Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 886-960)

1971-01-14 / nr. 895

I I I I I I Noul program de circulaţie al autobu­zelor I. G. O. MIERCUREA-CIUC O iniţiativă lăudabilă, dar încă neîndeplinită , în cursul lunii decem­brie 1970, I.G.O. Miercu­rea-Ciuc a introdus un nou program de funcţio­nare a transportului in comun în oraşul reşedin­ţă de judeţ. Elaborarea noului orar de circulaţie al autobuzelor, care cu­prinde 11 trasee, se pre­zintă substanţial îmbună­tăţit faţă de cel vechi, ţi­ne­ Seama de cerinţele ivite ca urmare a dezvol­tării economice şi urbanis­tice­ a oraşului, întrunind, după publicarea în presă, aprecierile locuitorilor re­şedinţei de judeţ. Măsura luată e şi un argument al faptului că iniţiativa, spi­ritul de inventivitate a început să cucerească te­ren în ultima vreme şi nu activitatea întreprinderii de gospodărie orăşeneas­că şi acest lucru nu poa­te decit să ne bucure. UN PAS CU CERINŢELE ACTUALE E cazul s-o spunem, in­că de la începutul aces­tor rînduri că programul circulaţiei autobuzelor a fost elaborat în urma u­­nor studii temeinice, în­treprinse de un grup de specialişti din cadrul în­treprinderii susamintite, într-o perioadă lungă de timp şi că e­ e în concor­danţă atît cu cerinţele actuale ale oraşului reşe­dinţă de judeţ şi cu pers­pectivele dezvoltării sale. In urma adoptării lui s-au înfiinţat trasee noi, sta­ţii noi, orele de plecare ale autobuzelor din garaj şi din staţiile de la cape­tele de linii sunt mai bine gindite, se asigură în condiţiuni mai bune cir­culaţia publică în orele de vîrf şi, în tot timpul zi­lei, intre extremităţile ora­şului, între gară, autoga­ra, „porţile de intrare" în Miercurea-Ciuc — şi cen­trul oraşului, precum şi intre centru şi cartierele şi satele mai îndepărtate : Şumuleu, Jigodia etc. După elaborarea nou­lui program conducerea I.G.O., a asigurat cunoaş­terea lui în profunzime de către şoferii şi taxa­torii de pe autobuze, fiind prelucrat amănunţit, cu personalul din serviciul transport. Apoi, din pri­mele zile de aplicare, s-au luat o seamă de mă­suri pentru aplicarea lui întocmai, şeful serviciului transport, alţi tovarăşi din conducerea I.G.O., au fost mereu pe teren, spri­jinind şi coordonînd cir­culaţia autobuzelor în strictă concordanţă cu o­­rele stabilite iniţial. La bor­­dul fiecărui autobuz a fost afişat noul orar. Alte măsuri luate au vizat co­interesarea şoferilor şi ta­xatorilor în scopul respec­Orice planificare, ori­ce programare, ori­cit de bună ar fi ea, rămîne lite­ră moartă, dacă nu este aplicată în viaţă. Cei chemaţi să dea viaţă nou­lui program de circulaţie al autobuzelor erau şofe­rii, taxatorii, personalul din serviciul de speciali­tate al I.G.O. Am urmă­rit timp de 2 zile, în cali­tate de călător, cu pro­gramul tipărit în buzunar felul cum circulă autobu­­ze­e in Miercurea-Ciuc. 7 ianuarie. Staţia de lingă tribunal. In program scrie că la orele 11 tre­buie să sosească autobu­zul nr. 5 dinspre Jigodin. La orele 11 fără un minut autobuzul a oprit în staţie. .. .1 Gara C.F.R. Auto- TR. BONDOR (Continuare în pag. aul ţării întocmai program. REUŞITE a noului .1 «3" Proletari dîn toate ţările. uniţiva 4 pagini 30 baniHARGHITEI ANUL III,nr. 895 JOI 14 ianuarie 1971 SPECTACOL MUZICAL-COREGRAFIC Formaţia artistică de cîntece şi dansuri a Ca­sei de cultură din Gheorgheni prezintă în localitate spectaco­lul muzical-coregrafic „Zboară cîntecul”, un spectacol de succes pe care l-au aplaudat în zilele trecute iubitorii folclorului şi genului „u­­şor" din Remetea. Tur­neele în zonă ale tineri­lor artişti amatori, le-a atras binemeritate apre­cieri din partea publicu­lui. Nivelul interpretativ la care au ajuns i-a re­comandat şi redactori­lor de specialitate ai te­leviziunii care vor înre­gistra secvenţe din evo­luţia artiştilor amatori din oraş. Duminică, du­pă ce se vor prezenta in faţa camerelor de luat vederi, „Zboară cînte­cul’’ va ajunge şi la Sin­­dominic. UN NOU APARAT RÖNTGEN La policlinica din To­­pliţa se află în curs de montare un nou aparat Röntgen. Aparatul - Diagnomax 300 - va fi destinat întreprinderii u­­nor investigaţii medica­le de specialitate şi va permite efectuarea unor radiografii care înainte nu se puteau executa la policlinica respectivă. De curînd, s-au termi­nat amenajările sălii unde va funcţiona apa­ratul, urm­în­d a se efectua montarea pro­­priu-zisă. Conform pre­vederilor, lucrările vor fi încheiate la 15 febru­arie, dată cînd diagno­­maxul va intra în func­ţiune, culorii, unii aflaţi la virsta afirmării, alţii din catego­ria celor numiţi „amatori", expun lucrări în cadrul u­­nei expoziţii organizate de Casa de cultură din Gheorgheni. Am notat nu­mele expozanţilor — Saigo Ileana, Marton Alexandru, Nimescu Eugen, Bodo E­­meric şi Sarossi Csaba. P­­leţuri, acuarele, desene în tuş se reunesc în acest mini-salon, atestînd o ini­ţiativă bună a colectivu­lui metodic al casei cul­turale orăşeneşti. Uşoara improvizaţie sub care se prezintă vizionării publice expoziţia, trebuie avută în vedere pe viitor, cu prilej Cîţiva pasionaţi ai artei­­ul altor acţiuni similare... CEA MAI BUNĂ PATRULĂ DE CIRCULATE Consiliul Organizaţiei Pionierilor din judeţul Har­ghita, în colaborare cu Inspectoratul miliţiei judeţu­lui Harghita, serviciul circulaţie, a iniţiat concursul „Cea mai bună patrulă de circulaţie" în care sens a elaborat un regulament de desfăşurare a con­cursului difuzat la toate şcolile din judeţ şi în care sunt stabilite etapele şi termenele de înscriere. Pînă la data actuală şi-au anunţat participarea 11 şcoli, urmînd ca altele să confirme participarea elevilor la această acţiune educativă. Pentru înscrierea unui număr cit mai mare de pa­trule, comisia judeţeană a hotărît să facă derogare de la punctul 2 din regulament, putîndu-se înscrie la acest concurs si patrulele care nu au incă unifor­me. „MINI-SALON“ PLASTIC ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN HARGHITA AL P. C. R. r I a I /""N­k. I C* 11 II II I II ^1 AL L^VINCILIULUI n/^m­n A­D r­or ULmv II mc TC­A­M­­j­Vm/u/u/ j­uni Propuneri intrate m­ai pe E­M­­ ieşite De-abia mai tîrzîu am înţeles de ce la întrebarea în legătură cu rezolvarea propunerilor făcute de sa­lariaţi, Fejér Eugen, direc­torul U.E.I.L. Odorheiu Se­cuiesc, n ne-a răspuns cu întîrziere şi evaziv. Mai tir­­ziu, cî­nd am constatat că la nivelul conducerii uni­tăţii nici nu există măcar o evidenţă a acestor pro­puneri. Ni s-a arătat o listă cu „probleme care depăşesc competenţa în­treprinderii", dar despre cele referitoare la ches­tiunile strict interne — ni­mic. Să nu existe astfel de propuneri î O scurtă investigaţi© în rîndul mun­citorilor a dovedit că, dimpotrivă, au existat cu duiumul, numai că, în ce-i priveşte pe conducă­torii unităţii, ele au intrat pe o ureche şi au ieşit pe alta. In finalul anchetei, mi­­am dat seama că mă aflu în faţa unei încălcări a democraţiei economice, că, în loc să ia în consi­derare şi să valorifice pro­punerii© muncitorilor re­­feritoare la o mai bună organizare a procesului de producţie, conducerea u­­nităţ­ii se închide sub ca­rapacea unui formalism punctat pe alocuri de ne­păsare şi neputinţă. Un lucru care contribu­ie­ substanţial la întîrzieri­ I© de la serviciu este lipsa de organizare a transpor­tului muncitorilor la şi de la locul de muncă. Pe traseele unde există ma­şini de transport, acestea circulă alandala ( de mul­te ori muncitorii se văd nevoiţi să vină la lucru care cu ce poate). Dar transportul la şi de la parchetele de exploatare rămin© o mar© problemă a cărei rezolvare condu­cerea U.E.I.L. o aşteaptă „de sus". Majoritatea lu­crătorilor la pădure sunt din comunele apropiate şi, evident, la sfîrşitul săptăminii pleacă acasă. Dacă ar exista cîteva ma­şini de transport (şi acest lucru ar putea fi rezolvat cu forţele sectorului U.M.T.F.) s-ar pleca sîm­­bătă după-amiaza şi s-ar reveni luni dimineaţa. Aşa însă muncitorii pără­ V. AVRAM (Continuare în pag. a 3-a) o ureche pe alta CaV.E.I.C. O­dorf­eiu Secuiesc Cotidian la I.M. Harghita. I Şedinţa Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Miercuri, 13 ianuarie 2o 1, a avut loc şedinţa Comitetului executiv al Con­siliului popular al judeţului Harghita. In cadrul şedinţei, ale cărei lucrări au fost conduse de tovarăşul Ludovic Fazekas, prim-secretar al Comitetului ju­deţean Harghita al P.C.R. preşedintele Consiliului popular judeţean, s-a ana­lizat - pe marginea unui material prezentat de către Direcţia pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale - preocuparea depusă pe linia recrutării şi re­partizării forţelor de muncă, precum şi situaţia protecţiei muncii, măsurile luate în scopul prevenirii accidentelor în unităţile de producţie din judeţul nostru. Comitetul executiv a adoptat decizii cu privire la acordarea de in­demnizaţii preşedinţilor cooperativelor agricole de producţie trecerea între­prinderii de gospodărie municipală in subordinea Consiliului popular munici­pal Odorheiu Secuiesc, înfiinţarea cabinetelor de consultaţii medicale cu plata la policlinicile din Miercurea-Ciuc şi Odorheiu Secuiesc. In ziarul de azi: Tur de orizont pe teme cultural-edu­cative la Gheor­gheni pag. a 2-a Din activitatea con­siliilor populare pag. a 3-a PARTIDUL COMUNIST ROMÂN — forţa condu­cătoare a naţiunii noastre socialiste Necesitatea, conducerii luptei clasei­­muncitoare de către partidul ei mar­­xist-leninist este dictată de scopurile şi caracterul revoluţionar , al­, acestei lupte, de situaţia oameni­lor muncii înainte de­ cu­cerirea puterii politice de către clasa muncitoare, precum şi de sarcinile pe care ei le au de rezolvat după cucerirea puterii. In această lumină, conduce­rea luptei clasei munci­toare de către partidul comunist constituie o con­diţie esenţială, o lege u­­niversal valabilă a revolu­ţiei şi construcţiei socia­liste. Referindu-se la acest lucru, încă­ V. I. Lenin ară­ta : „...fără un partid de fier, călit în luptă, fără un partid care să se bucure de încrederea tuturor ele­mentelor cinstite din clasa respectivă, fără un partid care să ştie să urmăreas­că starea de spirit a ma­selor şi s-o influenţeze, a­­ceastă luptă nu poate fi dusă la succese”. Expe­rienţa de pînă acum a mişcării revoluţionare a confirmat de nenumărate ori justeţea acestei teze leniniste. Făurirea şi dezvoltarea socialismului — ca proces de mare complexitate—se realizează prin interacţiu­nea unor factori obiectivi şi subiectivi, interni şi externi. După cum se ştie, socialismul este un rezultat al activităţii conştiente a maselor şi de aceea edi­ficarea lui presupune o schimbare fundamentală a raportului dintre obiec­tiv şi subiectiv, dintre spontan şi conştient în sensul sporirii factorului subiectiv în realizarea progresului social ; dar în ridicarea maselor la cre­aţia istorică conştientă, elementul hotărîtor îl reprezintă conducerea lor de către partidul marxist­­leninist, exponentul con­ştient al cerinţelor obiec­tive ale dezvoltării vieţii sociale. Experienţa istorică a confirmat că partidul co­munist este singura orga­nizaţie care este în mă­sură să organizeze şi să conducă lupta oamenilor muncii şi să îndrume toate organizaţiile de stat şi obşteşti, pentru ca aceştia să acţioneze în mod uni­tar in direcţia construirii societăţii socialiste şi co­muniste. Punînd un mare preţ pe tezele leniniste cu privire la ro­lul partidului comunist în conducerea societăţii şi aipliciod creator la con­diţiile etapei istorice irt care se află ţara noastră, Partidul Comunist Român consideră că rezolvarea cu succes a sarcinilor constru­irii socialismului și comu­nismului face mai nece­sară ca oricind existența unui partid puternic al clasei muncitoare. Ridi­carea la un nivel tot mai înalt a rolului partidului în actuala etapă repre­zintă o cerinţă de prim or­din şi o condiţie esenţială a dezvoltării continue a construcţiei socialiste. FLORIAN OCHIŞ lector universitar (Continuare in pag. a 3-a]] La cumpăna dintre cincinale nu mai Dezvoltarea impetuoasă pe care o vor cunoaşte ramurile economice în a­­nii cincinalului 1971—1975 se oglindeşte în ritmul susţinut de creştere a ve­nitului naţional, de 10—11 la sută în medie anuală, în comparaţie cu 7,7—8,5 la sută prevăzut in. Direc­tivele Congresului aI X-lea al P.C.R. Este semnificativ că venitul naţional va fi 1975 de 1,6-1,7 ori mare decit cel obţi­nut în 1970, ceea ce va permite alocarea unor fonduri sporite pentru îm­bunătăţirea condiţiilor de viaţă ale întregului nos­tru popor. DINAMICA ŞI UTILIZAREA VENITULUI NAȚIONAL (Prevederi 1971 -1*751 Anii cincinalului abia încheiat, ani de eforturi încununate de succese şi de multiple confirmări a justeţii politicii Partidului Comunist Român, au schimbat şi viaţa celor care, înfrăţiţi, trăiesc la poalele munţilor Harghita. O dată cu dezvoltarea industriei, cu înălţarea de noi construcţii social­­economice, s-a intensificat şi ritmul construcţiilor de locuinţe din fondurile statului. Astfel, numai in ultimii trei ani au fost construite pentru oamenii mun­cii cca. 3.800 de apartamente. Au apărut noi cartiere atit in Miercurea-Ciuc, cit şi in celelalte oraşe, ceea ce a contribuit la conturarea urbanisticii harghitene. In clişeu , se înalţă un nou bloc de locuinţe în cartierul „Tudor Vladimi­­rescu” din Miercurea-Ciuc. MUNCA-măsura demnităţii! Simplu trecător, purtîn­­du-ţi grăbiţii păţi împre treburile zilnice, într-o di­mineaţă de iarnă cînd ful­­guirea galeşă sau blondul soarelui timid te va face să zîmbeşti ştrengăreşte, vei observa cu mirare că tere­nul acela viran, rănit de ghiara, excavatorului ce-ţi pusese un obstacol în obiş­nuitul tău drum, s-a acope­rit de o neînţeleasă reţea de paralele şi unghiuri de scîndură. Vei mai observa că peste drum, parterului de deunăzi i s-au suprapus alte şi alte nivele pe care urmărindu-le, privirea ta se contopeşte cu cerul albastru. Iar peste tot mişună oame­nii. Oamenii — construc­tori. Autorii necunoscuţi ai personalităţii oraşelor noas­­tre. Printre ei sunt şi dul­gherii, iar printre dulgheri­­ şi Szabó Emeric, om calm,­­ chibzuit şi respectat la lo­­­­cul de muncă. De 21 de­­ ani în calitatea de muncitor­­ constructor Imre bácsi a jj cutreierat meleaguri ale ţării j de la Arad la Bacău pu- j nîndu-şi amprenta mâinilor­­ sale harnice pe frumosul I edilitar al oraşelor noastre. J Acum 18 ani el s-a rein-1 tors pe meleagurile natale , aproape de . familia sa din j Nicoleşti-Frumoasa, anga- j jîndu-se pe şantierele Mier-­­curei-Ciuc. Considerabila sa­­ vechime, permanenţa in a-­­­ceeaşi întreprindere, price-­ perea şi hărnicia lui i-au­­ atras stima colectivului de­­ N. ŞANDRU . (Continuare în pag. a 3-a) !

Next