Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 729-806)

1970-09-26 / nr. 803

I LA REDACŢIE A SOSIT C O SCRISOARE * * Mulţumesc din inimă „Aflîndu-mă în conce­diu de odihnă la Pălti­­niş-Ciuc, judeţul Harghi­ta, într-o împrejurare neobişnuită, am suferit un grav accident la mi­nă. Pentru a preîntîmpi­­na ca gravai­re a rănii, am solicitat ajutorul medi­cilor de la circumscrip­ţia din localitate, Ida şi Csaba Éltető. Deşi nu se aflau în timpul programu­lui, au avut amabilita­tea de a-mi acorda pri­mul ajutor, cu multă a­­tenţie şi pricepere, fapt care a contribuit la a­­nihilarea suferinţelor şi grăbirea vindecării ră­nii. Pentru conştiinciozi­tatea de către au dat do­vadă, promptitudinea cu care m-au îngrijit, le mulţumesc din toată ini­ma. Aceleaşi mulţumiri le adresez şi tovarăşei Karácsony Tereza, care mi-a efectuat pansa­mentul la mină. Aceste mulţumiri sunt singura re­compensă, pe care le-o pot oferi pentru pricepe­rea, conştiinciozitatea şi înaltul simţ al datoriei cu care veghează la ocro­tirea şi apărarea sănătă­ţii oamenilor muncii”. EUSEBIU MIHAILESCU, comuna Răzvad, judeţul Dîmboviţa . ANUL III, nr. 803 SÎMBĂTĂ 26 septembrie 1970 TOATE PREMISELE REALIZĂRILOR VIITOARE SUNT CREATE O scurtă trecere în re­vistă a realizărilor obţi­nute în acest cincinal de Către colectivul de mun­că al Combinatului mini­er Bălan a făcut cunos­cut adunării reprezentan­ţilor salariaţilor combina­tului că în perioada 1966 —1970 volumul producţiei *~a dublat, atît ca urma­re a creşterii productivi­tăţii muncii, cit şi datorită importantelor lucrări de investiţii efectuate în a­­ceşti ani. Pentru viitorul cincinal se prevede o nouă creş­tere a volumului produc­ţiei cu 34 la sută, urmînd să fie deschise mine şi orizonturi noi, să se ex­tindă activitatea de pros­pectare şi exploatare, să se amplifice instalaţia de preparare cu o linie com­pletă, paralel cu introdu­cerea unor elemente de automatizare la liniile existente, să se pună în funcţiune noi utilaje ca­re să asigure creşterea vitezelor de înaintare la lucrările miniere. Ca ur­mare a perfecţionărilor tehnice productivitatea muncii în abataje va spori cu 47,6 la sută faţă de anul 1970, iar preţul de cost va fi cu 15,5 la sută mai mic decât în a­­cest an. Informarea prezentată de inginerul Rácz Attila, după ce a înfăţişat sarci­nile ce revin colectivului de muncă al combinatii­materiale şi băneşti, re­ducerea preţului de cost şi sporirea rentabilităţii, în vederea ridicării conti­nue a eficienţei economi­ce a activităţii combina­tului. Delegaţii care au luat cuvîntul în­ cadrul dezba­terilor s-au referit la as­pecte importante ale soluţionarea cărora de­pinde, în mare măsură, succesul activităţii viitoare. Spicuim din cuvîntul tovarăşului Lendeczky Ioan faptul că nu s-a făcut to­tul pentru recuperarea materialelor recuperabile, iar urmărirea încadrării în normele de consum stabilită lasă de dorit. Inginerul Dombi Gheor­­ghe a subliniat necesita­tea folosirii mai judicioa­se a maşinilor de încăr­cat şi a criticat lipsa de interes a factorilor res­ponsabili pentru asigura­rea pieselor de schimb necesare perforatoarelor de producţie indigenă. Adunările generale ale sala­riaţilor dezbat planul cincinal 1971-1975 lui în anii viitorului cin­cinal, a subliniat necesi­tatea intensificării pre­ocupării pentru folosirea cu maximul de randament a mijloacelor tehnice, e­conomisirea fondurilor muncii combinatului, de (Continuare în pag. a 3-a) C. ȘTEFAN înnoiri la S.I.L. Topliţa La depozitul de che­restea al S.I.L. Topliţa sunt în curs de executa­re lucrări de extindere şi modernizare. Extinderea pistelor betonate pe în­treaga suprafaţă a de­pozitului va permite me­canizarea operaţiilor de transport şi stivuire, a­­vînd ca urmare sporirea productivităţii muncii şi uşurarea efortului fizic al muncitorilor din de­pozit. în prezent se stu­diază posibilitatea ame­najării­ unor şoproane de tip uşor pentru aco­perirea stivelor de che­restea în scopul conser­vării, în bune condiţii, a principalului produs al sectorului de industriali­zare din Topliţa. Lucrările de extindere şi modernizare a halei de binare au intrat în faza de finisare, urmînd să fie reamplasate uti­lajele în ordinea cerută de tehnologia de fabri­caţie, ceea ce va duce, in final, la sporirea cu 66 la sută a capacităţii de producţie a acestui produs şi, totodată, la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, itinerar pe pelicule Profesorul universitar Gavril Boder, din Timi­şoara, a prezentat în sea­ra zilei de 25 septembrie, în sala Casei de cultură din Borsec, itinerarul tu­ristic Borsec - Lacu Ro­şu - Bicaz. Adăugind ex­punerii, prin proiecţii de diapozitive, imaginea lo­curilor amintite, combi­­nîndu-le cu ilustraţii so­nore - organizatorii au reuşit o plăcută surpri­ză in rîndurile amatorilor de excursii cu sau fără baston de drumeţie. Expuneri pe teme medicale Intrate în tradiţia ac­tivităţilor Casei de cultură din Borsec, conferinţele medicale ţinute în fiecare joi a săptăminii, au me­nirea de a atrage aten­ţia oamenilor aflaţi la o­dihnă asupra evitării di­feritelor boli, precum şi a tratamentelor necesa­re. In seara zilei de 24 septembrie, Corneliu Ra­du - medicul balneolog al staţiunii - a vorbit despre „Arteritele şi tra­tamentul lor”. Bucurîn­­du-se de o largă parti­cipare, aceste expuneri vin să îmbogăţească cu­noştinţele medicale ale auditoriului. „Avem o ţară frumoasă şi bogată, un popor harnic şi cutesător, care timp de peste două milenii, în ani grei de restrişte, înfrăţit cu codrii, riurile şi văile, şi-a apărat glia, iar acum, sub conducerea partidului, işi zideşte o viaţă nouă.* NICOLAE CEAUŞESCU De la Dărmăneşti cobo­­râm pe Trotuş, în aval, con­vinşi că de acum însoţim un rîu în toată puterea cuvîntului. In scurt timp pătrundem în imperiul u­­nei bogăţii, practic inepui­zabile — sarea de la Tîrgu Ocna. Prezenţa unui munte de sare într-o zonă pe care vor s-o revendice celelalte două imperii inerte — pe­trolul şi cărbunele — con­stituie o raritate. Mărturii documentare a­­testă existenţa seculară a Salinei de la Tîrgu Ocna, precizînd că ea a fost fo­losită pînă şi de romani. In urmă cu veacuri, obţi­­nînd prin hrisov domnesc dreptul de a extrage sare, plugarii moldoveni căutau coamele albe ale munţilor. Cu timpul, în locul creste­lor au rămas doar gropi în forma unor clopote ca­re s-au adîncit continuu. Din ele s-au născut „ocnele“ d­in care n-au mai coborît decit răufăcătorii, nesupuşii, răzvrătiţii. Cine intra la ocnă, nu mai vedea soarele. Poate de aceea, cînd i-am aflat semnificaţia din abe­cedar, cuvîntul acesta m-a înfricoşat peste măsură. Astăzi, însă, „ocna" este o mină, o mină albă în ale cărei camere trapezoidale poţi adăposti un oraş în­treg. Coborîm în galerii cu ajutorul unui ascensor, la sute de metri sub pămînt. Jos, în galerii, mineri, arti­ficieri, vagonetari — oa­meni care şi-au legat viaţa de salină intr-un mod to­tal diferit de cel al ocna­şilor. Asaltul asupra mun­telui de sare nu se mai bazează pe ciocan. Explo­zibilul destramă deodată un perete, capabil sa asigure consumul de sare, pe o săptămînă-două al unui oraş ca Miercurea-Ciuc. Combine şi haveuze, maşini de încărcat, trenuri şi as­censoare — o tehnică ultra- N. DASCALESCU modernă — concură la ex­ploatarea sării. Mori spe­ciale transformă bolovanii în sorturi diferite, de la grăunţele solicitate în Ja­ponia, la praful ultrafin pentru soliţă, pe care ma­şini speciale îl ambalează automat De la ciocanul ocnaşului, la haveuze, Salina de la Tîrgu Ocna a străbătut în ultimul sfert de veac un drum pe care n-a putut să-l parcurgă timp de se­cole sub trecutele orinduiri. Şi totuşi cer­uţele economiei sunt încă mari. De aceea, pentru mineri s-a ivit un concurent — sonda. După un procedeu imaginat de specialişti din ţara noastră, instalaţii speciale forează în masiv, introducînd apa în subteran. Sub impulsul je­tului continuu, sarea, trans­formată în saramură, urcă prin tubing, apoi pe două saleducte acompaniază Tro­­tuşul circa 20 de km, pînă la Borzeşti. Dar nici cele patru sonde cu ajutorul cărora se extrag anual 80.000 de tone de sare nu pot satisface cerinţele mereu crescînde ale uzinelor din Borzeşti, care consumă zil­nic mai multă sare decit s-ar folosi într-o zi, pentru alimentaţia populaţiei în­tregii ţări. De aceea, la Tîrgu Ocna se pregăteşte o nouă mină din care se vor extrage anual 210.000 tone de sare. Revenim iarăşi pe pă­­mînt, din subteranul alb. Şi aici tabloul înnoirilor este tot atît de evident. Oraşul Tîrgu Ocna, ridi­cat pe locul unei aşezări geto-dace, se afirmă astăzi ca toate centrele industriale ale ţării, după ce în de­cursul celor 370 de ani an­teriori orînduirii socialiste, n-a depăşit înfăţişarea tir­­gului moldovenesc. De la Tîrgu Ocna, Valea T­rotuşului se îngustează într-atit, incit calea ferată este nevoită să se strecoare prin gîtuirea de la Doftea­­na, o vale sculptată cu mi­gală in pături groase de gresie. Traversăm apoi fru­mosul defileu de la Cire­­şoaia, îndreptînd gînduri de recunoştinţă spre cei că­zuţi aici şi la Oituz în pri­mul război mondial, apă­­rînd ca lumina ochilor Moldova şi ţara. Pas cu pas ne apropiem de punc­tul culmnant al călătoriei pe Trotuş — petrochimia. Dar drumul trece mai întîi prin capitala acestui mira­culos imperiu, prin oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, fostul tîrg al Oneştilor. Privesc în lungul bule­vardului principal, care traversează podul de pe apa Caş­inul­ui pentru a se (Continuare în pag. a 3-a) Noua Românie pitoreasca Prin mari cetăţi petrochimice •b­LIOTECA JUDEȚEANĂ­­ MjivKC URAA-CUT® Proletari din toate tarile, uniti-va 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEJEAN DE PE CUPRINSUL PATRIEI Chirurgului Corneliu Po­pescu de la Spitalul Pantelimon din București i-a fost conferită Medalia de aur la Roma pentru o intervenție chirurgicală făcută pe rinichi. Vizita preşedintelui Consiliului de Stat NICOLAE DE in Austria,s-a Preşedintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste România, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, s-au înapoiat vineri seara în Capitală, după vizita oficială făcută în Austria, la invitaţia preşedintelui federal Franz Jonas. Şeful statului român a fost însoţit de tovară­şii Iosif Banc, vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănes­­cu, ministrul afacerilor externe, Corneli Burtică, ministrul comerţului ex­terior, de consilieri şi experţi. La aeroportul Bănea­­sa, au venit în întim­­pinare tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Nicules­­cu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Maxim Berghia­­nu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Vasile Vîl­­cu, Ştefan Voitec, Miron Constantinescu, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Stă­­nescu, precum şi soţiile conducătorilor de partid şi de stat, vicepreşedinţi ai Marii Adunări Naţiona­le, ai Consiliului de Mi­niştri, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii ob­şteşti. Au fost prezenţi Rudolf Bogner, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Aus­triei la Bucureşti, membri ai Ambasadei Austriei, şefi ai misiunilor diplo­matice acreditaţi în Ro­mânia şi alţi membri ai corpului diplomatic. La ora 19:20, avionul prezidenţial a aterizat. Miile de bucureşteni, a­­flaţi la aeroport, aclamă entuziast, fac o caldă manifestare de dragos­te şi înaltă preţuire şe­fului statului nostru. Conducătorii de partid şi de stat, veniţi în în­­tîmpinare, se apropie de scara avionului, salută cu multă căldură pe tova­răşul Nicolae Ceauşescu. Pionieri oferă flori pre­şedintelui Consiliului de Stat şi soţiei sale. Răsună puternice u­­rale, ovaţii, se scandea­ză îndelung „Ceauşescu— P.C.R.“. Locuitorii Capi­talei exprimă în acest fel satisfacţia lor, a întregu­lui nostru popor pentru rezultatele fructuoase ale vizitei făcute în Austria de şeful statului, vizită care a contribuit la în­tărirea şi dezvoltarea mul­tilaterală a relaţiilor ro­­mâno-austriece, la con­solidarea păcii şi cola­borării în Europa. Ei ex­primă mulţumiri preşe­dintelui Consiliului de Stat, pentru contribuţia pe care personal o adu­ce la dezvoltarea prie­teniei şi colaborării din­tre poporul român şi toa­te popoarele lumii, la instaurarea unui climat de pace şi înţelegere in­ternaţională, în această atmosferă de viu şi puternic entu­ziasm, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se îndreap­tă spre mulţime, strînge prieteneşte mîinile întin­se, răspunde aclamaţii­lor care nu contenesc. TOVARĂŞUL VASILE VILCU A IMPUNIT 60 DE ANI Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân a adresat tovarăşu­lui Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R, vice­preşedinte al Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România, cu pri­lejul împlinirii virstei de 60 de ani, următoarea scrisoare: Dragă tovarăşe Vîlcu, Cu prilejul împlinirii a 60 de ani de viaţă, Co­mitetul Executiv al Co­mitetului Central al Par­tidului Comunist Român îţi adresează calde fe­licitări, urări de sănăta­te şi fericire. Intrat din anii tinereţii în rîndurile mişcării mun­citoreşti, te-ai călit ca militant revoluţionar al Partidului Comunist Ro­mân, ai participat cu neînfricare la luptele pur­tate de oamenii muncii împotriva exploatării şi asupririi burghezo-moşie­reşti, a fascismului şi războiului hitlerist, pen­tru eliberarea patriei, îndeplinind cu spirit de abnegaţie şi de­votament sarcinile în­credinţate de partid. Se bucură de o binemeritată consideraţie activitatea desfăşurată după 23 Au­gust 1944, în funcţiile de răspundere ce ţi s-au în­credinţat, ca prim-secre­­tar al organizaţiei regio­nale de partid Dobrogea, preşedinte al Uniunii Na­ţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, iar în prezent, ca mem­bru al Comitetului Exe­cutiv al Comitetului Cen­tral al Partidului Comu­nist Român, şi vicepre­şedinte al Consiliului de Stat al Republicii Socia­liste România, Partidul nostru comunist promo­vează neabătut politica sa marxist-leninistă de e­­dificare a orînduirii so­cialiste, de înălţare e­­conomică şi socială a pa­triei, de înflorire multi­laterală a naţiunii noas­tre socialiste, de întări­re a prieteniei şi alian­ţei cu ţările socialiste, a colaborării cu celelalte state, a unităţii mişcării­­comuniste şi muncitoreşti, a forţelor antiimperialis­­te, în înfăptuirea aces­tei politici aduci o valo­roasă şi apreciată con­tribuţie. Activitatea îndelunga­tă pe care ai desfăşu­rat-o în mişcarea revo­luţionară, slujirea cu credinţă a intereselor clasei noastre muncitoa­re, ale poporului român, a cauzei socialismului şi comunismului, ţi-au a­­dus stima şi preţuirea întregului partid, ale tu­turor oamenilor muncii. La aniversarea zilei de naştere, îţi dorim din toa­tă inima, dragă tovarăşe Vîlcu, ani mulţi, putere de muncă, şi noi succese în activitatea rodnică pe care o desfăşori. COMITETUL EXECUTIV AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN L LA CAP. FELICENI Se impune grăbirea ritmului Au rămas doar puţine zile pînă la 10 octom­brie, dată considerată limită pentru terminarea însămînţărilor de toamnă, ceea ce impune şi co­operativelor agricole de producţie din bazinul Tîr­­navelor urgentarea a­­cestor lucrări. La Feliceni, planul pre­vede însămînţarea a 390 de hectare — 330 cu grîu, 50 cu orz, 8 cu secară furajeră şi 2 cu legume. Acest lucru solicită din partea cooperatorilor e­­forturi considerabile. Pînă în prezent, coo­peratorii din Feliceni au arat abia 126 hectare şi au pregătit pentru însă­­mînţări 64 hectare. La 24 septembrie erau însămîn­­ţate cu orz 40 de hecta­re şi cu secară furajeră două hectare. Pe două loturi a început şi însă­mînţarea griului, dar la această lucrare partici­pă numai două maşini de semănat, aşa că pînă în seara zilei amintite se însămînţaseră doar 20 de hectare. Dacă în ceea ce pri­veşte seminţele, lucrurile sunt în ordine, nu a­­celaşi lucru putem spu­ne despre îngrăşăminte. Conform planului, 90 de hectare aşteaptă să pri­mească îngrăşăminte na­turale, dar pînă în pre­zent s-au împrăştiat ase­menea îngrăşăminte nu­mai pe o suprafaţă de 12 hectare. Trebuie amintit ERDÉLYI ZOLTÁN (Continuare în pag. a 3-a) CONTINUAREA RELATĂRILOR IN PAGINA A 4-A Reinnoiţi-vă abonamen­­ tele la ziarul cil ( »M--.4 fig.4 HARGHITEI 4­ 1 1­8-a Căminul cultural din Sarmaş Debut promiţător în noul sezon Ieşit din sezonul de vară, cînd intensitatea acţiunilor cultural-educa­tive şi artistice a fost mai scăzută, Căminul cul­tural din Sărmaş abor­dează „sezonul rece" cu deosebită seriozitate. Di­rectoarea căminului, Le­­tiţia Mîndru, împreună cu consiliul de conduce­re al căminului, şi-a în­tocmit un plan de mun­că mult îmbogăţit faţă de perioadele similare ale anilor trecuţi, condus de un principiu foarte sănătos : „pe oameni trebuie să-i atragem la acţiunile căminului cul­tural, să-i facem să par­ticipe activ la viaţa cul­­tural-a­rtistică a comu­nei". Menţionăm activitatea brigăzii artistice de agi­taţie care pregăteşte a­­cum programul intitulat: „Ni-i ţara azi grădină - nfloritoare", pe ca­re-l va prezenta de Ziua recol­tei, continuînd apoi să-şi facă simţită prezenţa pe „scena” acţiunilor con­sacrate aniversării din mai 1971 a Partidului Comunist Român. Sunt a­­poi cîteva elemente de­venite tradiţionale în rea­litatea comunei de pe Mureş. Este vorba de spectacolul „Nuntă la Sărmaş", ca şi evoluţiile pline de culoare ale ce­lor „Trei generaţii". Pen­tru a duce mai departe aceste originale tradiţii locale (aplaudate la toa­te festivalurile folclorice judeţene), conducerea căminului cultural sărmă­­şean se preocupă de re­împrospătarea formaţiilor, de recrutarea unor noi artişti amatori de toate virstele, asigurînd astfel continuitatea necesară în spiritualitatea unei lo­calităţi aşa de pitorească în privinţa tezaurului et­nografic şi folcloric. Notăm ca pe un fapt deosebit de pozitiv (şi nu chiar atît de frecvent în comunele judeţului) con­lucrarea permanentă din­tre căminul cultural şi cadrele didactice ale şco­lii generale. Fiecare das­căl se ocupă de acel sector al muncii cultu­ra­l-artistice unde se pri­cepe mai bine, unde a­­portul este de cea mai bună calitate şi, în con­secinţă, eficient. Un grup de cadre didactice pre­gătesc formaţia de tea­tru (Iosif Ghidiu, Ion Pop, Adriana Popovici), un al­tul se ocupă de pregă­tirea brigăzii artistice (Ileana Tarcău, Florenti­na Tarcău), altul de „ci­zelarea" echipelor de dansatori (Aurelia Ol­teanu, Lucreţia Roşea, Li- C. COSTIN (Continuare în pag. a 2.a)

Next