Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 886-960)
1971-02-23 / nr. 929
C riCl ANUL III, nr. 929 MARŢI 23 februarie 1971 4 pagini 30 bani Proletar? din toate tarile, uniti-vă ! ~ HARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Exigenţă sporită in valorificarea masei lemnoase înalta exigenţă şi răspundere faţă de îndeplinirea riguroasă a sarcinilor de plan, în condiţii de eficienţă economică sporită, a fost unul din atributele esenţiale ale adunării generale a reprezentanţilor salariaţilor de la U.E.I.L. Topliţa. Conştienţi de aportul pe care trebuie să şi-l aducă la conducerea, organizarea şi buna desfăşurare a activităţii economice a întreprinderii, muncitorii, inginerii şi tehnicienii, întreaga masă de salariaţi şi-au exercitat, şi de această dată, controlul asupra modului în care comitetul de direcţie — organ de muncă şi conducere colectivă — a folosit mijloacele materiale şi băneşti în scopul îndeplinirii exemplare a sarcinilor de plan şi angajamentelor luate. Darea de seamă a comitetului de direcţie, prezentată adunării de ing. Nicolae Solomon, preşedintele comitetului, a informat pe cei prezenţi că, la U.E.I.L. Topliţa, sub permanenta conducere a organelor şi organizaţiilor de partid, planul producţiei globale industriale şi angajamentele luate pentru depăşirea lui au fost îndeplinite şi depăşite în cincinalul trecut cu 47.500.000 lei. Este semnificativ de arătat că, răspunzînd marilor cerinţe ale industriei noastre forestiere, indicii de utilizare a masei lemnoase au crescut ajungînd la 96,97 la sută la răşinoase, 57,20 la sută la fag, iar printr-o bună organizare a muncii şi gospodărirea lemnului, pierderile tehnologice au fost reduse în mod considerabil. Cum era şi firesc, dezbaterile adunării, au gravitat nu numai asupra îndeplinirii planului de stat, ci şi asupra indicilor de utilizare a mecanismelor din dotaCa-ntr-o broderie de alb şi negru, Braşovul pare brumat cu iarnă şi legendă. Oraşul e tăcut şi visător. Dar pentru cine îi cunoaşte trăirile, el este ca întotdeauna harnic şi neostenit, pregătindu-se a fi înţelegător şi sensibil faţă de fenomenul muzical care străbate lumea, gazdă şi cadru adecvat marelui eveniment artistic ce se apropie. Comitetul de organizare a comunicat primele nume de concurenţi şi vedete, la direcţia muzicală participanţii la concurs şi-au exprimat opţiunile de repertoriu şi orchestraţie, candidaţii televiziunii române se află în plin şi intens program de repetiţii, decorul începe a se transfera de pe macheta arhitectului, pe scena festivalului, decoperire, modul cum au fost axate preocupările lectivului de muncă creşterea, producţiei a productivităţii acestora. Fără a face o statistică, vom arăta că, planul producţiei şi productivităţii mecanismelor a fost realizat după cum urmează: doborît secţionat mecanic 103 la sută la producţie, 104 la sută la productivitate, reţilor, orchestra nu va mai fi pe scenă ci în fosă. Decorul propriu zis e inspirat din coronatura unui cerb dispusă în arcuri concentrice pe toată întinderea scenei. O pasarelă mediană va străbate scena şi fosa ajungînd la public. Dar această pasarelă este apanajul exclusiv al vedetelor hors concours. Concurenţii nu vor avea acces la pasarelă şi nu vor putea coborî în public. Disciplina concursului impune o anumită sobrietate asupra căreia juriul se pare că nu este dispus să facă concesii. O altă întrebare pe care ne-o punem legitim este legată de repertoriile concurenţilor. Se pare că anul acesta preferinţele concurenţilor merg mai mult spre încărcat mecanic 100 la sută, respectiv 102 la sută etc. Desigur, lista sporurilor de producţie şi productivitate a mecanismelor este mai mare. Dar adunarea generală n-a făcut o simplă trecere în revistă a cifrelor . Pornind de la concluziile desprinse din analiza îndeplinirii sarcinilor de plan şi angajamentelor luate în întrecere, intr-un consens general, lucrătorii forestieri, au supus unei riguroase examinări toate laturile activităţii productive a întreprinderii. Luînd cuvîntul în cadrul dezbaterilor, mai Grigoriu. Belgianca Nicole Jagmann a ales cintecul lui Claude Romano (George Sbărcea) „Ionel, Ionelule“, Helena Vondrachova, reprezentanta televiziunii pragheze, „Of, inimioară“ de Edmond Deda, iar finlandeza Lea Lavin — „Ora cintecului“ de Florin Bogardo. Regina Thoos din R.D. Germană va cînta piesa de mare popularitate a lui Temistocle Popa intitulată „Trecea fanfara militară“, în timp ce reprezentanta televiziunii din Frankfurt pe Main (R.F. a Germaniei) Olivia Molina a ales „După noapte vine zi“ de Aurel Giroveanu. Diki Rock (Irlanda) preferă cîntecul lui Vasile Veselovschi, bogat în elemente de inspiraţie folclorică — „Hăuliţa", iar cîntăreaţa iugoslavă Saşca Petkovska „Ploaia şi noi“ de Vasile Vasilache-junior, pe care l-a auzit mulţi vorbitori au împărtăşit din experienţa acumulată şi au formulat propuneri concrete privind extinderea şi generalizarea unor procedee şi metode avansate în muncă. Abordarea critică şi autocritică intr-un înalt spirit de responsabilitate a activităţii productive, a scos la iveală şi unele neajunsuri care au diminuat nivelul realizărilor. Din motive mai puţin justificate, coeficientul de utilizare a utilajelor VIRGIL ŞERBU-CISTEIANU (Continuare in pag. a 3-a) Adunarea generala a reprezentanţilor salariaţilor de la U.E.I.L. Topliţa De la colaboratorul nostru din Braşov, DANIEL DRAGAN Promisiunile „Cerbului de aur“ Venită acum studiou de experimentări fonice şi acustice pentru a asigura transmisiilor, filmărilor şi înregistrărilor condiţia vizuală şi acustică desăvârşită. Cum va arăta decorul acestei noi ediţii ? întrebarea şi-au pus-o încă de anul trecut arhitecţii televiziunii. Un concurs lansat printre studenţii Institutului de arhitectură a oferit 300 de variante. S-au ales 27 dintre ele, asupra cărora au meditat îndelung. Scenografii TV au sintetizat cele mai preţioase şi originale soluţii în trei variante, supuse experimentărilor. In cele din urmă, a fost acceptată soluţia propusă de un colectiv de scenografi condus de Virgil Luscov. In ce constă ea, ce inovări aduce? Mai întîi da toate un cadru scenografic aerat, spaţiu mai mult la dispoziţia cîntăcintecul ritmat şi mai puţin spre cel liric. O scurtă privire peste lista titlurilor alese ne arată nu numai repertoriul aşa cum se prefigurează el acum, dar şi genul, stilul cîntăreţului, uşor de dedus dacă îi cunoaştem piesele alese. O altă concluzie care se degajă este varietatea repertoriului. Anul acesta — fără a se fi putut consulta între ei — concurenţii din ţările participante şi-au ales fiecare altă melodie. Nici un cintec nu va fi repetat de doi, spre deosebire de ediţiile anterioare unde acelaşi cintec era ales de 4—5 sau chiar şase interpreţi. Kris Eklund (Austria) va cînta „Nu-ţi şade bine cînd plingi“ de Gelu Solomonescu, iar compatriotul său Erich Spree Spitzer „E virsta întrebărilor“ de George la Split in interpretarea Doinei Badea. Norvegianul Jan Hoegland ne va aduce aminte de o melodie prea puţin ciitată în ultimul timp: „Nopţi cu lună-n Bucureşti“ de Sile Dinicu (dirijorul — și in acest an — al orchestrei de jazz simfonic a festivalului). Koncz Zsuzsa, reprezentanta televiziunii maghiare va interpreta „N-am noroc" de Ion Cristinoiu, piesă cu care a concurat în 1969 Anda Călugăreanu. Un alt cintec de Ion Cristinoiu, „Nici o lacrimă“, va fi interpretat de concurenta spaniolă Dova, despre care ştim că este una din cele mai bune voci ale Spaniei. Ea a fost invitată și a participat la „Orfeul de aur“ din Bulgaria ca vedetă, iar la festivalul nostru s-a înscris în concurs onor în(Continuare în pag. a 2-a) Conferinţa Consiliului judeţean pentru educaţie fizică şi sport Ieri, la Miercurea- Ciuc, a avut loc Conferinţa Consiliului judeţean pentru educaţie fizică şi sport, care a dezbătut activitatea consiliului în perioada 1968— 1970, şi în cadrul căreia au fost desemnaţi membrii consiliului şi ai biroului organului judeţean pentru educaţie fizică şi sport. La lucrările conferinţei au parti(Continuare în pag. a 3-a) ng ar fi desi „Contractul de muncă se încheie în formă scrisă; el concretizează drepturile şi obligaţiile părţilor prevăzute de lege şi de contractul colectiv de muncă“. Am citat din Legea nr. 1/1970, care reglementează, alături de Codul muncii, organizarea şi disciplina muncii în unităţile socialiste de stat. Respectarea sau nerespectarea întocmai a legislaţiei prevăzute de aceste documente cu privire la încheierea sau desfacerea contractelor de muncă, poate avea repercusiuni nu numai asupra „drepturilor şi obligaţiilor“ salariaţilor, dar, în unele cazuri, şi asupra bunului mers al activităţii în respectivele întreprinderi sau instituţii. Se întîmplă uneori ca, în contradicţie flagrantă cu prevederile legii, conducătorul unei instituţii (singurul în drept să decidă asupra angajării, transferării sau desfacerii contractului cu un angajat), să-şi pună semnătura pe acte care ulterior provoacă o seamă de încurcături cu efecte negative asupra drepturilor de vechime şi continuitate în muncă ale salariaţilor. Desigur, uneori şi salariaţii sunt vinovaţi de aceste încurcături. Dar cei care trebuie în primul rînd să cunoască şi să aplice, legea sunt reprezentanţii în drept ai instituţiilor, deci lor le revine sarcina să elimine orice posibilitate de dubiu în legalitatea încheierii sau desfacerii contractului de muncă. Iată însă că uneori se procedează altfel. Am avut zilele trecute în faţă cinci dosare existente la Judecătoria Miercurea-Ciuc, referitoare la desfacerea ilegală a unor contracte de muncă. Patru dintre ele provin de la Fabrica de confecţii şi Fabrica de tricotaje Miercurea-Ciuc , ambele unităţi aparţinînd de Combinatul textil Odorheiu Secuiesc. Fie că, din necunoaşterea legislaţiei, cazurile au fost încadrate greşit în paragrafele Codului muncii sau ale Legii nr. 1, fie că, din aprecieri pur subiectiviste (cum s-a întîmplat cu Bodor Margareta şi Gondos Lenke de la Fabrica de confecţii) directorul a aplicat nefondat ultima sancţiune ce poate fi dată unui salariat. Tot de la Combinatul textil Odorheiu Secuiesc, mai precis de la Fabrica de aţă, provine cazul lui Gerhardt Ioan. Sus-numitul a lucrat la această întreprindere ca ajutor de maistru pînă în ziua de 15 iunie 1970, cînd, reîntors din concediu de odihnă, i s-a adus la cunoştinţă de către şeful de echipă că, dacă nu se poate încadra în noul program de lucru care începe la ora 6 şi nu la 7, ca înainte, e liber să plece locul de-a contractele de muncă (Continuare ““ din întreprindere (Gerhardt Ioan făcea naveta de la Vlăhiţa la Odorheiu Secuiesc şi, înainte de ora 6.00 nu avea nici un autobuz). Vrînd să-şi rezolve situaţia, s-a prezentat la directorul general care l-a trimis la inginerul mecanic. Acesta, la rîndul lui, l-a trimis la şeful secţiei, care i-a repetat cuvintele şefului de echipă şi a ridicat din umeri. Pînă aici nimic neobişnuit. Dar cînd Gerhard Ioan şi-a găsit un serviciu la Vlăhiţa şi a cerut transferul de la Fabrica de aţă, i s-a răspuns prin Decizia nr. 2727 din 4 iulie cu desfacerea contractului de muncă conform articolului 13 lit. e din Legea nr. 1, pentru că a lipsit nemotivat de la serviciu. Contrariat, Gerhardt Ioan a mai înaintat o cerere la care i s-a răspuns la data de 5 august că... transfer ulterior nu se acordă. Ier I I I V. AVRAM I rare in pag. a 3-a) I Consfătuirea de lucru a conducătorilor centralelor industriale şi ai celorlalte unităţi cu statut de centrală Luni dimineaţa s-au deschis lucrările Consfătuirii de lucru a conducătorilor centralelor industriale şi ai celorlalte unităţi cu statut de centrală. Lucrările Consfătuirii au început în prezenţa tovarăşilor Nicolae Ceauşescu, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Petre Lupu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Vasile Patilineţ, Mihai Marinescu, Ion Păţan. La lucrări participă conducători ai centralelor industriale şi ai celorlalte unităţi cu statut de centrală, miniştri şi cadre de conducere din ministere, directori de întreprinderi, secretari cu probleme economice ai comitetelor judeţene de partid, secretari de partid şi specialişti din întreprinderi, preşedinţii uniunilor sindicatelor pe ramuri de producţie şi preşedinţi ai Comitetelor sindicatelor din întreprinderi, specialişti din institutele de cercetări şi proiectări, cadre didactice din învăţămîntul superior, tehnic şi economic. Consfătuirea a fost deschisă de tovarăşul Manea Mănescu. In cursul zilei de luni, lucrările Consfătuirii s-au desfăşurat pe ministere şi ramuri de producţie, urmînd ca marţi să fie reluate în şedinţă plenară. (Agerpres) ÎNCHEIEREA LUCRĂRILOR CONGRESULUI AL IX-LEA AL U.T.C. Luni, într-o atmosferă de puternic entuziasm tineresc, au luat sfîrşit lucrările celui de-al IX- lea Congres al Uniunii Tineretului Comunist. In cadrul lucrărilor Congresului, la dezbaterile din şedinţele plenare au luat cuvîntul 59 de delegaţi şi invitaţi, iar în cadrul şedinţelor pe comisii 194. Delegaţii tineretului au aprobat în unanimitate raportul şi activitatea Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, precum şi Raportul Comisiei Centrale de revizie. Cu amendamentele propuse, Congresul a adoptat în unanimitate Statutul Uniunii Tineretului Comunist. S-a adoptat apoi, în formulare îmbunătăţită, Rezoluţia Congresului al IX-lea al U.T.C. ¥■ După-amiază a avut loc şedinţa de încheiere Desfăşurîndu-şi lucrările în preajma glorioasei aniversări a semicentenarului partidului, eveniment cu adinei rezonanţe în destinul şi istoria noastră contemporană, Congresul al IX- lea al Uniunii Tineretului Comunist şi Conferinţa a VIII-a a Uniunii a celuide-al IX-lea Congres al Uniunii Tineretului Comunist, la care au participat tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, Asociaţiilor Studenţeşti se fac mesagere ale gîndurilor şi sentimentelor nobile care animă tînăra generaţie şi transmit conducerii partidului, dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, expresia dragostei şi devotamentului nemărginit, a Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Dumitru Popa, Gheorghe Stoica, Ştefan (Continuare în pag. a 3-a) ataşamentului profund al tineretului faţă de politica marxist-leninistă a partidului, hotărîrea fermă de a-şi închina întreaga sa capacitate, elanul şi cutezanţa, înfăptuirii obiectivelor Congresului al X-lea al (Continuare în pag. a 3-a) SCRISOAREA adresată C. C. al P. C. R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU CHEMAREA Comitetului orăşenesc U.T.C. Miercurea-Ciuc către comitetul municipal şi comitetele orăşeneşti din judeţ în aceste zile şi-a desfăşurat lucrările cel de-al IX-lea Congres al Uniunii Tineretului Comunist căruia îi revine sarcina de a evidenţia marile transformări politice, economice şi social-culturale din ultimii ani, însufleţiţi de semnificaţia istorică a hotărîrilor Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român şi a aniversării semicentenarului partidului nostru, tinerii din oraşul Miercurea-Ciuc participă cu entuziasm în marea întrecere patriotică a întregului tineret, sporindu-şi aportul la construirea unor noi obiective industriale, la dezvoltarea continuă a judeţului nostru. Angajamentele luate anul trecut, ca urmare a chemării la întrecere a Comitetului Orăşenesc U.T.C. Topliţa, au fost îndeplinite şi chiar depăşite, în numele celor peste 5.000 de utecişti, în numele întregului tineret din oraşul Miercurea- Ciuc, adresăm o chemare la întrecere comitetului municipal şi tuturor comitetelor orăşeneşti U.T.C. din judeţul Harghita, pentru a desfăşura o intensă activitate creatoare în scopul realizării şi depăşirii planului de dezvoltare a economiei naţionale pe anul 1971, pentru a obţine noi succese în economie, în toate domeniile construcţiei socialiste, pentru creşterea bunăstării întregului popor şi înflorirea multilaterală a patriei. In acest scop ne luăm următoarele angajamente : — colectarea unei cantităţi de peste 400 tone metale vechi; — 12.000 bucăţi ambalaje sticlă ; — 6.500 kg hîrtie; — 2.000 kg fructe de pădure; — 3.000 kg plante medicinale; — plantarea unui număr de 1.000 bucăţi plopi în aliniamente ; — întreţinerea unei suprafeţe de 120 ha păşuni naturale. Comitetul Orăşenesc U.T.C. Miercurea-Ciuc va organiza 5 şantiere ale tineretului, iar la muncile voluntar-patriotice nefinanţate vom realiza un total de 700.000 ore. Suntem convinşi că apelul nostru va găsi ecou în rîndurile tineretului din oraşele judeţului. COMITETUL ORĂŞENESC U.T.C. MIERCUREA-CIUC