Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 886-960)

1971-01-16 / nr. 897

ANUL lil.nr. 897 SIMBATA 16 ianuarie 1971 Proletari din toate tarile, umti-vă 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AU COMilblULUI JUDEȚEAN HARGHITA AL ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEJEAN r­r. An bogat in realizări, prag spre noi succese in munca constructorilor Pentru judeţul Harghi­ta, ca şi pentru toate ju­deţele patriei noastre, a­­nul 1970 a constituit un an de rodnică activitate, de rezultate remarcabile în toate domeniile vieţii economice şi social-cul­­turale. Dar, în domeniul investiţiilor, anul ce a tre­cut poate fi considerat chiar o piatră de hotar în conturarea noii înfăţişări a judeţului Harghita, în­făţişare caracterizată tot mai mult de dezvoltarea industriei moderne. Ca urmare a politicii consecvente a partidului nostru de dezvoltare ar­monioasă a tuturor jude­ţelor, de repartizare ju­dicioasă a forţelor de pro­ducţie pe întreg teritoriul patriei, a grijii atente a conducerii de partid şi de stat faţă de dezvolta­rea meleagurilor harghi­­tene, în anul 1970 s-au investit în judeţul nostru pentru construcţia de noi obiective industriale şi so­­cial-culturale şi pentru dezvoltarea şi moderni­zarea celor existente, sume ce întrec cu 140.000.000 lei pe cele investite în a­­nul anterior, după ce şi acestea au fost cu 110.000.000 lei mai mari decît sumele alocate în anul 1968. Anul trecut au fost puse în funcţiune fabrici şi sectoare de asemenea im­portanţă cum sunt Fabrica, de tricotaje din Miercu­­rea-Ciuc, Fabrica de aţă din Odorheiu Secuiesc, li­niile a 6-a şi a 7-a de flotaţie de la Bălan, noua turnătorie de la Vlăhiţa, tipografia din Miercurea- Ciuc şi alte obiective in­dustriale. A început, de asemenea, construcţia u­­nor noi obiective, cum sunt Filatura de lină din Miercurea-Ciuc, Filatura de bumbac din Odorheiu Secuiesc, Fabrica de mo­bilă şi Fabrica de ţesături tehnice şi stofă de mobi­lă din Gheorgheni, Filatu­ra de sfori din Cristuru Secuiesc, staţia de aglo­merare a minereului de la Vlăhiţa, dezvoltarea minei de caolin Harghita, ca să amintim doar pe ce­le mai importante. Pa harta judeţului au apărut numeroase obiec­tive noi social-culturale , au fost date în folosinţa oamenilor muncii peste 1.800 apartamente, noi şcoli, creşe de copii, un cinematograf si Palatul telefoanelor din Miercu­rea­ Ciuc, precum şi un hotel modern la Băile Tuş­nad. In „Ca lotul de gheaţă", din Miercurea- Ciuc a intrat in probe tehnologice patinoarul ar­tificial, se lucrează la fi­nisarea noilor hoteluri tu­ristice din Miercurea-Ciuc şi Odorheiu Secuiesc, la construcţia casei de cul­tură din Gheorgheni şi a spitalului judeţean cu 653 de paturi. Sunt evident activita­tea rodnică, eforturile lău­dabile ale constructorilor noştri, care au realizat toate acestea. Să amin­tim doar că întreprinde­rea de construcţii-montaj a judeţului Harghita şi-a realizat planul valoric a­­nual în proporţie de 100,7 la sută, executed un vo­lum de lucrări cu 23 mili­oane lei mai mare decît în 1969, iar Şantierul Har­ghita a­ Trustului 5 con­strucţii Braşov a îndepli­nit cu paste două săptă­­mîni înainte de termen planul anual, obţinînd o depăşire cu 12 la sută a acestuia. In calitate de beneficiari, Combinatul minier Bălan, Combinatul de exploatare şi industria­lizare a lemnului M­ercu­­rea-Ciuc, Combinatul de in şi cinepă Gheorgheni, Tehnoutilaj Odorheiu Se­cuiesc, Inspectoratul silvic judeţean, Uniunea jude­ţeană a cooperativelor meşteşugăreşti şi alte u­­nităţi economice au mani­festat o preocupare a­­tentă faţă de activitatea de investiţii, îndeplinind integral, unele dintre ele depăşind chiar, prevede­­rile planului. Trebuie reliefat, de asemenea, faptul că în decursul anului trecut s-a îmbogăţit substanţial zes­trea tehnică a întreprin­derilor şi organizaţiilor de construcţii, încadrarea lor cu cadre calificate, a crescut simţitor experien­ţa în muncă a construc­torilor, Inregistrind cu mîndrie justificată toate aceste realizări, nu putem trece însă cu vederea faptul că în activitatea de investiţii din judeţul nostru a con­­tinuat să se manifeste şi în anul trecut un şir de lipsuri şi neajunsuri care au avut influenţe negati­ve asupra rezultatelor ob­ţinute, determinînd, în fi­nal, ca planul de investi­ţii pe judeţ să se realizeze doar în proporţie de 97,9 la sută la total investiţii şi 99,7 la sută la construc­­ţii-montaj. înainte de a trece la consideraţii pe marginea activităţii desfăşurate de întreprinderile şi organi­zaţiile de construcţii, se cere amintit faptul că u­nele unităţi economice, conducerile acestora, nu s-au preocupat la nivelul cerut de activitatea de in­vestiţii, ceea ce a condus la înregistrarea unor in­­semnate restanţe. Aşa de pildă, la întreprinderea minieră Harghita, Uzina de fier Vlăhiţa, O.N.T. Miercurea-Ciuc, Filatura de bumbac Odorheiu Se­cuiesc (aparţinînd Combi­natului textil Odorheiu Secuiesc) şi direcţiile Con­siliului popular judeţean, planul de investiţii pe anul 1970 a fost îndepli­nit doar în proporţii va­riind intre 87,8 şi 94,9 la sută. Au fost dese cazurile cînd beneficiarii n-au pus din timp la dispoziţia constructorilor documen­taţiile necesare, ampla­samentele pentru noile construcţii, au încheiat cu întirziere contractele pen­tru lucrări şi pentru utila­jele tehnologice, au ob­ţinut cu întirziere deschi­derea finanțării pentru u­­­nele lucrări, pe parcursul executării lurărilor au so­licitat frecvent modificări CZITROM ALEXANDRU Să construim mai repede, mai ieftin, mai bine (Continuare în pag. a 3-a)! „OCOLUL ŢĂRII IN OPT ” Luni seara, în sala „Tractorul" din Braşov, are loc faza I, cea zonală, a grupei a Vll-a din cadrul con­cursului organizat de Radioteleviziunea română în colaborare cu Biroul de turism pentru tineret, inti­tulat „Ocolul ţării în opt luni”. Grupa a Vll-a, cea din care face parte şi judeţul nostru, cuprinde con­curenţi din judeţele Braşov, Sibiu şi Covasna, cu to­ţii emoţionaţi pentru examenul din faţa camerelor de luat vederi. Concursul, organizat în cinstea semicentenarului creării Partidului Comunist Român, se bucură de un larg interes din partea publicului, îndeosebi a tine­retului. Comitetul judeţean Harghita al U.T.C. a or­ganizat excursii de documentare în oraşele Braşov, Sibiu şi Sfintu Gheorghe, excursii necesare pentru documentarea reprezentanţilor noştri. întrebările se vor referi la istoria acestor oraşe, la aspecte pri­vind dezvoltarea economică şi cultural-artistică. Buna pregătire a echipajului nostru ne îndreptă­ţeşte sâ aşteptăm cu emoţie începerea transmisiunii de luni, la ora 20,50. Pentru acest examen , noi le urăm mult succes ! In vederea susţinerii membrilor echipajului harghi­­tean, Comitetul judeţean U.T.C. organizează luni o excursie cu autocarele la Braşov. re m­ar DE DUH AUGUR­IN RETEM In aceste zile, oamenii muncii din­ patria noastră fac bilanţul rodnicei acti­vităţi desfăşurate in anii cincinalului 1966—1970. Pentru organizaţia comer­cială din Gheorgheni a­­ceastă perioadă coincide cu însăşi existenţa sa. Cei cinci ani au însemnat pen­tru colectivul de muncă al unităţii noastre o pe­rioadă de activitate rod­nică, plină de strădanii pentru îndeplinirea cu cinste a sarcinilor de a­­provizionare şi deservire a populaţiei, de dezvoltare permanentă şi multilate­rală a comerţului de stat din oraş. An de an, sar­cinile stabilite au fost în­deplinite cu cinste. Drept rezultat al acestei­activităţi este modernizarea continuă a reţelei comer­ciale a oraşului, lărgirea bazei materiale a comer­ţului,­­satisfacerea în mă­sură tot mai deplină a cererii de mărfuri a popu­laţiei, perfecţionarea de­servirii consumatorilor în unităţile noastre de des­facere. In cei cinci ani­ de ac­tivitate baza tehnico-mate­­rială a unităţii noastre s-a întărit continuu. Prin cre­­­­dite­ de mică mecanizare — a căror valoare s-a ridi­cat la circa 2.700.000 lei — s-au dat­ în folosinţă noi unităţi de desfacere a mărfurilor şi deservire a populaţiei. S-au construit 8 unităţi noi, moderne, printre care merită a fi a­mintite un complex co­mercial, crama „Tulipan" şi altele; au fost reprofi­late 23 de magazine de desfacere cu amănuntul, şi dotate cu utilaje şi mo-­­ bilier nou. Această dezvol­tare a menţinut reţeaua noastră în concordanţă cu Cerinţele populaţiei, cu creşterea lor continuă, fiind permanent în stare să satisfacă exigenţele tot mai înalte ale consu­matorilor localnici şi ale turiştilor care vizitează in fiecare an oraşul. Aprecierile de mai sus sunt argumentat de creş­terea substanţială a volu­mului de mărfuri desfăcu­te prin reţeaua noastră. In cei cinci­­ani volumul des­facerilor a crescut cu 45 la sută, realizindu-se an de an importante depăşiri la toate capitolele planu­lui economico-financiar. In anul 1970 s-au vîndut mărfuri în valoare de 124.012.000 lei, cu circa 9.000.000 lei mai mult de­cit în anul precedent. Rezultatele lunare, tri­mestriale şi anuale s-au obţinut în condiţiile per­fecţionării permanente a deservirii populaţiei, a calităţii activităţii lucrăto­rilor noştri, in unităţile de desfacere, deservirea populaţiei a înregistrat o continuă îmbunătăţire. Lo­cuitorii oraşului nostru sunt tot mai mulţumiţi de felul cum sunt primiţi şi deserviţi în magazinele noastre. Acest fapt , re­flectat de conţinutul celor înscrise în condicile de sugestii şi reclamaţii. Comitetul de direcţie al O.C.L. s-a preocupat con­tinuu de pregătirea cadre­lor necesare­­reţelei sale, de ridicarea calificării vîn­­zătorilor şi gestionarilor. In urma acestei preocu­pări marea majoritate a lucrătorilor noştri sunt ca­lificaţi şi încadraţi în di­ferite forme de ridicare a calificării, de perfecţiona­re a pregătirii profesiona­le.­ Totodată,­ în reţeaua­ noastră s-au pregătit şi se pregătesc în fiecare an noi lucrători, în spe­cial, tineri, elevi ai şcolii profesionale din oraş. Concomitent, mai mult angajaţi ai unităţi, noar. MICLOŞ ANDREI, directorul O.C.L. Mixt - Gheorgheni (Continuare in pag. a 3-a) A Se face inventarul perlelor coroanei reginei apelor minerale - ne aflăm în la­boratorul Apemin Borsec. La zi NOI CANTITATI DE MĂRFURI IN COMERT In magazinele comer­ciale din judeţul nostru au sosit zilele trecute noi cantităţi de mărfuri. Este vorba de circa 5,6 tone de peşte congelat, 10 tone de portocale şi o mare cantitate de lă­­mii. Cantităţile au fost repartizate la cele 4 O.C.L.-uri din judeţul nostru.­ ­ ULTIMELE FINISĂRI ^ In aceste zile, în o­­­raşul Miercurea-Ciuc se­­ execută lucrările de fi-­ nisare la noul depozit­­ de mărfuri care are o­­ suprafaţă de peste 1 3.600 m.p. Astfel, prin ^ darea în folosinţă a no­­­ului depozit, se vor crea condiţii optime­­ pentru păstrarea , ali­­­mentelor şi pentru adă­­­­postirea garniturilor , de i mobilă. Valoarea lucră-­ rilor la noul obiectiv, de­­ mare utilitate, se ridică­­ la 5.132.000 lei. AMENAJAREA­­ DRUMURILOR­­ COMUNALE­ ­ In cadrul acţiunilor­­ de înfrumuseţare a lo­­ calităţii cetăţenii co­­­munei Mugeni au trans-i portat zilele trecute­­ 850 m.c. de piatră, pe­­ drumurile care leagă­­ centrul de comună de­­ satele aparţinătoare.­­ Lucrarea se va termina­­ în primul trimestru al­­ anului, mai fiind nece­­­sari 1.150 m.c. piatră,­­ ce urmafiză a fi trans-I portată în zilele urmă-z toare. Amenajarea dru­­­mului va da posibilita-I tea introducerii unei li­nii de autobuz. al oraşului Miercurea-Ciuc Se profilează noul centru Încă de departe, Baia Mare etalează, vizitatorului, cu îndrăzneală și puritate, emblemele sale socialiste. Străvechi centru minier, amintit pentru intîia oară în documente, în anul 1327, sub frumosul nume de RI­­VULUS DOMINARUM, municipiul de astăzi este la această cumpănă de cin­cinale mai tînăr ca oricind, mai prosper pregătit pentru afirmarea unor noi împli­niri socialiste pe toate târî­­murile. — Cum a crescut orașul? Adresăm întrebarea to­varășului ing. Ioan Vijdeluc, primarul municipiului. O­­mul se gî­tulește, cîteva cli­pe ; ne dăm seama că ar vrea să fie cit mai concis, mai convingător. — Cum a crescut? Ca pasărea Phoenix — ne răs­punde, cu o firească simpli­tate. Fiecare băimărean a fost autor intim al acestei străvechi așezări pe treptele marilor împliniri economice și social-culturale. Baia Mare avea, in 1930, circa 13.000 locuitori. Azil Populaţia oraşului trece de 75.000. Desigur, industriali­zarea socialistă, care are la bază politica ştiinţifică, realistă a partidului nostru, confirmată de realizări, de izbinzile noastre, şi-a spus cu pregnanţă cuvintul şi spune în urcuşul spre in civilizaţie al oraşului. As­tăzi, Baia Mare este nu numai un puternic centru industrial — aproape 70 la sută din totalul producţiei industriale a judeţului se realizează in cele 25 unităţi economice din raza muni­cipiului —, dar şi adminis­trativ, in care pulsează o vie şi bogată activitate so­cială, politică, cultural-ar­tistică. Bogata tradiţie industria­lă a oraşului, s-a îmbogăţit mult in anii socialismului, care au aureolat-o cu noi valenţe. Pe raza oraşului se află exploatările miniere Săsar, Heria şi Nistru — care au raportat printre pri­mele din judeţul Maramu­reş, realizarea sarcinilor trecutului cincinal. Tot aici se află Uzina centrală de preparare a minereurilor, cea mai mare uzină de a­­cest fel din ţară, precum şi Uzina de preparare Săsar- Vest cu o capacitate, anua­lă de peste 470.000 tone minereu, amplificată mult în ultimii trei ani. Cum industria minieră este ne­despărţită­ de apă, mai in­serăm aici barajul şi lacul de acumulare de la Strîmtori- Firiza, cu o capacitate de­­Continuare în pag.­­ 2­111 Zidvd şi împli­iit circa 20 milioane metri cubi de apă. Transformările cele mai spectaculoase s-au produs, la Baia Mare, în metalur­gia neferoasă. Unităţile de acest fel, de aici, asigură circa 40 la sută din produc­ţia de metale neferoase a României. Înaltele coşuri ale Uzinelor metalurgice de metale neferoase parcă în­scriu pe fundalul cerului si­­niliu, hărnicia celor peste 4.000 de metalurgişti, o­­peratori chimişti, ingineri şi tehnicieni, cercetători de aici, care transformă meta­lele din concentratele tri­mise de mineri în 35 de pro­duse chimice şi metalurgice.­­ Uzinele noastre au cu­noscut, în anii cincinalului trecut, o dezvoltare şi mo­dernizare considerabilă — li mărturisea ing. Dumitru I­eaua, directorul uzinelor. Satul a alocat fonduri de­­­vest­­ii în perioada 1966 1970 în sumă de peste 130 milioane lei. Fostei fa­brici i se spunea, cu ani în urmă, „Phoenix“ un nume sugestiv. Cu adevărat, am renăscut puternici, din rui­ne, din vechituri. La noi, a­­proape totul e nou, realizat sub zodia anilor din urmă. Aş aminti secţiile de topi­ VASILE GAFTONE „Avem o­­ari frumoasă şi bogaţi, un popor harnic şi cutezător, care timp de peste două milenii, în ani grei de restrişte, înfrăţit cu codrii, riurile şi viile, şi*a apărat glia, iar acum, sub conducerea partidului, işi zideşte o Viaţa nouă.* NICOLAE CEAUŞESCU ­ In legătură ministrului cu vizita italian de externe, Aldo Moro, în ţara noastră In comunicatul comun adoptat în urma vizitei în ţara noastră a ministrului afacerilor externe al Re­publicii Italiene, Aldo Mo­­ro, se arată, printre altele, că el a fost primit de pre­şedintele Consiliului de Stat, Nicollae ceauşescu, şi de preşedintele Consi­liului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi a a­­vut convorbiri cu minis­trul afacerilor externe şi cu alţi membri ai guver­nului. În comunicat se arată în continuare că în timpul convorbirilor, care au prilejuit un larg şi util schimb de vederi asupra relaţiilor bilaterale şi pro­blemelor internaţionale de interes comun, părţile au constatat că raporturile dintre România şi Italia cunos­c o dezvoltare con­tinuă d­in spiritul prieteniei tradiţionale dintre cele două popoare şi au evi­denţiat existenţa unor noi posibilităţi pentru extin­derea acestora. Ele şi-au exprimat ho­­tărîrea de a continua e­­forturile în vederea diver­sificării schimburilor co­merciale, intensificării co­operării economice, teh­nice, ştiinţifice şi cultura­le prin stabilirea în co­mun a sectoarelor care prezintă un interes reci­proc major. In acest scop,, ele şi-au exprimat dorin­ţa de a se multiplica con­tactele între organismele competent© din cele două ţări. Cele două părţi, se a­­rată un comunicat, au con­venit să lărgească cadrul contractual al raserţiilor bi­laterale, prin încheierea unor acorduri şi convenţii în domeniile navigaţiei maritime, asistenţei juri­dice, controlului fito-sa­­nitar, dublei impuneri în materie de transporturi aeriene şi maritime; de asemenea, să studieze posibilitatea încheierii u­­nor acorduri şi înţelegeri privind transporturile ae­riene, încurajarea co­mercializării produselor de export, simplificarea for­malităţilor de călătorie pentru cetăţenii celor două ţări. Cei doi miniştri de ex­terne au procedat la un aprofundat schimb d© pă­reri în legătură cu situaţia internaţională actuală, a­­supra securităţii şi coope­rării europene, constatind progresele realizate pe calea reducerii tensiunii şi a îmbunătăţirii situaţiei în această parte a lumii. In legătură cu situaţia internaţională, cei doi mi­niştri de externe au su­bliniat, printre altele, în­semnătatea unor relaţii de bună vecinătate, a instaurării unui climat de pace şi cooperare în Bal­cani şi Mediterană, apre­ciind că ele corespund in­tereselor statelor din a­­ceastă zonă, reprezentînd, totodată, o contribuţie de seamă la promovarea destinderii şi securităţii în Europa şi în lume. Comunicatul consem­nează în continuare că părţile au subliniat utili­tatea schimbului lor de vederi ca o contribuţia importantă la dezvoltarea relaţiilor de prietenie ro­­mâno-italiene. în acest spirit, şi-au exprimat do­rinţa de a continua şi in­tensifica consultările şi contactele între miniştrii afacerilor externe,­intre cele două ministere de externe. Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, se su­bliniază în încheierea co­municatului, a reînnoit in­vitaţia preşedintelui Con­siliului de Miniştri al Re­publicii Italiene, Emilio Colombo, de a face, într-o perioadă apropiată, o vi­zită oficială în România, în numele preşedintelui Republicii Italiene, Giu­seppe Saragat, ministrul afacerilor externe al Ita­liei, Aldo Moro, a adre­sat preşedintelui Consi­liului de Stat al Re­publicii Socialiste Ro­mânia, Nicolae Ceauşescu, invitaţia de a face o vi­zită oficială în Italia. Invi­taţia a fost acceptată cu plăcere. Data vizitei va fi stabilită ulterior, pe ca­le diplomatică. ★ Ministrul afacerilor ex­terne al Republicii Italie­ne, Aldo Moro, care, la invitaţia ministrului afa­cerilor externe al Repu­blicii Socialiste România, Corneliu Mănescu, a fă­cut o vizită oficială în ţara noastră, a părăsit vineri după-amiază Ca­pitala.

Next