Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 886-960)

1971-02-25 / nr. 931

Anul III, Nr. 931 JOI 25 FEBRUARIE 1971 4 PAG. 50 BANI H PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VA HARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN CONSFĂTUIREA DE LUCRU a conducătorilor centralelor industriale şi ai celorlalte unităţi cu statut de centrală Marţi au luat sfîrşit lucrările Consfătuirii de lucru a conducătorilor centralelor industriale şi ai celorlalte unităţi cu statut de centrală. La lucrări au participat tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Petre Lupu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Păţan. După cum s-a anunţat, în cursul zilei de luni lucrările Consfătuirii s-au desfăşurat pe ministere şi ramuri de producţie, cadru în care s-au dezbătut pe larg cele mai importante probleme ale activităţii centralelor industriale şi a celorlalte unităţi cu statut de centrală. Au fost reliefate concret elementele esenţiale care au caracterizat activitatea noilor organisme în exercitarea atribuţiilor, competenţelor şi răspunderile ce le revin. Totodată au fost supuse dezbaterii colective proiectele de legi privind Statutul centralei industriale, organizarea conducerii unităţilor economice de stat şi aprovizionarea tehnico-materială a economiei naţionale, evidenţiindu-se principalele îmbunătăţiri ce se prevăd a fi aduse în aceste domenii de activitate. In cursul zilei de marţi, participanţii la lucrări , conducători ai centralelor industriale şi ai celorlalte unităţi cu statut similar, miniştri şi cadre de conducere din ministere, directori de întreprinderi, secretari cu problemele economice ai comitetelor judeţene de partid, secretari de partid din întreprinderi, preşedinţi ai uniunilor sindicatelor pe ramuri de producţie şi ai comitetelor sindicatelor din întreprinderi, specialişti din institutele de cercetări şi proiectări, cadre didactice din învăţămîntul superior, tehnic şi economic — s-au întrunit în şedinţă plenară. Au fost prezentate cu acest prilej concluziile dezbaterilor care au avut loc la ministere şi s-au făcut propuneri privind perfecţionarea activităţii centralelor şi unităţilor cu statut de centrală, a raporturilor acestora cu întreprinderile componente şi cu ministerele. La dezbateri au luat cuvîntul tovarăşii Mihail Florescu, ministrul industriei chimice, Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Costache Trotuş, directorul general al centralei industriale — Hunedoara, Ion Crăciun, ministrul industriei uşoare, Eugen Luca, directorul general al centralei industrializării cărnii, Traian Ispas, ministrul industriei materialelor de construcţii, Florian Dănălache, ministrul transporturilor, Alexan (Continuare în pag. a 2_a) Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Stimaţi tovarăşi, Aş dori să încep prin a adresa tuturor participanţilor la această consfătuire de lucru un salut din partea Comitetului Central al partidului. (Aplauze puternice, prelungite). La consfătuire participă cadre de conducere ale unităţilor economice cu statut de centrală, directori ai unor institute de cercetare, conducerile ministerelor, secretarii cu problemele economice de la comitetele judeţene şi alţi activişti de partid, de sindicat şi de stat. Prin caracterul său, consfătuirea reprezintă un adevărat forum de dezbatere largă a celor mai importante probleme ale activităţii economice din ţara noastră. In discuţiile care au avut loc la ministere, cit şi în plenul consfătuirii, s-a relevat justeţea hotărîrilor Conferinţei Naţionale a partidului privind îmbunătăţirea organizării şi conducerii activităţii economice. Deşi centralele industriale îşi desfăşoară activitatea doar de un an şi jumătate, putem spune că ele şi-au dovedit pe deplin eficienţa. In timpul lucrărilor consfătuirii s-au subliniat pe larg aspectele pozitive şi, în acelaşi timp, s-au adus unele critici îndreptăţite, atît cu privire la organizarea centralelor, cît şi în legătură cu metodele şi stilul lor de lucru. Au fost formulate multe propuneri privind sporirea drepturilor centralelor, îndeosebi în ce priveşte problemele de finanţare. Nu însă în aceeaşi măsură tovarăşii care au luat cuvîntul s-au preocupat de unele deficienţe din activitatea proprie, de felul cum trebuie acţionat pentru a spori eficienţa activităţii unităţilor noastre economice. Din acest punct de vedere, aş putea spune că dezbaterile din consfătuirea noastră au avut un anumit minus. De asemenea, în cadrul consfătuirii au fost făcute o serie de critici şi propuneri — în cea mai mare parte juste — cu privire la proiectele de legi supuse discuţiilor. Putem aprecia deci că dezbaterile s-au desfăşurat într-un spirit de lucru; ele au oglindit creşterea nivelului general al cadrelor noastre din economie, competenţa profesională şi înaltul lor spirit de răspundere pentru bunul mers al întregii activităţi economice. Problemele ridicate în consfătuire vor trebui să fie analizate temeinic, ţinîndu-se seama de ele atît la definitivarea proiectelor de legi, cît şi la stabilirea măsurilor de îmbunătăţire în continuare a organizării, planificării şi conducerii activităţii economice. Consfătuirea noastră are loc într-o perioadă deosebit de importantă pentru dezvoltarea economică şi social-culturală a ţării, marcată prin încheierea cu succes a cincinalului 1966—1970 şi trecerea la realizarea noului plan de cinci ani. După cum cunoaşteţi cu toţii, prevederile cincinalului trecut au fost îndeplinite cu succes. Producţia industrială a continuat să se dezvolte în ritmuri înalte, superioare celor prevăzute în plan, s-au construit şi dat în funcţiune numeroase obiective în industrie, agricultură şi în celelalte ramuri, s-au obţinut noi progrese însemnate în repartizarea raţională, armonioasă a forţelor de producţie pe întreg teritoriul ţării. România a făcut în această perioadă noi paşi înainte pe drumul creşterii forţei sale economice, al valorificării tot mai imense a potenţialului material şi uman. Ca urmare a rezultatelor obţinute în dezvoltarea producţiei, în mai buna gospodărire a resurselor ţării, venitul naţional a crescut într-un ritm mediu de 7,7 la sută. Pe această bază au fost luate importante măsuri privind creşterea nivelului de trai al populaţiei: au sporit veniturile tuturor oamenilor muncii de la oraşe şi sate, au fost majorate în această perioadă toate categoriile de salarii şi îndeosebi salariile mici, au crescut pensiile şi alocaţiile pentru copii, s-a realizat un important program de construcţii de locuinţe. Toate aceste realizări au fost posibile datorită muncii pline de abnegaţie desfăşurate de întregul popor pentru înfăptuirea politicii partidului privind dezvoltarea economică şi socială a patriei noastre socialiste. Analizînd aceste rezultate, recenta plenară a Comitetului Central al partidului a dat o înaltă apreciere muncii desfăşurate în perioada cincinalului 1966—1970 de clasa noastră muncitoare, de ţărănime, intelectualitate, de toţi oamenii muncii şi le-a adresat tuturor calde felicitări pentru succesele obţinute. Cincinalul care a trecut a însemnat to odată pentru ţara noastră perioada aplicării unor importante măsuri menite să asigure o îmbunătăţire a organizării şi conducerii economiei, a întregii vieţi sociale. S-au creat condiţii pentru apropierea conducerii de activitatea concretă, pentru rezolvarea mai operativă a problemelor producţiei şi vieţii social-culturale. In cadrul acestor măsuri, stabilite pe baza hotărîrilor Conferinţei Naţionale a partidului, se numără şi crearea centralelor industriale, care a însemnat un pas important pe calea perfecţionării conducerii şi planificării activităţii economice. O deosebită importanţă a avut crearea consiliilor de administraţie şi a comitetelor de direcţie, instituţionalizarea adunărilor generale ale salariaţilor, care au contribuit la promovarea largă a principiului conducerii colective, la atragerea mai intensă a maselor de oameni ai muncii la organizarea şi conducerea producţiei, la adîncirea democratismului socialist în economie şi în întreaga viaţă socială, îmbunătăţirea muncii de planificare, dezvoltarea relaţiilor contractuale din economie, organizarea mai bună a activităţii de investiţii, perfecţionarea comerţului exterior şi a sistemului financiar şi de credit, îmbunătăţirea cadrului legislativ al activităţii economice şi alte măsuri luate în această perioadă au creat condiţii ca centralele industriale să se afirme tot mai mult ca organisme principale în viaţa economică a ţării, în înfăptuirea politicii partidului şi statului în acest domeniu hotărîtor pentru progresul întregii noastre societăţi. Tovarăşi, Doresc să mă refer, în coninuare, la citeva probleme pe care le consider mai importante. In primul rînd, în legătură cu organizarea şi funcţionarea centralelor şi a celorlalte unităţi cu statut de centrală. Putem spune că activitatea desfăşurată de aceste unităţi în cursul anului 1970 a demonstrat că modul de organizare a producţiei pe care l-am adoptat corespunde pe deplin stadiului actual de dezvoltare a economiei noastre socialiste. Ţinînd seama de cerinţele pe care Ie ridică desfăşurarea revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane, de procesul intens de dezvoltare şi diversificare a economiei noastre, a apărut ca o necesitate obiectivă concentrarea producţiei în unităţi mari în stare să asigure o conducere superioară din toate punctele de vedere a activităţii economice. Faptele demonstrează că era greu să se asigure o bună conducere a producţiei materiale, perfecţionarea proceselor de muncă şi, în general, dezvoltarea forţelor de producţie ale societăţii noastre socialiste menţinîndu-se un număr mare de unităţi dispersate ; aceasta presupunea atît risipirea cadrelor — care constituie problema cea mai importantă — cit şi dispersarea mijloacelor economice, financiare. De altfel, rezultatele pozitive obţinute de centralele industriale, contribuţia pe care ele au adus-o la realizarea planului de dezvoltare a economiei naţionale vin să adeverească pe deplin ceea ce am spus mai înainte. Consider pozitiv faptul că majoritatea centralelor s-au constituit pe baza conducerilor unor întreprinderi existente. De altfel, aşa cum s-a arătat aici, aceste unităţi au obţinut şi cele mai bune rezultate. După cum se ştie, la adoptarea hotărîrii privind organizarea centralelor industriale s-a pornit de la ideea ca ele să devină unităţi de producţie şi nu organisme de coordonare. Este vorba deci, de unirea, de concentrarea producţiei în unităţi mari şi nu de crearea unor organisme de îndrumare, lăsându-se însă ca activitatea de producţie să se desfăşoare mai departe în vechea formă. Se pare însă că nu toate centralele — şi nici chiar toate ministerele — au înţeles acest lucru. Mai există unele centrale ce funcţionează mai mult ca organisme de coordonare şi care, în mare parte, nu fac decât să reediteze, cu mici modificări, activitatea fostelor direcţii generale din ministere. Desigur, trebuie să avem în vedere diversitatea mare a sectoarelor economiei noastre, deci și a formelor organizatorice , dar această diversitate nu trebuie să ducă la concluzia că trebuie să adoptăm principii deosebite în organizarea acestor unităţi economice. Putem să avem forme organizatorice foarte diverse, structuri sau organigrame foarte diferite — şi în această privinţă sînt de acord să lăsăm o libertate desăvîrşită ministerelor, centralelor şi organizaţiilor economice cu statut de centrală, dar toate trebuie să se încadreze în spiritul general de care am vorbit, să devină unităţi integrate care răspund de conducerea întregii activităţi de producţie, cu tot ce (Continuare în pag. a 2-a) CONSFĂTUIREA LUCRĂTORILOR DIN ÎNTREPRINDERILE AGRICOLE DE STAT In Capitală au început miercuri dimineaţa lucrările primei consfătuiri pe ţară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat. Consfătuirea se înscrie pe linia promovată de conducerea partidului şi statului de a organiza periodic consultarea largă a lucrătorilor şi specialiştilor din diferite sectoare ale economiei naţionale, în legătură cu activitatea desfăşurată şi căile prin care pot fi puse în valoare, cît mai chibzuit şi deplin, rezervele de creştere a producţiei şi a eficienţei economice. La lucrările consfătuirii participă aproape 2.600 de delegaţi — muncitori, tehnicieni, ingineri agronomi şi zootehnişti, medici veterinari şi economişti din întreprinderile agricole de stat — precum şi numeroşi invitaţi activişti de partid, reprezentanţi ai ministerelor şi instituţiilor centrale, oameni de ştiinţă din institutele de cercetări şi din învăţămîntul superior agricol. Prima zi a lucrărilor consfătuirii a fost consacrată dezbaterii pe secţii de specialitate — culturi de cimp; legume şi cartofi; pomicultură ; viticultură ; vaci pentru lapte ; taurine pentru carne şi ovine ; păsări şi animale mici. De asemenea, s-au purtat discuţii pe marginea celor mai moderne tehnologii şi forme de organizare a producţiei şi a muncii care pot contribui la sporirea continuă şi substanţială a aportului întreprinderilor agricole de stat, la dezvoltarea economiei noastre naţionale. In cursul zilei de joi, lucrările consfătuirii se vor desfăşura in plen, urmînd a fi prezentate concluziile dezbaterilor din secţiile de specialitate şi a se stabili măsuri pentru perfecţionarea activităţii viitoare, în spiritul directivelor adoptate de partid in vederea ridicării agriculturii noastre socialiste pe trepte noi de progres. (Agerpres). In spiritul plenarei C. C. al P. C. R. din 10 -11 februarie 1971 Grupele sindicale în faţa problemelor de producţie Grijă pentru condiţiile de viaţă şi muncă ale salariaţilor Pot să afirm că în cadrul U.E.I.L. Odorheiu Secuiesc, munca sindicală s-a desfăşurat în spiritul ideilor expuse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la plenara C.C. al P.C.R. din 10— 11 februarie, potrivit cărora sindicatele au un mare rol în asigurarea cadrului propice dezbaterii problemelor economice şi sociale ce stau în faţa colectivului de muncitori din unitatea respectivă. Făcînd afirmaţia de mai sus mă gîndesc că în fiecare lună, la şedinţele grupei noastre sindicale, dezbaterile au fost orientate spre căutarea acelor măsuri prin care fiecare dintre noi poate contribui la bunul mers al producţiei. în acest sens am acţionat în mod deosebit pentru îmbunătăţirea disciplinei muncii, folosirea judicioasă a timpului de lucru, am căutat să întărim spiritul de responsabilitate cu care fiecare salariat al unităţii trebuie să urmărească îndeplinirea sarcinilor ce îi revin la locul de muncă. Eficienţa acestor adunări a cîştigat prin faptul că am căutat să invităm de fiecare dată reprezentanţi ai comitetului de partid şi ai celuisindical, precum şi de la comitetul de direcţie pentru ca, astfel, propunerile şi sugestiile făcute de muncitori să poată fi rezolvate cu cea mai mare promptitudine. Aş aminti în acest sens că, în urma unor astfel de adunări s-a construit o cantină şi o grădiniţă, s-au luat mai multe măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor igienice la locurile de muncă. Bineînţeles că, aşa cum se arată în cuvîntarea secretarului general al partidului, sindicatul are posibilităţi largi, posibilităţi care nu întotdeauna au fost folosite aşa cum trebuie, pentru ca procesul de producţie, perfecţionarea şi buna desfăşurare a acestuia să constituie preocuparea permanentă a fiecărui salariat. Consider că trebuie pus un accent mult mai mare pe activitatea organizaţiei sindicale în sprijinirea ridicării nivelului profesional al muncitorilor, acordarea locului cuvenit acestei activităţi, pentru că numai în felul acesta ne putem realiza sarcinile de producţie corespunzător indicilor de calitate prevăzuţi. Trebuie, de asemenea, să căutăm formele care să permită extinderea mişcării de inovaţii, să atragem în rîndul celor interesaţi de perfecţionarea tehnică a procesului de producţie, pe fiecare muncitor pentru ca pe măsura cunoştinţelor sale să contribuie la soluţionarea unor greutăţi existente în procesul de producţie, la sporirea eficienţei fiecărei acţiuni legate de activitatea productivă. Consider necesar să arăt că organizaţia sindicală poate să acţioneze cu mai multă eficienţă şi în cadrul activităţii cultural-educative, pe care o desfăşoară, asigurîndu-i un conţinut bogat, care să răspundă necesităţilor muncitorilor şi atrăgînd la pregătirea şi desfăşurarea acesteia un număr cît mai mare de salariaţi. Este una din posibilităţile prin care se acţionează asupra formării conştiinţei muncitorilor, implicit, asupra aportului lor la îndeplinirea sarcinilor, în condiţiile exigenţelor sporite. SIMI IRMA, muncitoare la U.E.I.L Odorheiu Secuiesc Am citit cu satisfacţie cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la plenara C.C. al P.C.R. din 10—11 februarie 1971, pentru că ideile exprimate acolo vor contribui în mare măsură la îmbunătăţirea activităţii sindicale. Aşa cum se arată în cuvîntare, organizaţia sindicală punînd în centrul atenţiei şi muncii sale problemele producţiei, ale activităţii economice, nu trebuie să se transforme în administratori, suprapunîndu-se conducerii administrative a întreprinderii. Trebuie să se orienteze şi mai mult spre problemele sociale, legate de condiţiile de muncă şi de viaţă ale muncitorilor. Vorbind concret, fabrica noastră, recent dată în folosinţă, dispune de utilaje bune şi în ceea ce priveşte condiţiile de muncă nu prea sunt probleme deosebite. Cu sprijinul organizaţiei sindicale am realizat destule lucruri bune pentru satisfacerea cerinţelor muncitoarelor. De exemplu, a fost asigurat efectuarea controlului periodic la cabinetul medical, fiecare cerere pentru bilete de tratament a fost rezolvată favorabil. De asemenea, se caută soluţionarea problemelor privind transportul pentru că numărul angajamentelor a depăşit pe acela pentru care au fost obţinute autobuze şi acum se întîmpină greutăţi în transportul muncitoarelor. Dar, aşa cum spuneam, aceste probleme şi altele care se mai ridică în cadrul şedinţelor pe care le ţinem sunt rezolvate în mod favorabil. Avem KOVÁCS ELISABETA, organizatoare de grupă sindicală la Fabrica de tricotaje Miercurea-Ciuc (Continuare în pag. a 4-a) • Publicul din Miercurea-Ciuc are astăzi la orele 17 şi 20, oaspete Filarmonica de stat „Gh. Dima“ din Braşov. Programul intitulat „Cîntece nemuritoare“ cuprinde rapsodii de Liszt, creaţii ale lui Lehar, Erkel, Weiner etc. Dirijează Mircea Lucescu. Printre interpreţi Gáspár István şi Toth V. Lucia. • Simpozionul „Tineri pentru tineri“, ce a avut loc aseară la clubul Casei de cultură din Miercurea-Ciuc a prilejuit întîlnirea — pe bază de expunere însoţită de diafilme — cu pictura secolului XIX, cu tînăra poetă Szabó Ecaterina, s-au evocat momente din istoria presei din Miercurea-Ciuc, s-a vorbit despre telepatie etc. • La Lupeni s-au terminat lucrările de săpare a fundaţiei noului local de şcoală, a cărui construcţie e evaluată la 314.000 lei. • Ieri a început difuzarea în judeţ a pliantelor anunţînd un interesant concurs : „România în circuitul mondial al valorilor materiale şi spirituale“. Concursul, organizat de Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii, atribuie cîştigătorilor 801 premii, Informaţia ZILEI printre care un autoturism Dacia, televizoare, magnetofoane, aparate de radio, maşini de cusut etc. • Locuitorii oraşului Miercurea-Ciuc pot viziona între orele 16—14 şi 17—21 expoziţia lui Rosier Károly, în timp ce la Gheorgheni e deschisă în continuare expoziţia de sculptură din rădăcini, iar la Casa de cultură din Odorheiu Secuiesc expoziţia cuprinzind trofee de vînătoare. • Locuitorii staţiunii Băile Tuşnad au aplaudat aseară pe artiştii Teatrului dramatic Braşov, care au prezentat, in sala cinematografului din localitate, spectacolul „Comedie cu olteni“. • Azi începe „Decada mărţişorului“. Peste 80.000 de mărţişoare au fost puse în vînzare în unităţile din judeţul nostru. • După cum sîntem informaţi de către Direcţia comercială judeţeană, în unităţile alimentare din judeţ, azi şi mîine se vor pune în vînzare circa 4 tone peşte congelat, 10 tone portocale, 15 tone lămii şi 4.000 kg carne de pasăre. Plenara Comitetului orăşenesc de partid Miercurea-Ciuc Marţi, 23 februarie, a avut loc în sala de şedinţe a Consiliului judeţean al sindicatelor, plenara Comitetului orăşenesc de partid Miercurea-Ciuc, care a analizat aplicarea şi respectarea Legii cu privire la calitatea produselor, la ridicarea procesului tehnologic, precum şi la reducerea consumurilor specifice şi a cheltuielilor de producţie din întreprinderile industriale ale oraşului Miercurea- Ciuc. La lucrările plenare, a luat parte tovarăşul Petru Ţăran, secretar al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R., conducători ai întreprinderilor şi organizaţiilor obşteşti din oraş, activişti.