Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 886-960)
1971-01-16 / nr. 897
ANUL lil.nr. 897 SIMBATA 16 ianuarie 1971 Proletari din toate tarile, umti-vă 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AU COMilblULUI JUDEȚEAN HARGHITA AL ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEJEAN rr. An bogat in realizări, prag spre noi succese in munca constructorilor Pentru judeţul Harghita, ca şi pentru toate judeţele patriei noastre, anul 1970 a constituit un an de rodnică activitate, de rezultate remarcabile în toate domeniile vieţii economice şi social-culturale. Dar, în domeniul investiţiilor, anul ce a trecut poate fi considerat chiar o piatră de hotar în conturarea noii înfăţişări a judeţului Harghita, înfăţişare caracterizată tot mai mult de dezvoltarea industriei moderne. Ca urmare a politicii consecvente a partidului nostru de dezvoltare armonioasă a tuturor judeţelor, de repartizare judicioasă a forţelor de producţie pe întreg teritoriul patriei, a grijii atente a conducerii de partid şi de stat faţă de dezvoltarea meleagurilor harghitene, în anul 1970 s-au investit în judeţul nostru pentru construcţia de noi obiective industriale şi social-culturale şi pentru dezvoltarea şi modernizarea celor existente, sume ce întrec cu 140.000.000 lei pe cele investite în anul anterior, după ce şi acestea au fost cu 110.000.000 lei mai mari decît sumele alocate în anul 1968. Anul trecut au fost puse în funcţiune fabrici şi sectoare de asemenea importanţă cum sunt Fabrica, de tricotaje din Miercurea-Ciuc, Fabrica de aţă din Odorheiu Secuiesc, liniile a 6-a şi a 7-a de flotaţie de la Bălan, noua turnătorie de la Vlăhiţa, tipografia din Miercurea- Ciuc şi alte obiective industriale. A început, de asemenea, construcţia unor noi obiective, cum sunt Filatura de lină din Miercurea-Ciuc, Filatura de bumbac din Odorheiu Secuiesc, Fabrica de mobilă şi Fabrica de ţesături tehnice şi stofă de mobilă din Gheorgheni, Filatura de sfori din Cristuru Secuiesc, staţia de aglomerare a minereului de la Vlăhiţa, dezvoltarea minei de caolin Harghita, ca să amintim doar pe cele mai importante. Pa harta judeţului au apărut numeroase obiective noi social-culturale , au fost date în folosinţa oamenilor muncii peste 1.800 apartamente, noi şcoli, creşe de copii, un cinematograf si Palatul telefoanelor din Miercurea Ciuc, precum şi un hotel modern la Băile Tuşnad. In „Ca lotul de gheaţă", din Miercurea- Ciuc a intrat in probe tehnologice patinoarul artificial, se lucrează la finisarea noilor hoteluri turistice din Miercurea-Ciuc şi Odorheiu Secuiesc, la construcţia casei de cultură din Gheorgheni şi a spitalului judeţean cu 653 de paturi. Sunt evident activitatea rodnică, eforturile lăudabile ale constructorilor noştri, care au realizat toate acestea. Să amintim doar că întreprinderea de construcţii-montaj a judeţului Harghita şi-a realizat planul valoric anual în proporţie de 100,7 la sută, executed un volum de lucrări cu 23 milioane lei mai mare decît în 1969, iar Şantierul Harghita a Trustului 5 construcţii Braşov a îndeplinit cu paste două săptămîni înainte de termen planul anual, obţinînd o depăşire cu 12 la sută a acestuia. In calitate de beneficiari, Combinatul minier Bălan, Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului Mercurea-Ciuc, Combinatul de in şi cinepă Gheorgheni, Tehnoutilaj Odorheiu Secuiesc, Inspectoratul silvic judeţean, Uniunea judeţeană a cooperativelor meşteşugăreşti şi alte unităţi economice au manifestat o preocupare atentă faţă de activitatea de investiţii, îndeplinind integral, unele dintre ele depăşind chiar, prevederile planului. Trebuie reliefat, de asemenea, faptul că în decursul anului trecut s-a îmbogăţit substanţial zestrea tehnică a întreprinderilor şi organizaţiilor de construcţii, încadrarea lor cu cadre calificate, a crescut simţitor experienţa în muncă a constructorilor, Inregistrind cu mîndrie justificată toate aceste realizări, nu putem trece însă cu vederea faptul că în activitatea de investiţii din judeţul nostru a continuat să se manifeste şi în anul trecut un şir de lipsuri şi neajunsuri care au avut influenţe negative asupra rezultatelor obţinute, determinînd, în final, ca planul de investiţii pe judeţ să se realizeze doar în proporţie de 97,9 la sută la total investiţii şi 99,7 la sută la construcţii-montaj. înainte de a trece la consideraţii pe marginea activităţii desfăşurate de întreprinderile şi organizaţiile de construcţii, se cere amintit faptul că unele unităţi economice, conducerile acestora, nu s-au preocupat la nivelul cerut de activitatea de investiţii, ceea ce a condus la înregistrarea unor insemnate restanţe. Aşa de pildă, la întreprinderea minieră Harghita, Uzina de fier Vlăhiţa, O.N.T. Miercurea-Ciuc, Filatura de bumbac Odorheiu Secuiesc (aparţinînd Combinatului textil Odorheiu Secuiesc) şi direcţiile Consiliului popular judeţean, planul de investiţii pe anul 1970 a fost îndeplinit doar în proporţii variind intre 87,8 şi 94,9 la sută. Au fost dese cazurile cînd beneficiarii n-au pus din timp la dispoziţia constructorilor documentaţiile necesare, amplasamentele pentru noile construcţii, au încheiat cu întirziere contractele pentru lucrări şi pentru utilajele tehnologice, au obţinut cu întirziere deschiderea finanțării pentru unele lucrări, pe parcursul executării lurărilor au solicitat frecvent modificări CZITROM ALEXANDRU Să construim mai repede, mai ieftin, mai bine (Continuare în pag. a 3-a)! „OCOLUL ŢĂRII IN OPT ” Luni seara, în sala „Tractorul" din Braşov, are loc faza I, cea zonală, a grupei a Vll-a din cadrul concursului organizat de Radioteleviziunea română în colaborare cu Biroul de turism pentru tineret, intitulat „Ocolul ţării în opt luni”. Grupa a Vll-a, cea din care face parte şi judeţul nostru, cuprinde concurenţi din judeţele Braşov, Sibiu şi Covasna, cu toţii emoţionaţi pentru examenul din faţa camerelor de luat vederi. Concursul, organizat în cinstea semicentenarului creării Partidului Comunist Român, se bucură de un larg interes din partea publicului, îndeosebi a tineretului. Comitetul judeţean Harghita al U.T.C. a organizat excursii de documentare în oraşele Braşov, Sibiu şi Sfintu Gheorghe, excursii necesare pentru documentarea reprezentanţilor noştri. întrebările se vor referi la istoria acestor oraşe, la aspecte privind dezvoltarea economică şi cultural-artistică. Buna pregătire a echipajului nostru ne îndreptăţeşte sâ aşteptăm cu emoţie începerea transmisiunii de luni, la ora 20,50. Pentru acest examen , noi le urăm mult succes ! In vederea susţinerii membrilor echipajului harghitean, Comitetul judeţean U.T.C. organizează luni o excursie cu autocarele la Braşov. re mar DE DUH AUGURIN RETEM In aceste zile, oamenii muncii din patria noastră fac bilanţul rodnicei activităţi desfăşurate in anii cincinalului 1966—1970. Pentru organizaţia comercială din Gheorgheni această perioadă coincide cu însăşi existenţa sa. Cei cinci ani au însemnat pentru colectivul de muncă al unităţii noastre o perioadă de activitate rodnică, plină de strădanii pentru îndeplinirea cu cinste a sarcinilor de aprovizionare şi deservire a populaţiei, de dezvoltare permanentă şi multilaterală a comerţului de stat din oraş. An de an, sarcinile stabilite au fost îndeplinite cu cinste. Drept rezultat al acesteiactivităţi este modernizarea continuă a reţelei comerciale a oraşului, lărgirea bazei materiale a comerţului,satisfacerea în măsură tot mai deplină a cererii de mărfuri a populaţiei, perfecţionarea deservirii consumatorilor în unităţile noastre de desfacere. In cei cinci ani de activitate baza tehnico-materială a unităţii noastre s-a întărit continuu. Prin credite de mică mecanizare — a căror valoare s-a ridicat la circa 2.700.000 lei — s-au dat în folosinţă noi unităţi de desfacere a mărfurilor şi deservire a populaţiei. S-au construit 8 unităţi noi, moderne, printre care merită a fi amintite un complex comercial, crama „Tulipan" şi altele; au fost reprofilate 23 de magazine de desfacere cu amănuntul, şi dotate cu utilaje şi mo- bilier nou. Această dezvoltare a menţinut reţeaua noastră în concordanţă cu Cerinţele populaţiei, cu creşterea lor continuă, fiind permanent în stare să satisfacă exigenţele tot mai înalte ale consumatorilor localnici şi ale turiştilor care vizitează in fiecare an oraşul. Aprecierile de mai sus sunt argumentat de creşterea substanţială a volumului de mărfuri desfăcute prin reţeaua noastră. In cei cinciani volumul desfacerilor a crescut cu 45 la sută, realizindu-se an de an importante depăşiri la toate capitolele planului economico-financiar. In anul 1970 s-au vîndut mărfuri în valoare de 124.012.000 lei, cu circa 9.000.000 lei mai mult decit în anul precedent. Rezultatele lunare, trimestriale şi anuale s-au obţinut în condiţiile perfecţionării permanente a deservirii populaţiei, a calităţii activităţii lucrătorilor noştri, in unităţile de desfacere, deservirea populaţiei a înregistrat o continuă îmbunătăţire. Locuitorii oraşului nostru sunt tot mai mulţumiţi de felul cum sunt primiţi şi deserviţi în magazinele noastre. Acest fapt , reflectat de conţinutul celor înscrise în condicile de sugestii şi reclamaţii. Comitetul de direcţie al O.C.L. s-a preocupat continuu de pregătirea cadrelor necesarereţelei sale, de ridicarea calificării vînzătorilor şi gestionarilor. In urma acestei preocupări marea majoritate a lucrătorilor noştri sunt calificaţi şi încadraţi în diferite forme de ridicare a calificării, de perfecţionare a pregătirii profesionale. Totodată, în reţeaua noastră s-au pregătit şi se pregătesc în fiecare an noi lucrători, în special, tineri, elevi ai şcolii profesionale din oraş. Concomitent, mai mult angajaţi ai unităţi, noar. MICLOŞ ANDREI, directorul O.C.L. Mixt - Gheorgheni (Continuare in pag. a 3-a) A Se face inventarul perlelor coroanei reginei apelor minerale - ne aflăm în laboratorul Apemin Borsec. La zi NOI CANTITATI DE MĂRFURI IN COMERT In magazinele comerciale din judeţul nostru au sosit zilele trecute noi cantităţi de mărfuri. Este vorba de circa 5,6 tone de peşte congelat, 10 tone de portocale şi o mare cantitate de lămii. Cantităţile au fost repartizate la cele 4 O.C.L.-uri din judeţul nostru. ULTIMELE FINISĂRI ^ In aceste zile, în oraşul Miercurea-Ciuc se execută lucrările de fi- nisare la noul depozit de mărfuri care are o suprafaţă de peste 1 3.600 m.p. Astfel, prin ^ darea în folosinţă a noului depozit, se vor crea condiţii optime pentru păstrarea , alimentelor şi pentru adăpostirea garniturilor , de i mobilă. Valoarea lucră- rilor la noul obiectiv, de mare utilitate, se ridică la 5.132.000 lei. AMENAJAREA DRUMURILOR COMUNALE In cadrul acţiunilor de înfrumuseţare a lo calităţii cetăţenii comunei Mugeni au trans-i portat zilele trecute 850 m.c. de piatră, pe drumurile care leagă centrul de comună de satele aparţinătoare. Lucrarea se va termina în primul trimestru al anului, mai fiind necesari 1.150 m.c. piatră, ce urmafiză a fi trans-I portată în zilele urmă-z toare. Amenajarea drumului va da posibilita-I tea introducerii unei linii de autobuz. al oraşului Miercurea-Ciuc Se profilează noul centru Încă de departe, Baia Mare etalează, vizitatorului, cu îndrăzneală și puritate, emblemele sale socialiste. Străvechi centru minier, amintit pentru intîia oară în documente, în anul 1327, sub frumosul nume de RIVULUS DOMINARUM, municipiul de astăzi este la această cumpănă de cincinale mai tînăr ca oricind, mai prosper pregătit pentru afirmarea unor noi împliniri socialiste pe toate târîmurile. — Cum a crescut orașul? Adresăm întrebarea tovarășului ing. Ioan Vijdeluc, primarul municipiului. Omul se gîtulește, cîteva clipe ; ne dăm seama că ar vrea să fie cit mai concis, mai convingător. — Cum a crescut? Ca pasărea Phoenix — ne răspunde, cu o firească simplitate. Fiecare băimărean a fost autor intim al acestei străvechi așezări pe treptele marilor împliniri economice și social-culturale. Baia Mare avea, in 1930, circa 13.000 locuitori. Azil Populaţia oraşului trece de 75.000. Desigur, industrializarea socialistă, care are la bază politica ştiinţifică, realistă a partidului nostru, confirmată de realizări, de izbinzile noastre, şi-a spus cu pregnanţă cuvintul şi spune în urcuşul spre in civilizaţie al oraşului. Astăzi, Baia Mare este nu numai un puternic centru industrial — aproape 70 la sută din totalul producţiei industriale a judeţului se realizează in cele 25 unităţi economice din raza municipiului —, dar şi administrativ, in care pulsează o vie şi bogată activitate socială, politică, cultural-artistică. Bogata tradiţie industrială a oraşului, s-a îmbogăţit mult in anii socialismului, care au aureolat-o cu noi valenţe. Pe raza oraşului se află exploatările miniere Săsar, Heria şi Nistru — care au raportat printre primele din judeţul Maramureş, realizarea sarcinilor trecutului cincinal. Tot aici se află Uzina centrală de preparare a minereurilor, cea mai mare uzină de acest fel din ţară, precum şi Uzina de preparare Săsar- Vest cu o capacitate, anuală de peste 470.000 tone minereu, amplificată mult în ultimii trei ani. Cum industria minieră este nedespărţită de apă, mai inserăm aici barajul şi lacul de acumulare de la Strîmtori- Firiza, cu o capacitate deContinuare în pag. 2111 Zidvd şi împliiit circa 20 milioane metri cubi de apă. Transformările cele mai spectaculoase s-au produs, la Baia Mare, în metalurgia neferoasă. Unităţile de acest fel, de aici, asigură circa 40 la sută din producţia de metale neferoase a României. Înaltele coşuri ale Uzinelor metalurgice de metale neferoase parcă înscriu pe fundalul cerului siniliu, hărnicia celor peste 4.000 de metalurgişti, operatori chimişti, ingineri şi tehnicieni, cercetători de aici, care transformă metalele din concentratele trimise de mineri în 35 de produse chimice şi metalurgice. Uzinele noastre au cunoscut, în anii cincinalului trecut, o dezvoltare şi modernizare considerabilă — li mărturisea ing. Dumitru Ieaua, directorul uzinelor. Satul a alocat fonduri devestii în perioada 1966 1970 în sumă de peste 130 milioane lei. Fostei fabrici i se spunea, cu ani în urmă, „Phoenix“ un nume sugestiv. Cu adevărat, am renăscut puternici, din ruine, din vechituri. La noi, aproape totul e nou, realizat sub zodia anilor din urmă. Aş aminti secţiile de topi VASILE GAFTONE „Avem oari frumoasă şi bogaţi, un popor harnic şi cutezător, care timp de peste două milenii, în ani grei de restrişte, înfrăţit cu codrii, riurile şi viile, şi*a apărat glia, iar acum, sub conducerea partidului, işi zideşte o Viaţa nouă.* NICOLAE CEAUŞESCU In legătură ministrului cu vizita italian de externe, Aldo Moro, în ţara noastră In comunicatul comun adoptat în urma vizitei în ţara noastră a ministrului afacerilor externe al Republicii Italiene, Aldo Moro, se arată, printre altele, că el a fost primit de preşedintele Consiliului de Stat, Nicollae ceauşescu, şi de preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi a avut convorbiri cu ministrul afacerilor externe şi cu alţi membri ai guvernului. În comunicat se arată în continuare că în timpul convorbirilor, care au prilejuit un larg şi util schimb de vederi asupra relaţiilor bilaterale şi problemelor internaţionale de interes comun, părţile au constatat că raporturile dintre România şi Italia cunosc o dezvoltare continuă din spiritul prieteniei tradiţionale dintre cele două popoare şi au evidenţiat existenţa unor noi posibilităţi pentru extinderea acestora. Ele şi-au exprimat hotărîrea de a continua eforturile în vederea diversificării schimburilor comerciale, intensificării cooperării economice, tehnice, ştiinţifice şi culturale prin stabilirea în comun a sectoarelor care prezintă un interes reciproc major. In acest scop,, ele şi-au exprimat dorinţa de a se multiplica contactele între organismele competent© din cele două ţări. Cele două părţi, se arată un comunicat, au convenit să lărgească cadrul contractual al raserţiilor bilaterale, prin încheierea unor acorduri şi convenţii în domeniile navigaţiei maritime, asistenţei juridice, controlului fito-sanitar, dublei impuneri în materie de transporturi aeriene şi maritime; de asemenea, să studieze posibilitatea încheierii unor acorduri şi înţelegeri privind transporturile aeriene, încurajarea comercializării produselor de export, simplificarea formalităţilor de călătorie pentru cetăţenii celor două ţări. Cei doi miniştri de externe au procedat la un aprofundat schimb d© păreri în legătură cu situaţia internaţională actuală, asupra securităţii şi cooperării europene, constatind progresele realizate pe calea reducerii tensiunii şi a îmbunătăţirii situaţiei în această parte a lumii. In legătură cu situaţia internaţională, cei doi miniştri de externe au subliniat, printre altele, însemnătatea unor relaţii de bună vecinătate, a instaurării unui climat de pace şi cooperare în Balcani şi Mediterană, apreciind că ele corespund intereselor statelor din această zonă, reprezentînd, totodată, o contribuţie de seamă la promovarea destinderii şi securităţii în Europa şi în lume. Comunicatul consemnează în continuare că părţile au subliniat utilitatea schimbului lor de vederi ca o contribuţia importantă la dezvoltarea relaţiilor de prietenie româno-italiene. în acest spirit, şi-au exprimat dorinţa de a continua şi intensifica consultările şi contactele între miniştrii afacerilor externe,intre cele două ministere de externe. Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, se subliniază în încheierea comunicatului, a reînnoit invitaţia preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Italiene, Emilio Colombo, de a face, într-o perioadă apropiată, o vizită oficială în România, în numele preşedintelui Republicii Italiene, Giuseppe Saragat, ministrul afacerilor externe al Italiei, Aldo Moro, a adresat preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, invitaţia de a face o vizită oficială în Italia. Invitaţia a fost acceptată cu plăcere. Data vizitei va fi stabilită ulterior, pe cale diplomatică. ★ Ministrul afacerilor externe al Republicii Italiene, Aldo Moro, care, la invitaţia ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mănescu, a făcut o vizită oficială în ţara noastră, a părăsit vineri după-amiază Capitala.