincolo de aceste re­zultate există însă o se­rie de neajunsuri, care diminuează realizările. Discuţiile purtate, s-au axat în jurul a patru mari probleme, care preocupă, în momentul de faţă întregul colectiv de muncă şi anume: aprovizionarea ritmică cu materii, materiale şi piese de schimb, reorganizarea procesului de muncă, îm­prospătarea fondurilor fixe şi valorificarea supe­rioară a materiilor prime. Din cauza unei apro­vizionări, în neconcordan­­ţă cu nevoile întreprin­derii, cu materiale şi piese de schimb, nu de puţine ori s-au înregistrat stagnări care bineînţeles au grevat preţul de cost.­­ Pe lingă faptul că une­le utilaje sunt uzate fizic şi moral, a spus tovară­şul Valentin Mare, mun­citor în cadrul secţiei P.A.L., din cauza aprovi­zionării neritmice a locu­rilor de muncă, sîntem obligaţi să oprim maşini­le. Nu există stocuri de siguranţă pentru nici una din materiile prime, cu toate că legislaţia econo­mică prevede acest lu­cru. Pe deasupra, la a­­ceastă întreprindere s-a împămîntenit un obicei — după cum a reieşit din spusele marii majorităţi a vorbitorilor - maiştrii de serviciu uneori, cu de la sine putere, aprobă ple­carea unor muncitori din schimb, pe motivul că stă a doua zi 16 ore, la lucru. Or, acest lucru denotă că disciplina şi buna organizare a mun­cii nu sunt bine puse la punct. In loc să conducă producţia, unii conducă­tori direcţi se mulţumesc numai să înregistreze faptele. Toţi şefii de secţii — ing. Turea Ia­mandi, şeful secţiei plăci celulare, ing. Dumitru Mo­­şoiu, şeful secţiei binale şi alţii­­, au afirmat că procesul de producţie nu este organizat aşa cum trebuie, că nu au materii prime şi unelte tăietoare,­­nu­ sînt asiguraţi cu comenzi (din partea beneficiarilor). Este foar­te adevărat. Insă, cine ar trebui să facă toate aceste lucrări, dacă nu cei cărora li s-a încredin­ţat conducerea treburilor întreprinderii? Nimic­ de zis, se lovesc de o serie de greutăţi. Dar, dacă se va adopta poziţia mîi­­nilor încrucişate, nu se va ajunge la o îmbună­tăţire a întregii activităţi. Din cuvîntul unor par­ticipanţi - loan Cismas, muncitor la secţia de placaj, ing. loan Rus, şeful serviciului producţie M. GEORGESCU (Continuare în pag. a 3-a) ♦ Adunările generale ale salariaţilor REBUTURILOR? Măsurile adoptate de partid şi de stat în sco­pul îmbunătăţirii neconte­nite a calităţii produselor sunt impuse de dezvolta­rea şi modernizarea eco­nomiei ţării noastre, în concordanţă cu realizări­le ştiinţei şi tehnicii. Ob­ţinerea unor produse de calitate­­superioară la nivelul competitivităţii, pe lîngă faptul, că se înscrie ca o sarcină a fiecărui om a­ muncii, este şi o latură care defineşte ni­velul atins în dezvoltare de economia ţării noastre. Legea privind asigu­rarea şi controlul cali­tăţii produselor prevede: „Preocuparea pentru ri­dicarea continuă a cali­tăţii produselor reprezin­tă pe tot parcursul, de la pregătirea producţiei pînă la verificarea compor­tării produsului la bene­ficiar - o sarcină de bază a tuturor unităţilor economice, institutelor de cercetare şi proiectare, ministerelor şi celorlalte organe centrale şi loca­le, potrivit cu atribuţiile ce le revin”. Lichidarea rebuturilor se înscrie ca un element al calităţii produselor pe axa de urmărire a aces­tora de la producător la beneficiar. în acest sens, Uzina de fier din Vlăhiţa mai are încă multe de făcut, pentru a ajunge la cota zero a rebuturilor. Valoarea totală a aces­tora pe semestrul I a.c. se ridică la 511.705 lei. Faţă de perioada simila­ră a anului 1969, la une­le produse procentul de rebuturi a crescut. La piese auto şi cilindri la­minor de la 15,5 la sută şi respectiv 7,7 la sută, a crescut la 22,9 la sută şi respectiv 9,2 la sută pe trimestrul I a.c., iar pe trimestrul II situaţia s-a menţinut în general aceeaşi (datele se referă la secţia de turnătorie). La secţia de prelucrare mecanică, procentul de rebuturi a înregistrat, de asemenea, o creştere de la 0,3 la sută în 1969, la 1,25 la sută în semes­trul I a.c. La întrebarea noastră: „Ce măsuri aţi luat pen­tru reducerea procentului de rebuturi?" au răspuns şefii secţiilor turnătorie şi prelucrare mecanică . Crainic Nicolae, şeful secţiei turnătorie : „ Menţinerea unui pro­cent ridicat de rebuturi în cadrul secţiei noastre se explică prin cauze de natură funcţională. Au existat o serie întreagă de „antipîrghii", dacă le pot spune aşa, care au condus inevitabil la apa­riţia rebuturilor: gradul de uzură al instalaţiilor şi mecanismelor — 60 la sută­­ din hala de tur­nare, lipsa unor spaţii corespunzătoare de for­mare a amestecurilor, în general adoptarea unei tehnologii demodate de turnare. G. MINODOR (Continuare in pag. a 3-a) HARGHITEI INTREABA: CE MĂSURI ATI LUAT PENTRU REDUCEREA / Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ANUL III, nr. 757 DUMINICĂ 2 august 1970 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Pag. a 2-a: DE TOATE PENTRU TOȚI Cotidiene in tus \ Invitaţie \ O decizie a Consiliului popular judeţean speci­fică obligaţia fiecărei instituţii de a mătura în­­ fiecare dimineaţă trotua-­­ rul din faţă. O vizită în­­ mai multe dimineţi prin­­ centrul oraşului Miercu-­­ rea-Ciuc, ne-a convins­­ că această obligaţie nu i se prea respectă. Dar , chiar şi acolo unde se­­ respectă, trotuarul nu e­­ stropit în prealabil cu­­ apă, de aceea măturile­­ ridică nori de praf dea­­ţ supra centrului. Ii rugăm­­ pe tovarăşii însărcinaţi­­ cu controlul îndeplinirii­­ acestei decizii să treacă , mai des, dimineaţa prin­­ centrul orașului, dar să­­ nu se îmbrace cu haine­­ negre. I Casieriţa „ Un corespondent al zia­­t­rului nostru din Topliţa " (Teslovan Luca, str. Tar- 1 niţei nr. 16), ne aduce la ^ cunoştinţă comportarea­­ necorespunzătoare c ca- i sieriţei de la cinemato- I graful „Căliman" din lo­­­­calitate. Dînsa are obi- I ceiul să vorbească urît * cu oamenii, să distribuie­­ bilete pe... mustaţă, \ (exemplu, în ziua de 26­­ iulie). Ii rugăm pe to­­ţ varăşii de la Intreprinde­­r­rea judeţeană cinemato-­­ grafică să-şi pună musta­­­­ţă falsă şi să-şi facă rost J de bilete la vreun film­­ bun. După ce văd fil­­­­mul, să tragă nişte con­­­­cluzii. Nu pe marginea ^ a ceea ce a rulat pe e- e­cran, ci pe marginea­­ comportării casieriței. DE PE CUPRINSUL PATRIEI Portul Constanţa la a 80-a aniversare Sîmbătă, la Constanţa, a avut loc o adunare pri­lejuită de aniversarea a 80 de ani de la începe­rea lucrărilor de con­strucţie a portului modern şi a 75 de ani de la înfiinţarea primei râţi de navigaţie nă­­socie­româ­(Agerpres) La Şantierul naval din Galaţi, toate navele din producţia pe cele şapte luni ale anului, au fost livrate la termenele prevăzute. PENTRU RECOLTA 70 Şi -­a în zona Ciucului început recoltatul griului Deşi mai tîrziu decît în alte zone ale judeţului - datorită condiţiilor pedoclimatice - cooperatorii din zona Ciucului au început acţiunea de adunare, în hambarele obşteşti, a roa­delor tarlalelor însămînţate cu grîu. Cei care au intrat primii în lanuri, au fost cooperatorii din Sânmartin, Armăşeni şi Leliceni. Aici, ca şi în alte cooperative agricole, s-au luat măsuri de mobilizare a tuturor forţelor în vederea terminării la timp şi în bune condiţii a recoltării griului. RITM NESATISFACATOR la recoltarea tinetelor naturale Atunci cnd vorbim de realizarea efectivelor, şi a producţiei animaliere, a planului de montă, fă­­tări, pregătirea tineretului bovin destinat reproduc­ţiei, amintim întotdeauna de baza furajeră, de can­titatea de furaje obţinu­tă şi de calitatea celor depozitate. Cunoscîndu-se importanţa asigurării ba­zei furajere, ca şi defi­cienţele, în­ acest sens, din anii anteriori, consi­liile de conducere ar fi trebuit să acorde o mai mare importanţă proble­mei organizării recoltării fîneţelor naturale, în aşa fel încît, întreaga lucra­re să fie terminată în cele mai bune condiţii. Cu toate acestea, reali­zările obţinute pînă în prezent, nu confirmă o preocupare adecvată din partea unităţilor agricole. La întîi august a.c. din totalul suprafeţelor de care dispune judeţul nos­tru doar 50,8 la sută e­­rau recoltate. Media zil­nică obţinută în ultimele şapte zile e de numai 1.595 hectare. Luînd în calcul media zilnică ac­tuală, ar rezulta, termina­rea campaniei de recol­tare a fîneţelor naturale în preajma zilei de 24 august a.c. Insă, plecînd de la rezultatele concrete obţinute de unele unităţi agricole, la care ritmul recoltării e cu mult mai lent, putem ajunge la concluzia că, în cazul a­­cestora, asigurarea bazei furajere se va termina mult după întîi septem­brie. La Cooperativa agri­colă de producţie din Atia, în ultimele şapte zile nu s-a recoltat nici măcar un hectar, cu toa- T. BISTRIȚEANU (Continuare in pag. a 3-a) La Miercurea - Ciuc, nobila artă a literei de plumb datează de trei secole Cine trece astăzi , prin Miercurea-Ciuc, frumoasa şi în continuă primenire capitală a ţinuturilor Har­ghitei, rămîne impresionat de marile prefaceri eco­nomice şi social-culturale, expresii elocvente ale po­liticii Partidului Comunist Român, de industrializare socialistă a ţării, de ridi­care continuă a nivelului de trai material şi spiri­tual al poporului. Şi aici, ca pretutindeni de altfel, metamorfoza u­­riaşelor transformări, îşi pune cuvîntul , se con­struieşte în ritm impetuos. Spre înălţimi se profilea­ză fabrici, edificii cultu­rale şi sportive, blocuri de locuinţe. In afară de minunatul peisaj­­cotidian,, care îţi incintă ■ ochii, paşii se în­dreaptă, „fără să vrei, că­tre muzeul judeţean, pen­tru a te confrunta cu tre­cutul acestui oraş, în­­fră­­mîntata istorie a patriei noastre. . . " Ochii mi-au rămas a­­­­ţintiţi­­ asupra unor docu­mente care confirmă, că în acest oraş — dat uitării în trecut - există vechi tradiţii de cultură. Am văzut cărţi, broşuri, stam­pe, litografii, scrise şi tipărite în Miercurea- Ciuc cu trei secole în urmă, mai precis, înce­­pînd din anul 1675. Dar în afară de tipăriturile menţionate, observăm în scurgerea vremii, că ba­za tehnică a tiparului se modernizează şi se adap­tează noilor mijloace de cultură şi propagandă. In anul­ 1881, se pun bazele unei tipografii „mai mo­derne" unde se tipăresc între anii 1881—1885 zia­rul „Székely föld", („Ți­nutul secuiesc"), între anii 1889-1944 „Csiki lapok" („Ziarul Ciucului"), iar în­tre anii 1931-1943 „Csí­ki Naplók" — („Foaia populară a Ciucului"). Tot în Miercurea-Ciuc, cu a-­­ceeași tehnică s-a tipărit între anii 1949—1951 zia­rul „Vörös Zászló" — („Steaua roșie"). Poposind mai mult a­­supra unei statistici, am aflat și numărul celor ca­re au muncit în această tipografie rudimentară:­ în­ anul 1925 - 8 tipografi, în 1930 - 8, în 1945 — 11, în 1960 — 19. Acesta este trecutul tiparului, din Miercurea-Ciuc şi a­l u­­nor oameni simpli, dar i­­nimoşi, care şi-au adus din plin contribuţia la în­florirea culturii pe aceste meleaguri, punînd literă lîngă literă, rînd lîngă rînd, coloană lîngă co­loană, pagină lîngă pa­gină, în condiţii de mun­că inumane, inhalînd o­­xizi de plumb, muncind din greu, fiind veşnic ex­puşi tuberculozei. Ce fac astăzi tipografii din Miercurea-Ciuc ? Astăzi, în Miercurea- Ciuc, în cartierul industrial al oraşului, s-a construit o tipografie nouă, cu spa­ţii pentru ateliere mari, luminoase şi aerisite, unde grija faţă de sănătatea muncitorului a fost pe primul plan. Această nouă­ tipografie este dotată cu mijloace tehnice ultramo­derne,­ de­­mare producti­vitate şi­­care asigură o calitate a tipăriturilor,mult superioară faţă de tipări­turile care ieşeau pe poarta vechii tipografii cu cîteva­ luni în urmă. Sec­ţia de culegere mecanică este dotată cu linotipe de mare randament, la care, în afară, de culegerea propriu-zisă executată de către linotipist, se pot adapta dispozitive elec­tronice cu­­ program. Sec­ţia paginaţie este înzes­trată , cu maşini speciale pentru paginarea ziarelor şi tragerea corecturilor în AUREL FINDER, inginer-şef al întreprinderii poligrafice Braşov (Continuare in pag. a 3-a) 9 De la tiparniţa din lemn, cu tiraj de 100 exemplare pe zi, la rotativa de ti­părit ziare, cu tiraj de 50.000 exemplare pe oră 9 Cinstea de a îmbrăţişa meseria lui Gu­tenberg, obligă judeţul nostru pe coordonatele dezvoltării economice şi sociale

Next