Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 729-806)

1970-09-17 / nr. 795

ESTE IOC PENTRU MAI MULTA PREOCUPARE CAIN­AINI PRODUSELOR in ju-Intrată in curînd circuitul economic a deţului şi al ţării, Fabrica de aţă din Odorheiu Se­cuiesc, îşi pregăteşte, treptat, un bun renume printre unităţile industriei noastre uşoare. Gradul înalt de tehnicitate a ma­şinilor din dotare şi ca­pacitatea de efort a tî­­nărului colectiv de muncă, sunt argumente în favoa­rea reuşitei acestui lucru. Urmărind, în cadrul an­chetei noastre, în princi­pal, modul cum se asi­gură calitatea produselor, am stat de vorbă cu Ga­lf­i Lidia, şefa serviciu­lui C.T.C.­­ „Nu am înregistrat nici un refuz de calitate pînă în momentul de fa­ţă. Beneficiarii noştri ne­­au sugerat numai nevoia îmbunătăţirii modului de prezentare şi ambalare a produselor noastre. Mai mult, am primit din partea unui beneficiar al nostru (I.C.R.T.I. Cluj) o scrisoa­re, prin care se declară mulţumit de calitatea a­­pei. Reproducem textual : ,,După primele livrări de aţă în papiote de 200 m am avut posibilitatea de a cunoaşte părerea bene­ficiarilor şi, într-o măsură oarecare, şi a cumpără­torilor. Putem preciza că sîntem satisfăcuţi de ni­velul calitativ ce-l asigu­raţi produselor"­ . .. Fără îndoială că ase­menea aprecieri sunt­em­bucurătoare. Dar nu ace­leaşi aprecieri le merită aţa livrată Fabricii de confecţii din Miercurea- Ciuc. Numai faptul că ambele fabrici fac parte din acelaşi combinat, ce­ea ce a dat naştere la „bunăvoinţă", a făcut ca aceste produse să nu fie introduse în producţie. Ele au avut însă influenţă negativă asupra calităţii confecţiilor executate la fabrica din Miercurea- Ciuc.­­ „Este adevărat, ne spunea inginerul Deák Iosif, directorul general al Combinatului textil, că primele tone de aţă pro­duse de fabrica noastră din Odorheiu Secuiesc nu au corespuns calitativ. Aşa cum se ştie, acestea au fost făcute din fire care au avut unele „scă­pări" de calitate. Dar, în­­trucît, fabrica era în fază de „rodaj", s-a conside­rat că „merg". Al doilea lot de aţă produs din pri­mul, semestru a-c, a avut, de asemenea, unele defi­cienţe de ordin calitativ, explicate prin faptul că, pe de o parte, cei care deservesc maşinile erau.­ ­ANCHETĂ ECONOMICĂ­­la Fabrica de aţă din Odorheiu Secuiesc ca de altfel şi acum încă, nedeprinşi cu tainele me­seriei şi, pe de altă parte, reglajul maşinilor (la fi­latură, ringuri) se schim­bă de la un lot la altul". Este, să admitem, oa­recum normal, ca la orice început, să te loveşti de anumite obstacole, peste care nu poţi trece dintr-o dată. Trebuie muncă şi răbdare. Dar au trecut de acum şase luni de la in­trarea în funcţiune a fa­bricii. Ce măsuri aţi luat pentru îmbunătăţirea, pe parcurs a calităţii produ­selor, pentru a răspunde tot mai mult exigenţelor crescînde ale beneficiari­lor? întrebarea am adre­sat-o, deopotrivă, ingine­rului Deák Iosif, directo­rul general, şi tovarăşului Hajdú Zoltán, directorul comercial al combinatului, din ale căror spuse, spi­cuim : — Neavînd un nucleu de bază de specialişti cu experienţă îndelungată, am apelat la cei de la „Firul roşu" Tălmaciu şi „Oltul" din Sfîntu Gheor­­ghe, cărora le-am solicitat ajutorul în sensul asigu­rării asistenţei tehnice şi iniţierea muncitoarelor, a­­jutorilor de maiştri şi maiştrilor în folosirea şi deservirea maşinilor. Nu a fost prea uşor şi nici nu s-au obţinut imediat rezultate foarte bune, pentru simplul fapt că Fabrica de aţă din Odor­heiu Secuiesc, adoptă, pentru prima dată în ţa­ră, o tehnologie nouă, modernă de fabricaţie a M. GEORGESCU (Continuare în pag. a 3-a) I­I­I perioada 1—10 au­gust 1970 organele de control ale Sucursalei ju­deţene a Băncii Naţiona­le au efectuat o anali­ză asupra structurii stocu­rilor de mărfuri la unită­ţile comerciale, pe baza inventarelor statistice în­tocmite la 30 iunie 1970. Există deci în stoc măr­furi peste posibilităţile de desfacere, ceea ce are un efect negativ asupra vite­zei de circulaţie şi încă­­­sărilor de numerar de la populaţie. S-a constatat de pildă, că există grisine în valoare de 130.000 lei, orez în valoare de 300.000 lapte praf - 50.000 marmeladă — 95.000 lei, rachiuri naturale — 450.000 Iei, biscuiţi „Mire­­la" şi „Foru" în valoare de 90.000 lei etc. In scopul lichidării aces­tor stocuri e necesar ca O.C.L. din judeţ să ţină legătura cu organizaţiile comerciale din alte jude­ţe pentru valorificarea mărfurilor peste necesar, prin trimiterea de liste despre componenţa aces­tora. Datorită depăşirii stocu­rilor planificate la O.C.L. din Topliţa şi Odorheiu Secuiesc viteza de circu­laţie a fost încetinită cu 5 şi respectiv o zi. Astfel faţă de 85 zile planificate O.C.L. Topliţa a realizat 90 zile, iar O.C.L. Odor­heiu Secuiesc faţă de 77 zile planificate a realizat 78 zile. Cu ocazia inventarului statistic efectuat la unită­ţile comerciale de stat s-au identificat mărfuri greu vandabile, cu o ve­chime de peste 2 ani, în valoare de 1.462.000 lei, din care 383.000 lei cu preţ neredus, şi 1.079.000 lei cu preţ redus. Situaţia mişcării mărfurilor greu vandabile arată că volumul acestora a crescut cu 11 la sută faţă de existentul la înce­putul anului 1970. M­ă­rfuri ■ Printre aceste mărfuri s-au identificat 140 a­­parate de radio „Istria”, 30 garnituri cameră-dor­­mitor, 140 raglane, 251 tricotaje din lină, 215 confecţii din blană, 91 paltoane, 20 m stofă, 60 garnituri lenjerie, confec­ţii bumbac în valoare de 117.000 lei, 190 cămăşi diferite, confecţii din li­nă în valoare de 100.000 lei, 53 costume diferi­te, 97 diferite confecţii femei etc. Inspecţia bancară a i­­dentificat stocuri de măr­furi fără mişcare, de pes­te 2 ani, care nu au fost­­declarate de către întreprinderi, în valoare de 588.000 lei, care, ne­îndeplinind condiţiile de creditare curentă, au fost excluse de la creditare, atenţionîndu-se astfel :-BASILIADES GEZA, sef serviciu plan FERENCZ ANTON, inspector principal la ser­viciul plan­ credite al Su­cursalei judeţene a Băncii Naţionale (Continuare în pag. 171 Din analiza efectuată la cele 4 organizaţii co­merciale din judeţ şi la 31 cooperative de consum, a rezultat că la unităţile comerciale de stat volu­mul stocurilor, în semes­trul I 1970, înregistrează­­ o creştere de 5.764.000 lei faţă de situaţia avută la­­ 31 decembrie 1969, ceea ce înseamnă o depăşire a stocurilor planificate cu 5.562.000 lei. Depăşiri de stocuri mai­ însemnate se înregistrează la O.C.L., îndeosebi în sectoarele alimentar şi industrial şi sunt determi-I nate de aprovizionarea magazinelor în mod nerit­mic şi peste graficul de li­vrări de obicei în ultimeloi zile ale lunii, cu mărfuri ca: alcool rafinat, bere, făină albă, ulei, unt etc. şi care nu se pot desfa­­decît în perioadele rmătoare. ■ ce de­­ urmate lei, lei, STOCURILE DE MĂRFURI CRED­­ RMT PENTRU COMERȚUL DN­ JUDEȚ ANUL III, nr. 795 JOI 17 septembrie 1970 Livrări de mobilă Sîntem informaţi de serviciul desfacere al Fabricii de mobilă din O­­dorheiu Secuiesc că pînă în ziua de 15 septembrie a.c. s-au livrat 2460 gar­nituri de mobilă, cameră de zi (export către Uniu­nea Sovietică), peste 1000 bucăţi birouri către Repu­blica Federală a Germa­niei şi 2587 bucăţi cana­pele tip „Harghita" către diferiţi beneficiari din ţară. Sînt astfel create toate condiţiile ca pînă la 30 septembrie planul de livrări să fie substan­ţial depăşit, atît la garni­­turile-cameră de zi, cit şi la canapelele tip „Har­ghita", n Vedere din Gheorgheni Centrul oraşului Foto: V. KEMENES Proletari din toate tarile umti-va 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN La C.A.P. Ocna de Sus se pregătește terenul pen­tru însămințare. Planificăm, realizării... Adevărat este că şi în acest an consiliul de con­ducere al Cooperativei a­­gricole de producţie din Odorheiu Secuiesc a pla­nificat să livreze la fon­dul centralizat al statului 25 de tone grîu şi 40 to­ne orzoaică. Dar nu mai puţin adevărat e că în ciuda faptului că lucrările de recoltare a păioaselor au fost în întregime termi-, note, bazele de recepţie nu vor vedea de la a­­ceastă unitate măcar un singur bob de grîu, ori orzoaică (dormite tonele promise), aşa cum, de altfel, n-au văzut nici în anul trecut. Am avut prilejul să as­cultăm cu cîtă înflăcăra­re ştiu să explice to­varăşii de aici cauzele u­­nei asemenea delăsări. Ba condiţiile meteorologi­ce nefavorabile din pri­măvara fiecărui an, ba buruienile, ba . . . mai cine ştie ce .. . factori nefavo­rabili şi dăunători. In­teresant este însă că niciodată n-am auzit ca măcar o dată să fie de vină şi consiliul de con­ducere pentru faptul că la capitolul organizarea judicioasă a procesului de muncă n-a ştiut să obţi­nă o notă de trecere. Cert este, culturile din cadrul cooperativei sus­­numite au avut de sufe­rit. Apoi, se pune întreba­rea : Cum de celelalte u­­nităţi agricole din bazinul Odorheiului Secuiesc, în situaţii similare (poate şi mai grele), au reuşit să se achite cu cinste de sarcinile, ce le-au revenit? "Cu iertare să ne fie, dar nu putem să dăm crezare explicaţiilor de felul ce­lor de mai sus, măcar cît de înflăcărate să fie. După cum ne-a infor­mat inginerul agronom Gothard Clara, în acest an, deşi recoltatul carto­fului n-a început încă, s-au prevăzut a fi livrate, de pe cele 80 de hectare însămînţate cu cartofi 40 de tone, la fondul centra­lizat al statului, în condiţiile cînd recol­ta nu va acoperi nici necesarul de sămînţă, cu greu ne vine să credem cum vor ajunge aceste tone la centrele de pre­luare. Aşadar, hai, să pla­nificăm şi în acest an că în privinţa realizării mai vedem noi ! Experienţa anilor a de­monstrat cu prisosinţă că preocupările insuficiente se oglindesc în primul rînd în producţii scăzute, obţinute de pe suprafeţe­le însămînţate cu diverse culturi. Acestea au apoi, urmări nefaste asupra ve­nitului cooperativei şi al cooperatorilor. Aşa se ex­plică de ce Cooperativa agricolă de producţie din Odorheiu Secuiesc se nu­mără printre unităţile la care valoarea unei zile de muncă, ani de-a rîndul, nu se ridică nici la 20 de lei. Pentru a respecta întru totul adevărul, trebuie să arătăm că se pare că a­­ceste serioase neajunsuri încep să dea Consiliului de conducere de aici din ce în ce mai mult de gîndit. Consemnăm cu bucurie că în ziua de 15 septembrie şi la această unitate au fost începute însămînţările de grîu, a celor 260 de hectare pla­nificate­­ în cadrul cam­paniei de toamnă. Am fost asiguraţi că de data a­­ceasta şi Cooperativa a­­gricolă de producţie din Odorheiu Secuiesc va în­cadra aceste lucrări în termenul de 10 octombrie, prevăzut pentru termina­rea integrală a însămîn­­ţărilor. Bine ar fi dacă măcar de acum înainte am avea de a face cu realizări şi nu numai cu planificări, şi în privinţa mai vedem noi­ ­. D. KISS Facem pariu că ajung la baza de recepţie mai re­pede decit voi ! Caricatură de: 1. STOIAN Modernizarea reţelei comerciale Reţeaua comercială a municipiului Odorhe­iu Secuiesc se moderni­zează continuu. De cu­rînd a fost renovat ma­gazinul de confecţii de pe Bulevardul 1 Mai. Proaspăt zugrăvi­tă şi dotată cu mobi­lier nou, unitatea, ce s-a specializat în desfa­cerea confecţiilor pen­tru femei, îşi primeşte clienţii în condiţii mai bune de expunere, pre­zentare şi desfacere­­ a­­ mărfurilor. A,­ ­ DE PE CUPRINSUL PÂTRIEI . La Uzina „Electro­­putere" din Craiova a fost realizat transformatorul e­­lectric purtînd numărul de fabricaţie 75.000. Jubileul corespunde cu îndeplini­rea cu aproape patru luni mai devreme a sarcinilor ce i-au revenit uzinei în actualul cincinal la acest important sortiment de producţie. După cum rezultă din situaţiile statistice, din 1966 şi pînă în prezent, aici au fost fabricate di­ferite transformatoare e­­lectrice a căror putere de­păşeşte cu 52 la sută pe cea însumată de produse­le similare realizate în industria noastră în anii 1960-1965. Nivelul pro­ducţiei fabricii de trans­formatoare a uzinei în­trece în acest an de 42 de ori producţia ţării din 1950 la sortimentul res­pectiv, de 5 ori pe cea din 1960 şi este dublă comparativ cu cea din 1965. Combinatul industrial de morărit şi panificaţie, una din unităţile care com­pletează diversitatea platformei industriale a Iaşului Intilnirea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU cu cadre din invăţămintul economic superior şi alţi economişti Miercuri după-amiază, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, s-a întîlnit la sediul C.C. al P.C.R., într-o consfătui­re de lucru, cu cadre didactice şi de conduce­re în învăţămîntul su­perior economic şi alţi economişti din institute de cercetări, ministere şi mari întreprinderi. Au participat tovarăşii Manea Mănescu, Leonte Răutu, precum şi Mircea­­Maliţa, ministrul învăţă­­mîntului. Cu acest prilej au fost analizate — în lumina Di­rectivelor celui de-al X- lea Congres al Partidului Comunist Român — propu­neri privind perfecţiona­rea învăţămîntului econo­mic. Participanţii au înfăţi­şat realizările obţinute în ultimii ani în dezvoltarea învăţămîntului economic din ţara noastră, în pre­gătirea cadrelor de spe­cialişti, precum şi sarcini­le tot mai importante ce revin economistului în ac­tualul stadiu de dezvolta­re a economiei naţiona­le. Vorbitorii au relevat în acelaşi timp deficien­ţele care se manifestă în desfăşurarea învăţămîn­tului economic, au făcut propuneri pentru perfec­ţionarea lui în continu­are. S-a stabilit necesi­tatea ca pregătirea stu­denţilor să fie mai mult legată de practică, să fie pus un accent sporit pe disciplinele moderne privind ştiinţa şi tehnica conducerii, organizarea producţiei şi a muncii, calculul economic, analiza şi prognoza economică, prospectarea pieţelor etc. S-au făcut totodată pro­puneri pentru împrospăta­rea şi îmbogăţirea cuno­ştinţelor de specialitate prin reciclarea economiş­tilor, pentru perfecţiona­rea activităţii cadrelor di­dactice care lucrează în învăţămîntul economic. Luînd cuvîntul la înche­ierea lucrărilor consfătui­rii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat ro­lul crescînd al cadrelor didactice în formarea vii­torilor economişti şi a dat indicaţii şi recomandări privind ridicarea pe o treaptă superioară a în­tregului proces de pregă­tire a specialiştilor din e­­conomie. Secretarul gene­ral al partidului a subli­niat necesitatea pregătirii unor cadre cu o înaltă calificare profesională, ca­pabile să dea soluţii op­time problemelor comple­xe pe care Ie ridică pro­ducţia, întreaga viaţă e­­conomică a ţării, să lupte pentru înlăturarea a tot ceea ce frînează mersul înainte, să fie promotoare consecvente ale noului, a­­le creşterii eficienţei eco­nomice în toate sectoare­le, să se preocupe de pu­nerea în valoare a tutu­ror rezervelor, să organi­zeze în bune condiţii ac­tivitatea întreprinderilor, a unităţilor de producţie în care lucrează. Vorbitorul a relevat, de asemenea, îndatoririle ce revin ca­drelor didactice din învă­­ţământul economic şi al­tor economişti în analiza­­rea ştiinţifică a proble­melor dezvoltării econo­miei noastre naţionale, în promovarea continuă a cercetării ştiinţifice, economice, în concor­danţă cu cerinţele me­reu crescînde ale progre­­sului societăţii româ­neşti. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi-a ex­primat convingerea că măsurile ce vor fi adop­tate în continuare, pe ba­za dezbaterilor, vor contri­bui la perfecţionarea în­văţămîntului economic, la creşterea rolului şi apor­tului economiştilor în re­zolvarea problemelor pe care le ridică construcţia societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate în pa­tria noastră. PAGINA A II-a | Pagina tineretului | MOMENT IN CONCURSUL BRIGĂZILOR ARTISTICE DE AGITAŢIE Instantaneu în culori contrastante... Brigăzile artistice de a­­gitaţie din Gheorgheni şi­­au făcut, în parte, debutul în concursul organizat în cinstea celei de-a 50-a aniversări a Partidului Co­munist Român, şi faptul trebuie menţionat lauda­tiv, întrucît majoritatea centrelor urbane, ca şi a localităţilor rurale, întîr­­zie în efectuarea primului pas în această importantă întrecere, cu obiective deosebit de mari. Am spus totuşi că brigăzile din Gheorgheni şi-au făcut doar „în parte" debutul în concurs, întrucît forma­ţiile unor întreprinderi ca IJECOOP, Topitoria de in sau O.C.L., nu sunt nici mă­car constituite (la data de 10 septembrie, termenul fiind, iniţial, începutul lui august I). Am primit toate asigurările din partea to­varăşului Szász Carol, pre­şedintele Consiliului oră­şenesc al sindicatelor că, pînă pe 15 septembrie, brigăzile acum lipsă, vor răspunde prezent. Lăsînd deocamdată fac­torii cultural-educativi din întreprinderile menţionate să-şi intre în sfîrşit în a­­tribuţiuni, ne vom referi, în continuare, la experi­enţa pozitivă a brigăzii artistice de agitaţie de la filatura de in, care se poate mîndri că a avut cîteva acţiuni de mare efect. Bazele succesului stau, credem, în aceea că este acolo un tînăr inimos - Bicsak Alexandru (şeful formaţiei P.C.I.) care pune multă rîvnă în calitatea sa de instructor al brigăzii artistice. Talentat, price­put, şi... entuziast acest tînăr (şi pretutindeni e­­xistă asemenea oameni !), alcătuieşte textul de bri­gadă, el fixează ilustraţia muzicală, el mobilizează membrii brigăzii, şi aşa se face că lucrurile merg bine. Programul prezentat recent a cuprins aspecte din fabrică, probleme co­tidiene ale colectivului de muncă, au fost aspru sa­tirizate cazurile de întîr­­ziere, chiulangiii, au fost prinşi în şfichiul criticii cei care nu-şi fac datoria aşa cum trebuie ; şi spec­tacolul „a prins" la pu­blicul din fabrică, ceea ce C. COSTIN (Continuare în pag. a 3-a)

Next