Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 729-806)
1970-09-17 / nr. 795
ESTE IOC PENTRU MAI MULTA PREOCUPARE CAINAINI PRODUSELOR in ju-Intrată in curînd circuitul economic a deţului şi al ţării, Fabrica de aţă din Odorheiu Secuiesc, îşi pregăteşte, treptat, un bun renume printre unităţile industriei noastre uşoare. Gradul înalt de tehnicitate a maşinilor din dotare şi capacitatea de efort a tînărului colectiv de muncă, sunt argumente în favoarea reuşitei acestui lucru. Urmărind, în cadrul anchetei noastre, în principal, modul cum se asigură calitatea produselor, am stat de vorbă cu Galfi Lidia, şefa serviciului C.T.C. „Nu am înregistrat nici un refuz de calitate pînă în momentul de faţă. Beneficiarii noştri neau sugerat numai nevoia îmbunătăţirii modului de prezentare şi ambalare a produselor noastre. Mai mult, am primit din partea unui beneficiar al nostru (I.C.R.T.I. Cluj) o scrisoare, prin care se declară mulţumit de calitatea apei. Reproducem textual : ,,După primele livrări de aţă în papiote de 200 m am avut posibilitatea de a cunoaşte părerea beneficiarilor şi, într-o măsură oarecare, şi a cumpărătorilor. Putem preciza că sîntem satisfăcuţi de nivelul calitativ ce-l asiguraţi produselor" . .. Fără îndoială că asemenea aprecieri suntembucurătoare. Dar nu aceleaşi aprecieri le merită aţa livrată Fabricii de confecţii din Miercurea- Ciuc. Numai faptul că ambele fabrici fac parte din acelaşi combinat, ceea ce a dat naştere la „bunăvoinţă", a făcut ca aceste produse să nu fie introduse în producţie. Ele au avut însă influenţă negativă asupra calităţii confecţiilor executate la fabrica din Miercurea- Ciuc. „Este adevărat, ne spunea inginerul Deák Iosif, directorul general al Combinatului textil, că primele tone de aţă produse de fabrica noastră din Odorheiu Secuiesc nu au corespuns calitativ. Aşa cum se ştie, acestea au fost făcute din fire care au avut unele „scăpări" de calitate. Dar, întrucît, fabrica era în fază de „rodaj", s-a considerat că „merg". Al doilea lot de aţă produs din primul, semestru a-c, a avut, de asemenea, unele deficienţe de ordin calitativ, explicate prin faptul că, pe de o parte, cei care deservesc maşinile erau. ANCHETĂ ECONOMICĂla Fabrica de aţă din Odorheiu Secuiesc ca de altfel şi acum încă, nedeprinşi cu tainele meseriei şi, pe de altă parte, reglajul maşinilor (la filatură, ringuri) se schimbă de la un lot la altul". Este, să admitem, oarecum normal, ca la orice început, să te loveşti de anumite obstacole, peste care nu poţi trece dintr-o dată. Trebuie muncă şi răbdare. Dar au trecut de acum şase luni de la intrarea în funcţiune a fabricii. Ce măsuri aţi luat pentru îmbunătăţirea, pe parcurs a calităţii produselor, pentru a răspunde tot mai mult exigenţelor crescînde ale beneficiarilor? întrebarea am adresat-o, deopotrivă, inginerului Deák Iosif, directorul general, şi tovarăşului Hajdú Zoltán, directorul comercial al combinatului, din ale căror spuse, spicuim : — Neavînd un nucleu de bază de specialişti cu experienţă îndelungată, am apelat la cei de la „Firul roşu" Tălmaciu şi „Oltul" din Sfîntu Gheorghe, cărora le-am solicitat ajutorul în sensul asigurării asistenţei tehnice şi iniţierea muncitoarelor, ajutorilor de maiştri şi maiştrilor în folosirea şi deservirea maşinilor. Nu a fost prea uşor şi nici nu s-au obţinut imediat rezultate foarte bune, pentru simplul fapt că Fabrica de aţă din Odorheiu Secuiesc, adoptă, pentru prima dată în ţară, o tehnologie nouă, modernă de fabricaţie a M. GEORGESCU (Continuare în pag. a 3-a) III perioada 1—10 august 1970 organele de control ale Sucursalei judeţene a Băncii Naţionale au efectuat o analiză asupra structurii stocurilor de mărfuri la unităţile comerciale, pe baza inventarelor statistice întocmite la 30 iunie 1970. Există deci în stoc mărfuri peste posibilităţile de desfacere, ceea ce are un efect negativ asupra vitezei de circulaţie şi încăsărilor de numerar de la populaţie. S-a constatat de pildă, că există grisine în valoare de 130.000 lei, orez în valoare de 300.000 lapte praf - 50.000 marmeladă — 95.000 lei, rachiuri naturale — 450.000 Iei, biscuiţi „Mirela" şi „Foru" în valoare de 90.000 lei etc. In scopul lichidării acestor stocuri e necesar ca O.C.L. din judeţ să ţină legătura cu organizaţiile comerciale din alte judeţe pentru valorificarea mărfurilor peste necesar, prin trimiterea de liste despre componenţa acestora. Datorită depăşirii stocurilor planificate la O.C.L. din Topliţa şi Odorheiu Secuiesc viteza de circulaţie a fost încetinită cu 5 şi respectiv o zi. Astfel faţă de 85 zile planificate O.C.L. Topliţa a realizat 90 zile, iar O.C.L. Odorheiu Secuiesc faţă de 77 zile planificate a realizat 78 zile. Cu ocazia inventarului statistic efectuat la unităţile comerciale de stat s-au identificat mărfuri greu vandabile, cu o vechime de peste 2 ani, în valoare de 1.462.000 lei, din care 383.000 lei cu preţ neredus, şi 1.079.000 lei cu preţ redus. Situaţia mişcării mărfurilor greu vandabile arată că volumul acestora a crescut cu 11 la sută faţă de existentul la începutul anului 1970. Mărfuri ■ Printre aceste mărfuri s-au identificat 140 aparate de radio „Istria”, 30 garnituri cameră-dormitor, 140 raglane, 251 tricotaje din lină, 215 confecţii din blană, 91 paltoane, 20 m stofă, 60 garnituri lenjerie, confecţii bumbac în valoare de 117.000 lei, 190 cămăşi diferite, confecţii din lină în valoare de 100.000 lei, 53 costume diferite, 97 diferite confecţii femei etc. Inspecţia bancară a identificat stocuri de mărfuri fără mişcare, de peste 2 ani, care nu au fostdeclarate de către întreprinderi, în valoare de 588.000 lei, care, neîndeplinind condiţiile de creditare curentă, au fost excluse de la creditare, atenţionîndu-se astfel :-BASILIADES GEZA, sef serviciu plan FERENCZ ANTON, inspector principal la serviciul plan credite al Sucursalei judeţene a Băncii Naţionale (Continuare în pag. 171 Din analiza efectuată la cele 4 organizaţii comerciale din judeţ şi la 31 cooperative de consum, a rezultat că la unităţile comerciale de stat volumul stocurilor, în semestrul I 1970, înregistrează o creştere de 5.764.000 lei faţă de situaţia avută la 31 decembrie 1969, ceea ce înseamnă o depăşire a stocurilor planificate cu 5.562.000 lei. Depăşiri de stocuri mai însemnate se înregistrează la O.C.L., îndeosebi în sectoarele alimentar şi industrial şi sunt determi-I nate de aprovizionarea magazinelor în mod neritmic şi peste graficul de livrări de obicei în ultimeloi zile ale lunii, cu mărfuri ca: alcool rafinat, bere, făină albă, ulei, unt etc. şi care nu se pot desfadecît în perioadele rmătoare. ■ ce de urmate lei, lei, STOCURILE DE MĂRFURI CRED RMT PENTRU COMERȚUL DN JUDEȚ ANUL III, nr. 795 JOI 17 septembrie 1970 Livrări de mobilă Sîntem informaţi de serviciul desfacere al Fabricii de mobilă din Odorheiu Secuiesc că pînă în ziua de 15 septembrie a.c. s-au livrat 2460 garnituri de mobilă, cameră de zi (export către Uniunea Sovietică), peste 1000 bucăţi birouri către Republica Federală a Germaniei şi 2587 bucăţi canapele tip „Harghita" către diferiţi beneficiari din ţară. Sînt astfel create toate condiţiile ca pînă la 30 septembrie planul de livrări să fie substanţial depăşit, atît la garniturile-cameră de zi, cit şi la canapelele tip „Harghita", n Vedere din Gheorgheni Centrul oraşului Foto: V. KEMENES Proletari din toate tarile umti-va 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN La C.A.P. Ocna de Sus se pregătește terenul pentru însămințare. Planificăm, realizării... Adevărat este că şi în acest an consiliul de conducere al Cooperativei agricole de producţie din Odorheiu Secuiesc a planificat să livreze la fondul centralizat al statului 25 de tone grîu şi 40 tone orzoaică. Dar nu mai puţin adevărat e că în ciuda faptului că lucrările de recoltare a păioaselor au fost în întregime termi-, note, bazele de recepţie nu vor vedea de la această unitate măcar un singur bob de grîu, ori orzoaică (dormite tonele promise), aşa cum, de altfel, n-au văzut nici în anul trecut. Am avut prilejul să ascultăm cu cîtă înflăcărare ştiu să explice tovarăşii de aici cauzele unei asemenea delăsări. Ba condiţiile meteorologice nefavorabile din primăvara fiecărui an, ba buruienile, ba . . . mai cine ştie ce .. . factori nefavorabili şi dăunători. Interesant este însă că niciodată n-am auzit ca măcar o dată să fie de vină şi consiliul de conducere pentru faptul că la capitolul organizarea judicioasă a procesului de muncă n-a ştiut să obţină o notă de trecere. Cert este, culturile din cadrul cooperativei susnumite au avut de suferit. Apoi, se pune întrebarea : Cum de celelalte unităţi agricole din bazinul Odorheiului Secuiesc, în situaţii similare (poate şi mai grele), au reuşit să se achite cu cinste de sarcinile, ce le-au revenit? "Cu iertare să ne fie, dar nu putem să dăm crezare explicaţiilor de felul celor de mai sus, măcar cît de înflăcărate să fie. După cum ne-a informat inginerul agronom Gothard Clara, în acest an, deşi recoltatul cartofului n-a început încă, s-au prevăzut a fi livrate, de pe cele 80 de hectare însămînţate cu cartofi 40 de tone, la fondul centralizat al statului, în condiţiile cînd recolta nu va acoperi nici necesarul de sămînţă, cu greu ne vine să credem cum vor ajunge aceste tone la centrele de preluare. Aşadar, hai, să planificăm şi în acest an că în privinţa realizării mai vedem noi ! Experienţa anilor a demonstrat cu prisosinţă că preocupările insuficiente se oglindesc în primul rînd în producţii scăzute, obţinute de pe suprafeţele însămînţate cu diverse culturi. Acestea au apoi, urmări nefaste asupra venitului cooperativei şi al cooperatorilor. Aşa se explică de ce Cooperativa agricolă de producţie din Odorheiu Secuiesc se numără printre unităţile la care valoarea unei zile de muncă, ani de-a rîndul, nu se ridică nici la 20 de lei. Pentru a respecta întru totul adevărul, trebuie să arătăm că se pare că aceste serioase neajunsuri încep să dea Consiliului de conducere de aici din ce în ce mai mult de gîndit. Consemnăm cu bucurie că în ziua de 15 septembrie şi la această unitate au fost începute însămînţările de grîu, a celor 260 de hectare planificate în cadrul campaniei de toamnă. Am fost asiguraţi că de data aceasta şi Cooperativa agricolă de producţie din Odorheiu Secuiesc va încadra aceste lucrări în termenul de 10 octombrie, prevăzut pentru terminarea integrală a însămînţărilor. Bine ar fi dacă măcar de acum înainte am avea de a face cu realizări şi nu numai cu planificări, şi în privinţa mai vedem noi . D. KISS Facem pariu că ajung la baza de recepţie mai repede decit voi ! Caricatură de: 1. STOIAN Modernizarea reţelei comerciale Reţeaua comercială a municipiului Odorheiu Secuiesc se modernizează continuu. De curînd a fost renovat magazinul de confecţii de pe Bulevardul 1 Mai. Proaspăt zugrăvită şi dotată cu mobilier nou, unitatea, ce s-a specializat în desfacerea confecţiilor pentru femei, îşi primeşte clienţii în condiţii mai bune de expunere, prezentare şi desfacere a mărfurilor. A, DE PE CUPRINSUL PÂTRIEI . La Uzina „Electroputere" din Craiova a fost realizat transformatorul electric purtînd numărul de fabricaţie 75.000. Jubileul corespunde cu îndeplinirea cu aproape patru luni mai devreme a sarcinilor ce i-au revenit uzinei în actualul cincinal la acest important sortiment de producţie. După cum rezultă din situaţiile statistice, din 1966 şi pînă în prezent, aici au fost fabricate diferite transformatoare electrice a căror putere depăşeşte cu 52 la sută pe cea însumată de produsele similare realizate în industria noastră în anii 1960-1965. Nivelul producţiei fabricii de transformatoare a uzinei întrece în acest an de 42 de ori producţia ţării din 1950 la sortimentul respectiv, de 5 ori pe cea din 1960 şi este dublă comparativ cu cea din 1965. Combinatul industrial de morărit şi panificaţie, una din unităţile care completează diversitatea platformei industriale a Iaşului Intilnirea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU cu cadre din invăţămintul economic superior şi alţi economişti Miercuri după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit la sediul C.C. al P.C.R., într-o consfătuire de lucru, cu cadre didactice şi de conducere în învăţămîntul superior economic şi alţi economişti din institute de cercetări, ministere şi mari întreprinderi. Au participat tovarăşii Manea Mănescu, Leonte Răutu, precum şi MirceaMaliţa, ministrul învăţămîntului. Cu acest prilej au fost analizate — în lumina Directivelor celui de-al X- lea Congres al Partidului Comunist Român — propuneri privind perfecţionarea învăţămîntului economic. Participanţii au înfăţişat realizările obţinute în ultimii ani în dezvoltarea învăţămîntului economic din ţara noastră, în pregătirea cadrelor de specialişti, precum şi sarcinile tot mai importante ce revin economistului în actualul stadiu de dezvoltare a economiei naţionale. Vorbitorii au relevat în acelaşi timp deficienţele care se manifestă în desfăşurarea învăţămîntului economic, au făcut propuneri pentru perfecţionarea lui în continuare. S-a stabilit necesitatea ca pregătirea studenţilor să fie mai mult legată de practică, să fie pus un accent sporit pe disciplinele moderne privind ştiinţa şi tehnica conducerii, organizarea producţiei şi a muncii, calculul economic, analiza şi prognoza economică, prospectarea pieţelor etc. S-au făcut totodată propuneri pentru împrospătarea şi îmbogăţirea cunoştinţelor de specialitate prin reciclarea economiştilor, pentru perfecţionarea activităţii cadrelor didactice care lucrează în învăţămîntul economic. Luînd cuvîntul la încheierea lucrărilor consfătuirii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat rolul crescînd al cadrelor didactice în formarea viitorilor economişti şi a dat indicaţii şi recomandări privind ridicarea pe o treaptă superioară a întregului proces de pregătire a specialiştilor din economie. Secretarul general al partidului a subliniat necesitatea pregătirii unor cadre cu o înaltă calificare profesională, capabile să dea soluţii optime problemelor complexe pe care Ie ridică producţia, întreaga viaţă economică a ţării, să lupte pentru înlăturarea a tot ceea ce frînează mersul înainte, să fie promotoare consecvente ale noului, ale creşterii eficienţei economice în toate sectoarele, să se preocupe de punerea în valoare a tuturor rezervelor, să organizeze în bune condiţii activitatea întreprinderilor, a unităţilor de producţie în care lucrează. Vorbitorul a relevat, de asemenea, îndatoririle ce revin cadrelor didactice din învăţământul economic şi altor economişti în analizarea ştiinţifică a problemelor dezvoltării economiei noastre naţionale, în promovarea continuă a cercetării ştiinţifice, economice, în concordanţă cu cerinţele mereu crescînde ale progresului societăţii româneşti. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi-a exprimat convingerea că măsurile ce vor fi adoptate în continuare, pe baza dezbaterilor, vor contribui la perfecţionarea învăţămîntului economic, la creşterea rolului şi aportului economiştilor în rezolvarea problemelor pe care le ridică construcţia societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. PAGINA A II-a | Pagina tineretului | MOMENT IN CONCURSUL BRIGĂZILOR ARTISTICE DE AGITAŢIE Instantaneu în culori contrastante... Brigăzile artistice de agitaţie din Gheorgheni şiau făcut, în parte, debutul în concursul organizat în cinstea celei de-a 50-a aniversări a Partidului Comunist Român, şi faptul trebuie menţionat laudativ, întrucît majoritatea centrelor urbane, ca şi a localităţilor rurale, întîrzie în efectuarea primului pas în această importantă întrecere, cu obiective deosebit de mari. Am spus totuşi că brigăzile din Gheorgheni şi-au făcut doar „în parte" debutul în concurs, întrucît formaţiile unor întreprinderi ca IJECOOP, Topitoria de in sau O.C.L., nu sunt nici măcar constituite (la data de 10 septembrie, termenul fiind, iniţial, începutul lui august I). Am primit toate asigurările din partea tovarăşului Szász Carol, preşedintele Consiliului orăşenesc al sindicatelor că, pînă pe 15 septembrie, brigăzile acum lipsă, vor răspunde prezent. Lăsînd deocamdată factorii cultural-educativi din întreprinderile menţionate să-şi intre în sfîrşit în atribuţiuni, ne vom referi, în continuare, la experienţa pozitivă a brigăzii artistice de agitaţie de la filatura de in, care se poate mîndri că a avut cîteva acţiuni de mare efect. Bazele succesului stau, credem, în aceea că este acolo un tînăr inimos - Bicsak Alexandru (şeful formaţiei P.C.I.) care pune multă rîvnă în calitatea sa de instructor al brigăzii artistice. Talentat, priceput, şi... entuziast acest tînăr (şi pretutindeni există asemenea oameni !), alcătuieşte textul de brigadă, el fixează ilustraţia muzicală, el mobilizează membrii brigăzii, şi aşa se face că lucrurile merg bine. Programul prezentat recent a cuprins aspecte din fabrică, probleme cotidiene ale colectivului de muncă, au fost aspru satirizate cazurile de întîrziere, chiulangiii, au fost prinşi în şfichiul criticii cei care nu-şi fac datoria aşa cum trebuie ; şi spectacolul „a prins" la publicul din fabrică, ceea ce C. COSTIN (Continuare în pag. a 3-a)