Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 729-806)
1970-09-26 / nr. 803
I LA REDACŢIE A SOSIT C O SCRISOARE * * Mulţumesc din inimă „Aflîndu-mă în concediu de odihnă la Păltiniş-Ciuc, judeţul Harghita, într-o împrejurare neobişnuită, am suferit un grav accident la mină. Pentru a preîntîmpina ca gravaire a rănii, am solicitat ajutorul medicilor de la circumscripţia din localitate, Ida şi Csaba Éltető. Deşi nu se aflau în timpul programului, au avut amabilitatea de a-mi acorda primul ajutor, cu multă atenţie şi pricepere, fapt care a contribuit la anihilarea suferinţelor şi grăbirea vindecării rănii. Pentru conştiinciozitatea de către au dat dovadă, promptitudinea cu care m-au îngrijit, le mulţumesc din toată inima. Aceleaşi mulţumiri le adresez şi tovarăşei Karácsony Tereza, care mi-a efectuat pansamentul la mină. Aceste mulţumiri sunt singura recompensă, pe care le-o pot oferi pentru priceperea, conştiinciozitatea şi înaltul simţ al datoriei cu care veghează la ocrotirea şi apărarea sănătăţii oamenilor muncii”. EUSEBIU MIHAILESCU, comuna Răzvad, judeţul Dîmboviţa . ANUL III, nr. 803 SÎMBĂTĂ 26 septembrie 1970 TOATE PREMISELE REALIZĂRILOR VIITOARE SUNT CREATE O scurtă trecere în revistă a realizărilor obţinute în acest cincinal de Către colectivul de muncă al Combinatului minier Bălan a făcut cunoscut adunării reprezentanţilor salariaţilor combinatului că în perioada 1966 —1970 volumul producţiei *~a dublat, atît ca urmare a creşterii productivităţii muncii, cit şi datorită importantelor lucrări de investiţii efectuate în aceşti ani. Pentru viitorul cincinal se prevede o nouă creştere a volumului producţiei cu 34 la sută, urmînd să fie deschise mine şi orizonturi noi, să se extindă activitatea de prospectare şi exploatare, să se amplifice instalaţia de preparare cu o linie completă, paralel cu introducerea unor elemente de automatizare la liniile existente, să se pună în funcţiune noi utilaje care să asigure creşterea vitezelor de înaintare la lucrările miniere. Ca urmare a perfecţionărilor tehnice productivitatea muncii în abataje va spori cu 47,6 la sută faţă de anul 1970, iar preţul de cost va fi cu 15,5 la sută mai mic decât în acest an. Informarea prezentată de inginerul Rácz Attila, după ce a înfăţişat sarcinile ce revin colectivului de muncă al combinatiimateriale şi băneşti, reducerea preţului de cost şi sporirea rentabilităţii, în vederea ridicării continue a eficienţei economice a activităţii combinatului. Delegaţii care au luat cuvîntul în cadrul dezbaterilor s-au referit la aspecte importante ale soluţionarea cărora depinde, în mare măsură, succesul activităţii viitoare. Spicuim din cuvîntul tovarăşului Lendeczky Ioan faptul că nu s-a făcut totul pentru recuperarea materialelor recuperabile, iar urmărirea încadrării în normele de consum stabilită lasă de dorit. Inginerul Dombi Gheorghe a subliniat necesitatea folosirii mai judicioase a maşinilor de încărcat şi a criticat lipsa de interes a factorilor responsabili pentru asigurarea pieselor de schimb necesare perforatoarelor de producţie indigenă. Adunările generale ale salariaţilor dezbat planul cincinal 1971-1975 lui în anii viitorului cincinal, a subliniat necesitatea intensificării preocupării pentru folosirea cu maximul de randament a mijloacelor tehnice, economisirea fondurilor muncii combinatului, de (Continuare în pag. a 3-a) C. ȘTEFAN înnoiri la S.I.L. Topliţa La depozitul de cherestea al S.I.L. Topliţa sunt în curs de executare lucrări de extindere şi modernizare. Extinderea pistelor betonate pe întreaga suprafaţă a depozitului va permite mecanizarea operaţiilor de transport şi stivuire, avînd ca urmare sporirea productivităţii muncii şi uşurarea efortului fizic al muncitorilor din depozit. în prezent se studiază posibilitatea amenajării unor şoproane de tip uşor pentru acoperirea stivelor de cherestea în scopul conservării, în bune condiţii, a principalului produs al sectorului de industrializare din Topliţa. Lucrările de extindere şi modernizare a halei de binare au intrat în faza de finisare, urmînd să fie reamplasate utilajele în ordinea cerută de tehnologia de fabricaţie, ceea ce va duce, in final, la sporirea cu 66 la sută a capacităţii de producţie a acestui produs şi, totodată, la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, itinerar pe pelicule Profesorul universitar Gavril Boder, din Timişoara, a prezentat în seara zilei de 25 septembrie, în sala Casei de cultură din Borsec, itinerarul turistic Borsec - Lacu Roşu - Bicaz. Adăugind expunerii, prin proiecţii de diapozitive, imaginea locurilor amintite, combinîndu-le cu ilustraţii sonore - organizatorii au reuşit o plăcută surpriză in rîndurile amatorilor de excursii cu sau fără baston de drumeţie. Expuneri pe teme medicale Intrate în tradiţia activităţilor Casei de cultură din Borsec, conferinţele medicale ţinute în fiecare joi a săptăminii, au menirea de a atrage atenţia oamenilor aflaţi la odihnă asupra evitării diferitelor boli, precum şi a tratamentelor necesare. In seara zilei de 24 septembrie, Corneliu Radu - medicul balneolog al staţiunii - a vorbit despre „Arteritele şi tratamentul lor”. Bucurîndu-se de o largă participare, aceste expuneri vin să îmbogăţească cunoştinţele medicale ale auditoriului. „Avem o ţară frumoasă şi bogată, un popor harnic şi cutesător, care timp de peste două milenii, în ani grei de restrişte, înfrăţit cu codrii, riurile şi văile, şi-a apărat glia, iar acum, sub conducerea partidului, işi zideşte o viaţă nouă.* NICOLAE CEAUŞESCU De la Dărmăneşti coborâm pe Trotuş, în aval, convinşi că de acum însoţim un rîu în toată puterea cuvîntului. In scurt timp pătrundem în imperiul unei bogăţii, practic inepuizabile — sarea de la Tîrgu Ocna. Prezenţa unui munte de sare într-o zonă pe care vor s-o revendice celelalte două imperii inerte — petrolul şi cărbunele — constituie o raritate. Mărturii documentare atestă existenţa seculară a Salinei de la Tîrgu Ocna, precizînd că ea a fost folosită pînă şi de romani. In urmă cu veacuri, obţinînd prin hrisov domnesc dreptul de a extrage sare, plugarii moldoveni căutau coamele albe ale munţilor. Cu timpul, în locul crestelor au rămas doar gropi în forma unor clopote care s-au adîncit continuu. Din ele s-au născut „ocnele“ din care n-au mai coborît decit răufăcătorii, nesupuşii, răzvrătiţii. Cine intra la ocnă, nu mai vedea soarele. Poate de aceea, cînd i-am aflat semnificaţia din abecedar, cuvîntul acesta m-a înfricoşat peste măsură. Astăzi, însă, „ocna" este o mină, o mină albă în ale cărei camere trapezoidale poţi adăposti un oraş întreg. Coborîm în galerii cu ajutorul unui ascensor, la sute de metri sub pămînt. Jos, în galerii, mineri, artificieri, vagonetari — oameni care şi-au legat viaţa de salină intr-un mod total diferit de cel al ocnaşilor. Asaltul asupra muntelui de sare nu se mai bazează pe ciocan. Explozibilul destramă deodată un perete, capabil sa asigure consumul de sare, pe o săptămînă-două al unui oraş ca Miercurea-Ciuc. Combine şi haveuze, maşini de încărcat, trenuri şi ascensoare — o tehnică ultra- N. DASCALESCU modernă — concură la exploatarea sării. Mori speciale transformă bolovanii în sorturi diferite, de la grăunţele solicitate în Japonia, la praful ultrafin pentru soliţă, pe care maşini speciale îl ambalează automat De la ciocanul ocnaşului, la haveuze, Salina de la Tîrgu Ocna a străbătut în ultimul sfert de veac un drum pe care n-a putut să-l parcurgă timp de secole sub trecutele orinduiri. Şi totuşi ceruţele economiei sunt încă mari. De aceea, pentru mineri s-a ivit un concurent — sonda. După un procedeu imaginat de specialişti din ţara noastră, instalaţii speciale forează în masiv, introducînd apa în subteran. Sub impulsul jetului continuu, sarea, transformată în saramură, urcă prin tubing, apoi pe două saleducte acompaniază Trotuşul circa 20 de km, pînă la Borzeşti. Dar nici cele patru sonde cu ajutorul cărora se extrag anual 80.000 de tone de sare nu pot satisface cerinţele mereu crescînde ale uzinelor din Borzeşti, care consumă zilnic mai multă sare decit s-ar folosi într-o zi, pentru alimentaţia populaţiei întregii ţări. De aceea, la Tîrgu Ocna se pregăteşte o nouă mină din care se vor extrage anual 210.000 tone de sare. Revenim iarăşi pe pămînt, din subteranul alb. Şi aici tabloul înnoirilor este tot atît de evident. Oraşul Tîrgu Ocna, ridicat pe locul unei aşezări geto-dace, se afirmă astăzi ca toate centrele industriale ale ţării, după ce în decursul celor 370 de ani anteriori orînduirii socialiste, n-a depăşit înfăţişarea tirgului moldovenesc. De la Tîrgu Ocna, Valea Trotuşului se îngustează într-atit, incit calea ferată este nevoită să se strecoare prin gîtuirea de la Dofteana, o vale sculptată cu migală in pături groase de gresie. Traversăm apoi frumosul defileu de la Cireşoaia, îndreptînd gînduri de recunoştinţă spre cei căzuţi aici şi la Oituz în primul război mondial, apărînd ca lumina ochilor Moldova şi ţara. Pas cu pas ne apropiem de punctul culmnant al călătoriei pe Trotuş — petrochimia. Dar drumul trece mai întîi prin capitala acestui miraculos imperiu, prin oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, fostul tîrg al Oneştilor. Privesc în lungul bulevardului principal, care traversează podul de pe apa Caşinului pentru a se (Continuare în pag. a 3-a) Noua Românie pitoreasca Prin mari cetăţi petrochimice •bLIOTECA JUDEȚEANĂ MjivKC URAA-CUT® Proletari din toate tarile, uniti-va 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEJEAN DE PE CUPRINSUL PATRIEI Chirurgului Corneliu Popescu de la Spitalul Pantelimon din București i-a fost conferită Medalia de aur la Roma pentru o intervenție chirurgicală făcută pe rinichi. Vizita preşedintelui Consiliului de Stat NICOLAE DE in Austria,s-a Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, s-au înapoiat vineri seara în Capitală, după vizita oficială făcută în Austria, la invitaţia preşedintelui federal Franz Jonas. Şeful statului român a fost însoţit de tovarăşii Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Corneli Burtică, ministrul comerţului exterior, de consilieri şi experţi. La aeroportul Băneasa, au venit în întimpinare tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Miron Constantinescu, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, precum şi soţiile conducătorilor de partid şi de stat, vicepreşedinţi ai Marii Adunări Naţionale, ai Consiliului de Miniştri, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti. Au fost prezenţi Rudolf Bogner, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Austriei la Bucureşti, membri ai Ambasadei Austriei, şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în România şi alţi membri ai corpului diplomatic. La ora 19:20, avionul prezidenţial a aterizat. Miile de bucureşteni, aflaţi la aeroport, aclamă entuziast, fac o caldă manifestare de dragoste şi înaltă preţuire şefului statului nostru. Conducătorii de partid şi de stat, veniţi în întîmpinare, se apropie de scara avionului, salută cu multă căldură pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Pionieri oferă flori preşedintelui Consiliului de Stat şi soţiei sale. Răsună puternice urale, ovaţii, se scandează îndelung „Ceauşescu— P.C.R.“. Locuitorii Capitalei exprimă în acest fel satisfacţia lor, a întregului nostru popor pentru rezultatele fructuoase ale vizitei făcute în Austria de şeful statului, vizită care a contribuit la întărirea şi dezvoltarea multilaterală a relaţiilor româno-austriece, la consolidarea păcii şi colaborării în Europa. Ei exprimă mulţumiri preşedintelui Consiliului de Stat, pentru contribuţia pe care personal o aduce la dezvoltarea prieteniei şi colaborării dintre poporul român şi toate popoarele lumii, la instaurarea unui climat de pace şi înţelegere internaţională, în această atmosferă de viu şi puternic entuziasm, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se îndreaptă spre mulţime, strînge prieteneşte mîinile întinse, răspunde aclamaţiilor care nu contenesc. TOVARĂŞUL VASILE VILCU A IMPUNIT 60 DE ANI Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român a adresat tovarăşului Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R, vicepreşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, cu prilejul împlinirii virstei de 60 de ani, următoarea scrisoare: Dragă tovarăşe Vîlcu, Cu prilejul împlinirii a 60 de ani de viaţă, Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român îţi adresează calde felicitări, urări de sănătate şi fericire. Intrat din anii tinereţii în rîndurile mişcării muncitoreşti, te-ai călit ca militant revoluţionar al Partidului Comunist Român, ai participat cu neînfricare la luptele purtate de oamenii muncii împotriva exploatării şi asupririi burghezo-moşiereşti, a fascismului şi războiului hitlerist, pentru eliberarea patriei, îndeplinind cu spirit de abnegaţie şi devotament sarcinile încredinţate de partid. Se bucură de o binemeritată consideraţie activitatea desfăşurată după 23 August 1944, în funcţiile de răspundere ce ţi s-au încredinţat, ca prim-secretar al organizaţiei regionale de partid Dobrogea, preşedinte al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, iar în prezent, ca membru al Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, şi vicepreşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Partidul nostru comunist promovează neabătut politica sa marxist-leninistă de edificare a orînduirii socialiste, de înălţare economică şi socială a patriei, de înflorire multilaterală a naţiunii noastre socialiste, de întărire a prieteniei şi alianţei cu ţările socialiste, a colaborării cu celelalte state, a unităţii mişcăriicomuniste şi muncitoreşti, a forţelor antiimperialiste, în înfăptuirea acestei politici aduci o valoroasă şi apreciată contribuţie. Activitatea îndelungată pe care ai desfăşurat-o în mişcarea revoluţionară, slujirea cu credinţă a intereselor clasei noastre muncitoare, ale poporului român, a cauzei socialismului şi comunismului, ţi-au adus stima şi preţuirea întregului partid, ale tuturor oamenilor muncii. La aniversarea zilei de naştere, îţi dorim din toată inima, dragă tovarăşe Vîlcu, ani mulţi, putere de muncă, şi noi succese în activitatea rodnică pe care o desfăşori. COMITETUL EXECUTIV AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN L LA CAP. FELICENI Se impune grăbirea ritmului Au rămas doar puţine zile pînă la 10 octombrie, dată considerată limită pentru terminarea însămînţărilor de toamnă, ceea ce impune şi cooperativelor agricole de producţie din bazinul Tîrnavelor urgentarea acestor lucrări. La Feliceni, planul prevede însămînţarea a 390 de hectare — 330 cu grîu, 50 cu orz, 8 cu secară furajeră şi 2 cu legume. Acest lucru solicită din partea cooperatorilor eforturi considerabile. Pînă în prezent, cooperatorii din Feliceni au arat abia 126 hectare şi au pregătit pentru însămînţări 64 hectare. La 24 septembrie erau însămînţate cu orz 40 de hectare şi cu secară furajeră două hectare. Pe două loturi a început şi însămînţarea griului, dar la această lucrare participă numai două maşini de semănat, aşa că pînă în seara zilei amintite se însămînţaseră doar 20 de hectare. Dacă în ceea ce priveşte seminţele, lucrurile sunt în ordine, nu acelaşi lucru putem spune despre îngrăşăminte. Conform planului, 90 de hectare aşteaptă să primească îngrăşăminte naturale, dar pînă în prezent s-au împrăştiat asemenea îngrăşăminte numai pe o suprafaţă de 12 hectare. Trebuie amintit ERDÉLYI ZOLTÁN (Continuare în pag. a 3-a) CONTINUAREA RELATĂRILOR IN PAGINA A 4-A Reinnoiţi-vă abonamen tele la ziarul cil ( »M--.4 fig.4 HARGHITEI 4 1 18-a Căminul cultural din Sarmaş Debut promiţător în noul sezon Ieşit din sezonul de vară, cînd intensitatea acţiunilor cultural-educative şi artistice a fost mai scăzută, Căminul cultural din Sărmaş abordează „sezonul rece" cu deosebită seriozitate. Directoarea căminului, Letiţia Mîndru, împreună cu consiliul de conducere al căminului, şi-a întocmit un plan de muncă mult îmbogăţit faţă de perioadele similare ale anilor trecuţi, condus de un principiu foarte sănătos : „pe oameni trebuie să-i atragem la acţiunile căminului cultural, să-i facem să participe activ la viaţa cultural-artistică a comunei". Menţionăm activitatea brigăzii artistice de agitaţie care pregăteşte acum programul intitulat: „Ni-i ţara azi grădină - nfloritoare", pe care-l va prezenta de Ziua recoltei, continuînd apoi să-şi facă simţită prezenţa pe „scena” acţiunilor consacrate aniversării din mai 1971 a Partidului Comunist Român. Sunt apoi cîteva elemente devenite tradiţionale în realitatea comunei de pe Mureş. Este vorba de spectacolul „Nuntă la Sărmaş", ca şi evoluţiile pline de culoare ale celor „Trei generaţii". Pentru a duce mai departe aceste originale tradiţii locale (aplaudate la toate festivalurile folclorice judeţene), conducerea căminului cultural sărmăşean se preocupă de reîmprospătarea formaţiilor, de recrutarea unor noi artişti amatori de toate virstele, asigurînd astfel continuitatea necesară în spiritualitatea unei localităţi aşa de pitorească în privinţa tezaurului etnografic şi folcloric. Notăm ca pe un fapt deosebit de pozitiv (şi nu chiar atît de frecvent în comunele judeţului) conlucrarea permanentă dintre căminul cultural şi cadrele didactice ale şcolii generale. Fiecare dascăl se ocupă de acel sector al muncii cultural-artistice unde se pricepe mai bine, unde aportul este de cea mai bună calitate şi, în consecinţă, eficient. Un grup de cadre didactice pregătesc formaţia de teatru (Iosif Ghidiu, Ion Pop, Adriana Popovici), un altul se ocupă de pregătirea brigăzii artistice (Ileana Tarcău, Florentina Tarcău), altul de „cizelarea" echipelor de dansatori (Aurelia Olteanu, Lucreţia Roşea, Li- C. COSTIN (Continuare în pag. a 2.a)