Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 729-806)

1970-08-07 / nr. 761

IA­CO Imi­ul mo R " Devenită de acum tra­diţională, data de 9 au­gust, s-a înscris în filele de calendar ca sărbătoa­re a minerilor. Momentul se înscrie ca un prilej de retrospecţie şi bilanţ. Se analizează realizările. Se revăd greutăţile întîmpi­­nate. Se stabilesc măsuri­le, care vor veni să în­lăture anumite deficienţe. Celor care nu şi-au pre­cupeţit eforturile, înscriin­­du-şi lună de lună nume-G. MINODOR (Continuare în pag. a 3-a) REDUCEREA CONSUMULUI DE LEMN DE MINĂ PRIN FOLOSI­REA ÎNLOCUITORILOR Pe măsura dezvoltării industriei miniere, a cres­cut şi consumul de lemn de mină necesar la lucră­rile de susţinere în gale­rii şi abataje. Or, se ştie că folosirea lemnului în industria mobilei şi a ce­lulozei este mai avanta­joasă pentru economia naţională. De aici, nece­sitatea acţionării­­ conti­nue în direcţia reducerii consumului de lemn de mină, fie pe calea redu­cerii consumului specific, fie pe calea folosirii în­locuitorilor. In urma indicaţiilor da­te de organele de partid şi de stat, privind redu­cerea consumului de ma­să lemnoasă, în cadrul întreprinderii miniere Har­ghita s-au format comisii, la nivelul întreprinderii şi al secţiilor, pentru buna desfăşurare a acestei acţiuni. Procedîndu-se la o analiză, s-a avut în vedere întregul flux al procesului de producţie : deschideri, pregătiri, me­tode de exploatare cu sco­pul extinderii înlocuitorilor de lemn. Totodată, a fost analizată şi posibilitatea recuperării şi refolosirii Hotărîrile Congresului al X-lea programul nostru de acţiune lemnului din lucrările a­­bandonate, prin răpirea lor pe baza unui pro­gram stabilit şi mărirea vitezei de înaintare în a­­bataje, pentru a putea re­duce reparaţiile preaba­­tajelor şi, implicit, con­sumul de lemn. Rezulta­tele nu au întîrziat să se arate. Luînd ca bază şi notînd cu 100 cantitatea de lemn şi cherestea fo­losită în anul 1966, acest consum a ajuns în 1969 la 85 (minereuri feroase) şi la 80,8 ( minereuri ne­­metanifere). Pentru obţinerea aces­tor rezultate s-au efec­tuat cercetări în direcţii diferite ca: aplicarea metodelor de exploatare moderne, cu consum re­dus de material lemnos, căutarea înlocuitorilor lemnului de mină, repro- LAZAR IOSIF, tehnician principal I.M. Harghita (Continuare în pag. a 3-a) Progrese evidente RED. : Considerăm ne­­cesar sa începem cu a­­precierea unanim recu­noscuta ca activitatea desfăşurata de O.C.L. Mixt din centrul judeţului nostru a înregistrat în ul­tima perioadă, importanţi paşi pe linia dezvoltării şi modernizării sale, că majoritatea covîrşitoare a lucrătorilor acestei între­prinderi se străduiesc să satisfacă într-o măsură tot mai corespunzătoare exigenţele mereu cres­cînde ale consumatorilor. BENCZE ADALBERT : Mă voi referi la rezulta­tele obţinute de organi­zaţia noastră în primele şase luni din acest an. Planul de aprovizionare a fost realizat în propor­ţie de 104,2 la sută. Am procurat, pe lîngă repar­tiţii mărfuri în valoare de circa 10 milioane lei, prin aprovizionare direc­tă de la furnizori. RED. : La cit poate fi estimată creşterea desfa­cerii de mărfuri către populaţie faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut? BENCZE ADALBERT : La circa 13 milioane lei. Rezultă deci o dezvoltare considerabilă a activităţii noastre din acest­­ punct de vedere. SZATMÁRI FRANCISC : Creşterea activităţii co­merciale din Miercurea- Ciuc, Băile Tuşnad şi Bălan e reflectată şi de alţi indicatori. Viteza de circulaţie a mărfurilor es­te de circa 8 zile, pro­ductivitatea muncii pe cap de salariat a ajuns, după primul semestru, la circa 90.000 lei. Acestea sunt realizări frumoase în comparaţie cu cifrele de plan şi cu alte O.C.L.-uri din judeţ. RED. : Perfect de acord cu cele spuse. Ne pro­punem ca în discuția noastră, pentru a găsi un răspuns competent la întrebarea ce ne-am în­scris-o ca temă, să ne referim pe rînd la princi­palele domenii ale comer­ţului din Miercurea-Ciuc. Să punem mai întii in discuţie aprovizionarea unităţilor cu mărfuri. Depăşiri ale planului de contractări Inţelegînd rolul ce le revine în procesul de apro­vizionare a populaţiei, în lumina Hotărîrii conduce­rii de partid şi de stat privind îmbunătăţirea preţu­rilor de cumpărare la animale şi produse animalie­re, ţăranii individuali din comuna Sărmaş au depă­şit planul de contractări predînd către fondul cen­tralizat al statului 527 capete tineret bovin, cu 63 mai multe decît era planificat. Totodată, au fost predaţi 148 hectolitri lapte de oaie, peste prevederile contractelor iniţiale. CORESPUNDE COMERŢUL DIN MIERCUREA-CIUC EXIGENŢELOR MEREU CRESCÂNDE ALE CONSUMATORILOR ? MASĂ ROTUNDĂ Faţa în faţa, comercianţi si consumatori Dezvoltarea economică şi social-cultura­­lă a oraşului Miercurea-Ciuc, creşterea continuă a numărului populaţiei, a exigen­ţelor şi necesităţilor cetăţenilor din reşe­dinţa judeţului, pun în faţa comerţului sarcini mereu sporite în domeniul aprovi­zionării şi deservirii populaţiei, pe linia modernizării şi perfecţionării reţelei co­merciale. După doi ani şi jumătate de cînd Miercurea-Ciuc a devenit reşedinţă de ju­deţ, am considerat necesar să punem în­trebarea : „Corespunde comerţul din Mier­curea-Ciuc exigenţelor mereu crescînde ale consumatorilor ?“ Pentru a găsi un răspuns competent la această întrebare, redacţia ziarului nostru a invitat la masa rotundă lucrători din comerţ şi consuma­tori din oraş. Au dat curs invitaţiei noas­tre tovarăşii :Bencze Adalbert, directorul O.C.L., Szatmári Francisc, contabil şef, Fabian Francisc, şeful compartimentului de organizare, Márton Ştefan, şeful ser­viciului de transport, Gyenge Attila, mer­ceolog, Cosma Clara, tehnolog pe linia ali­mentaţiei publice, Tamás Ludovic, inspec­tor comercial la Consiliul popular al ora­şului Miercurea-Ciuc, gestionarii de maga­zine : Borbély Samuel, Carabiber Tiberiu, Szigethi Dezideriu, Bakó Ladislau, Szabó Ida, Solyomi Ghizela, Benkő Margareta, Szopos Iolanda şi consumatorii Hollică Adela, Rusu Ioan, Nagy Benedek şi Bakcsy Gavril. Mărfuri există, dar nu in cantităţi suficiente RED.­­ Toţi locuitorii o­­raşului nostru sunt de a­­cord, credem noi, cu a­­precierea că magazinele comerciale sunt din ce în ce mai bine aproviziona­te. Totuşi, au existat şi mai există perioade, cînd aprovizionarea a suferit. Ne referim nu numai la sectorul alimentar, unde au lipsit deseori uleiul, untul, mezelurile, sorti­mente de biscuiţi, dar şi la sectorul textil-încălţă-Discuţie consemnată de: T BONDOR, GH. CHIPER (Continuare in pag. a 3-a) r­ l_ LA C.M. BĂLAN Concentrarea tuturor factorilor muncii educative spre întărirea disciplinei de producţie I Ne-am referit adeseori la realizările de fond ale muncii politico-educative, fie semnalînd rezulta­tele bune, fie cerînd înlăturarea deficienţelor ce se mai manifes­tă. Mai sînt însă u­­nii dintre factorii muncii cultural-educative, care îşi concep limitativ acti­vitatea, rezumîndu-se la planuri de activitate for­male şi lacunar întocmi­te­­la Clubul „Minerul” din Bălan programul de activitate pe luna iulie e încărcat cu seri ale tine­retului şi informări mai mult sau mai puţin impor­tante, restul acţiunilor fiind neglijate aproape total) uitînd un lucru e­­senţial şi anume, că munca politico-educativă este chemată să vină în sprijinul împlinirii la timp, şi în mod eficient a sar­cinilor profesionale, a planului de producţie. De curînd am vizitat Combinatul minier Bă­lan. In incinta lui ne în­­tîmpină pretutindeni pa­nouri, (unele ingenios concepute), aşezate în locurile cele mai vizibile (şase în faţa combinatu­lui, şase la vestiare şi două la gurile de exploa­tare). Am remarcat ca­racterul mobilizator şi instructiv la cîteva din ele (un vagonet încărcat pe jumătate = un minut pierdut zilnic , anual = 4.912 ore. Valoric = 262.000 lei, altele vizea­ză înlăturarea absenţelor nemotivate, respectarea protecţiei muncii, îmbu­nătăţirea calităţii produ­selor cuprifere, necesita-­­ tea creşterii productivi­tăţii muncii etc.). „Agita­ţia vizuală, ne spune secretarul comitetului de partid, Neag Victor, este una din căile, care influ­enţează promovarea inte­resului general pentru mărirea producţiei, prin stimularea iniţiativei în­tregului colectiv de mi­neri. Pînă acum trei luni totul se limita la nişte table fără aspect estetic, neinstructive şi deficitar întocmite. Am analizat posibilităţile materiale de reînnoire a agitaţiei vi­zuale şi am programat confecţionarea, a 18 pa­nouri, dintre care sunt ga­ta şi expuse privirilor 14". Celelalte se află în ate­lierul de pictură al clu­bului, dar peste cîteva zile vor fi puse şi acestea în diferite puncte ale combinatului. In faţa clubului „Mi­nerul", gazeta de perete este bine pusă la punct. Articolele şi caricaturile au fost schimbate recent, de departe se poate citi: „Cinste fruntaşilor”, „La zi" şi „Panoramic". „Am căutat să dăm acestui factor al muncii cultural­­educative, menţionează Barabás Ladislau, direc­torul clubului, un carac­ter permanent şi, cînd spun acestea, nu mă re­fer la panouri cu valabi­litate îndelungată, ci la faptul că agitaţia vizua­lă trebuie să fie în con­tinuă mişcare şi să răs­pundă operativ nevoilor fiecărui moment". La poarta combinatului am găsit însă, o altă ga­zetă de perete, deasupra căreia stă scrisă urarea tradiţională a minerilor „Noroc bun". Dar, starea în care se află ne-a fă­cut să spunem cu jumă­tate de gură, un anemic „noroc bun !”. In prima vitrină intitulată ca şi dincolo, „Panoramic", sunt lipite trei caricaturi, de altfel, bine realizate, ca­re au ca subiect disci­plina la locul de muncă, întreţinerea civilizată a locuinţelor şi abaterile de la program. E bine prins în vîrful peniţei Popa Pavel care a intrat în in­cinta combinatului în sta­re de ebrietate. Nu sunt iertaţi nici Mihai Moga, Barabás Vilhelm, Mircea Malagiac, Szilágyi Ludo­vic şi alţii, care deterio­rează apartamentele ce li s-au dat în folosinţă, transformîndu-le în cres­cătorii de găini, pisici, căţei, ori în cel mai bun caz în magazii de lemne! Nici absenţele nemoti­vate nu au scăpat de săgeţile criticii. Grigore Ignat, Bara Atila, Petru Cîrdei, Răcu Iosif, Vasile Vultur sunt campionii a­­cestui „sport" nesănătos. Preşedintele comitetului sindicatului, Fülöp Acaţiu, se declară oarecum mul­ţumit (!) de uşoara îm­bunătăţire a situaţiei faţă de anul trecut, cînd LIVIU CUSNEVICIU (Continuare în pag.­­ 2..J Proletari d din toate tarile uniti-vă! ANUL III, nr. 761 VINERI 7 august 1970 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN­ P . R. La C.A.P. Feliceni se dă bătălia pentru terminar­ea urgentă a recoltării griului. AU TERMINAT RECOLTAREA GRÎULUI Alte unităţi agricole din judeţul nostru au termi­nat sau se află în curs de terminare a recoltării griului. Pînă în prezent, alături de Cooperativa a­­gricolă din Eliseni s-au situat şi alte unităţi a­­gricole: Ocna de Jos, Ocna de Sus, Şimoneşti, Tărceşti, Daia, care deja au terminat recoltarea griului, in imediata lor apropiere se află şi co­operativele agricole de producţie din Atid, Cris­­turu Secuiesc, Firtănuş, Şoimuşul Mare, Şoimuşul Mic, Olcani şi Zetea, un­de lucrările de recoltare a griului se apropie de finiş. Astfel, prin termi­narea secerişului, se va putea urgenta, nu numai treieratul, ci şi însămîn­­ţarea culturilor duble şi pregătirea terenului des­tinat recoltei anului vii­tor. De pe cuprinsul patriei COMBINATUL TEXTIL - Galaţi. Vedere de ansamblu a secţiei laminoare calde a unităţii B. 2. O Munca editurilor trebuie să fie o primă garanţie a valorilor autentice • Recenzie : Din tainele profesiunilor • Note : Cui să-i mulţumesc ? (pag. a 2-a) • Comentariu : Vacanţa întîrziată • Din telegramele zilei In ziarul de azi: (pag. a 4-a) r Fără carnet ) \ de reporter \ \ | TEAMA \ \ DENOTI | Celebra replică a lui i , Farfuridi „Ori să se re- , 1 vizuiască primesc, dar să T / să nu se schimbe nimic, ori ^ \ să nu se revizuiască, dar i i atunci să se schimbe pe 1 ! ici pe colo“, își găsește ) I uneori şi în zilele noas- i \ tre un foarte prielnic te- } 1 ren de afirmare. Trăieşte \ / în mentalitatea unora ^ t ideea că schimbările sînt i i bucuria nebunilor. „Aşa 1 ! a fost pînă acum, aşa \ l trebuie să rămînă“. Chiar l ^ dacă situaţia respectivă / l e de mult depăşită de re- ) ) alitate ! ^ t Ce se ascunde, de fapt, i i în spatele acestei temeri 1 ■ faţă de nou ? Pe de o t I parte incompetentă, pe 1 ^ de altă parte prudenţă J 1 excesivă, rău înţeleasă. ) 1 Şeful unei instituţii a că­ l I rei activitate nu cores- i­­­punde cerinţelor actuale, l J preferă să se scalde în ^ 1 aceeaşi apă, devenită tul- l I bure, a trecutului apro- ? i piat, decît să ia o mă-­­ sură radicală, definitivă,­­ prin care să se schimbe lucrurile în bine. Nu vrea V. AVRAM \______________________( ^ (Continuare în pag. a 2.a) | PENTRU RECOLTA 70 CA­P. SINTIMBRU: 452 hectare funete naturale nerecoltate La întrebările noastre privind asigurarea ba­zei furajere, inginerul a­­gronom al Cooperativei agricole de producţie din Sintimbru, ne spunea : „Am fost obligat să sistăm recoltatul finului din cau­za îmburuienirii cartofi­lor, ceea ce a determi­nat concentrarea tutu­ror forţelor disponibile în această direcţie. Din cauza timpului nefavora­bil, nu am putut admi­nistra la timp ierbicidele, pe de o parte, pe de al­tă parte, nu avem nici forţele de muncă nece­sare. Acum, ca urmare a începerii recoltării griu­lui, vom fi obligaţi să insistăm mai mult asupra acestei lucrări". Din spusele inginerului agronom reţinem că rit­mul cosirii fîneţelor­ na­turale în loc să se in­tensifice, va fi redus în mod substanţial. Situa­ţia actuală a recoltării furajelor nu vădeşte o preocupare satisfăcătoa­re a consiliului de con­ducere pentru organiza­rea acestei lucrări. Co­operativa agricolă din Sintimbru dispune de 792 hectare fineţe naturale, din care nu s-au putut recolta decît 340 hecta­re. Deci pe cîmp, se mai află fînul a 452 hec­tare. Cu aceeaşi acuitate se pune şi problema recol­tării finului din locurile unde se obţine otava. Pe aceste terenuri procen­tul de cosire se ridică numai la 75 la sută. Or, dacă fînul nu se coseşte, cînd va mai putea creşte otava — atît de indica­tă în alimentarea tinere­tului bovin?! La Sintimbru, cu toa­te că s-au dat indicaţii privind eliberarea de către brigadier a bonuri­lor de transport pentru fînul adus de la cîmp, pentru a se putea evita cărăuşiile clandestine în scopuri personale, aces­tea nu se respectă. Bonul de transport se eliberea­ză de către cantaragiu după efectuarea trans­portului, ceea ce e o simplă formalitate­. O ast­fel de situaţie trebuie re­mediată. Din planul de însiloza­­re nu s-a făcut nimic. „Folosim borhoturile pe care le aducem de Ia Sînsimion - caută să jus­tifice inginerul agronom. De acord. E o modalita­te chiar indicată în ca­zul unei furajări raţiona­le. Insă, cînd am vizitat sectorul bovin, am con­statat că borhoturile erau administrate fără a se folosi şi fibroase, ceea ce face ca sporul în T. BISTRIŢEANU (Continuare în pag. a 3-a) ­

Next